5,162 matches
-
și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1996), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Usher, R.; Bryant, I. (1989), Adult education as theory, practice and research - the captive triangle, Routledge, Londra. Usher, R.; Bryant, I.; Johnston, R. (1997/2001), Adult education and the postmodern challenge - Learning beyond the limits, Routledge, Londra. *** (1996), Lifelong learning for all, OECD, Paris. *** (2000), Memorandum on Lifelong Learning, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2001), Making European Area of Lifelong Learning a Reality, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2002), Action plan for skills and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condiția totuși de a ști să păstreze, ca pe un principiu fondator, echilibrul dintre unu și multiplu, de care orice subiect are nevoie pentru a-și construi identitatea”. Prin urmare, criza de creștere pe care o traversează încă familia contemporană (postmodernă) aduce mereu noi dovezi că, în pofida tuturor aparențelor, căsnicia se impune ca instituția cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și conduită antreprenorială, abilitatea de a învăța cum să învețe. Astfel, se poate vorbi tot mai mult despre învățare de-a lungul întregii vieți, despre învățare permanentă, și nu despre educație permanentă, tocmai pentru a evidenția abordarea conform căreia individul postmodern, mai determinat și mai sigur de sine, este în centrul demersurilor de politică educațională, și nu instituțiile ce oferă educație. Aceasta înseamnă că educația oferită de asemenea instituții trebuie să vină în întâmpinarea intereselor și a nevoilor individului, și nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniu distinct de acțiune educațională. 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentătc "1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă" Printre trăsăturile cele mai importante ce caracterizează societatea actuală, postmodernă și bazată esențialmente pe cunoaștere, putem enumera (mai ales pe cele cu implicații în plan educațional) (Usher et al., 2001, pp. 1-27): • schimbări rapide și complexe pe toate planurile care fac viitorul improbabil, răspunsul educațional la această situație fiind tendința
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind gândite pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca A. Giddens (citat de M. Dyke, în Usher et al., 2001
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mult timp liber pentru refacere. În condițiile în care timpul liber a crescut ca durată, datorită tehnologiilor care ne asistă atât în viața profesională, cât și în menaj, dar și în condițiile în care educațiaadevenit o comoditate a societății postmoderne, indivizii fiind interesați să plătească pentru ofertele ce răspund intereselor/hobby-urilor lor, ofertanții educaționali concep o paletă tot mai diversă și mai atractivă de cursuri. Cu toate acestea, asistăm la un declin îngrijorător al educației generale a adulților, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt evidente (de exemplu, țările nordice, unde investiția susținută în acest tip de educație are efecte în rândul cetățenilor mai „luminați”, relaxați, deschiși și echilibrați - ideea de folkeplisning promovată încă de Grundtvig putând fi vizibilă), tendința spre instrumentalizare a societății postmoderne este oarecum contrastantă cu și acut resimțită de domeniul larg al educației liberale a adulților. O preocupare distinctă se manifestă pentru adulții de vârsta a treia, care au foarte mult timp liber. Este o categorie de populație în continuă creștere
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni cetățeni responsabili și avizați ai lumii postmoderne. Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție critică, acțiune și transformare. Cadrul de referință cuprinde atât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în interiorul cercului cultural. Am prezentat mai pe larg acest proces, pentru că are elemente care pot fi transferate în lucrul cu grupurile de emigranți sau cu grupurile minoritare. Dacă, în teoriile criticii sociale, ne raportăm la un adevăr absolut, în abordările postmoderne, totul este „contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile atribuite educației permanente, ca modalitate de sprijinire a adultului pentru învingerea alienării sociale, culturale și tehnologice, determină regândirea concepției ofertei educaționale, deplasând-o către o mai mare individualizare, flexibilitate, adaptare la deciziile individului pentru ceea ce consideră el
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înțelegere, la o împlinire și o desăvârșire personală”. Între filosofia hermeneutică și educația radicală a adulților pot fi, de asemenea, stabilite anumite conexiuni. Punctele de legătură se regăsesc în ceea ce privește atitudinea critică față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1996), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Usher, R.; Bryant, I. (1989), Adult education as theory, practice and research - the captive triangle, Routledge, Londra. Usher, R.; Bryant, I.; Johnston, R. (1997/2001), Adult education and the postmodern challenge - Learning beyond the limits, Routledge, Londra. *** (1996), Lifelong learning for all, OECD, Paris. *** (2000), Memorandum on Lifelong Learning, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2001), Making European Area of Lifelong Learning a Reality, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2002), Action plan for skills and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condiția totuși de a ști să păstreze, ca pe un principiu fondator, echilibrul dintre unu și multiplu, de care orice subiect are nevoie pentru a-și construi identitatea”. Prin urmare, criza de creștere pe care o traversează încă familia contemporană (postmodernă) aduce mereu noi dovezi că, în pofida tuturor aparențelor, căsnicia se impune ca instituția cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei grile de autoevaluare se urmărește definirea comună a obiectivelor, de către copii și învățător, școlarii putând opta pentru anumite obiective sau având șansa să le aducă modificări ori chiar să renunțe la unele, din motive justificate. Mihai Stanciu, în „Didactica postmodernă” propune o grilă de autoevaluare care să dețină următoarea structură: Ce trebuie să știu Ceea ce nu trebuie să fac Propuneri de îmbunătățire Potrivit opiniei aceluiași autor, această etapă va fi urmată de alte momente distincte care vizează: analiza și sistematizarea
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
au intersectat pașii pe aceste meleaguri de peste păduri, În ultima mie de ani. Cine este istoricul care ar putea să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe toți acești oameni care nu mai sunt? Nu voi aborda aici problema relativismului postmodern care domină teoria istoriografică din ultimele decenii (o voi atinge În primul capitol al cărții). Dar este evident că o abordare de genul celei pe care o propun, parțială, personală, contaminată de propria biografie, mă transformă de la bun Început Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ultimele decenii (o voi atinge În primul capitol al cărții). Dar este evident că o abordare de genul celei pe care o propun, parțială, personală, contaminată de propria biografie, mă transformă de la bun Început Într-un adept al respectivei epistemologii postmoderne. Nu pentru că este o teorie la modă (Îi desfid pe cei care m-ar jigni atribuindu-mi o atare frivolitate), ci pentru că sunt partizanul unei istorii scrise de oameni, despre oameni și pentru oameni. Ca urmare, este o istorie cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opinie personală și atitudine, necenzurată - la fel ca În paginile acestei prefețe - de rigorile stilului academic. Am convingerea că aceste trei părți se susțin și se luminează reciproc, În acord cu ideea centrală a cărții. Rezultatul este o structură tipic „postmodernă”, polifonică, fragmentară, acordată În registre stilistice diferite, dar care ambiționează să ilustreze un libret coerent: cum mi-am construit Transilvania mea personală, În relație cu nenumăratele Transilvanii ale altora. Este povestea unei experiențe livrești, dar și a unei aventuri existențiale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Încercare a meseriei pe care o practică. Este o constatare care datează cel puțin din epoca pozitivismului istoriografic, dacă nu chiar de pe timpul lui Tucidide. Din această perspectivă, istoria deconstructivistă care se practică astăzi, sub zodia epistemologică a relativismului postmodern, ar putea fi considerată și o prelungire - mai rafinată și mai prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare critică a izvoarelor, specifică istoriografiei de oriunde și de oricând. Aceasta ar fi, expusă pe scurt, esența disputei teoretice care desparte istoriografia românească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a purtat denumirea de materialism dialectic și istoric și formata creiere pe vremea socialismului biruitor. Că ne place sau nu, acele timpuri au trecut, și noi trăim sub o altă zodie, care va rămâne În istorie sub numele de era postmodernă. Certitudini nu vă pot oferi, stimați colegi, pentru că așa stau lucrurile, dar cred că un sfat Îmi pot totuși permite. Cine suntem, cum suntem sau ce ar trebui să fim? Români verzi? Ardeleni neaoși? Europeni pragmatici? Răspunsul meu va fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Realismul s-au detașat de Romantism, iar Comunismul a contestat Capitalismul cel putred al burgheziei. În fine, curentele de avangardă din secolul XX au accelerat ritmul negației până la un nivel extrem, care a debordat, În zilele noastre, În relativismul postmodern. Astăzi, pentru prima dată În istorie, furia contestării pare să-și fi pierdut rațiunea inițială, datorită sentimentului că toate afirmațiile și contestările posibile au fost deja rostite. Nu mai avem Împotriva cui să ne revoltăm, deoarece spiritul critic al părinților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes: avem cu toții un loc sub soare, toate curentele și toate metodele, de la pozitivism la feminism. Pentru conservatori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
totalizatoare a alterității. În schimb, obiectul său de cercetare, respectiv ansamblul reprezentărilor cu privire la „celălalt”, a rămas În atenția științelor sociale și umaniste. Mai mult chiar, el și-a consolidat prezența. Nu avea cum să fie altfel, astăzi, În epoca relativismelor postmoderne, când Însăși noțiunea de „realitate obiectivă” este abandonată de tot mai mulți cercetători, În favoarea diferitelor versiuni particulare, subiective, orientate ideologic, versiuni care, zice-se, alcătuiesc de fapt realitatea socială. În pofida tonului ușor ironic și detașat cu care Înregistrez acest lucru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]