4,584 matches
-
limitate la rezultatele cauzate de fiecare dintre ele, ci chiar exprimă sau se articulează pe un substrat politic preexistent. Politicul nu se confundă cu electoralul și circumscrierea lui unei lungi perioade de timp constrînge strategiile de campanie. Pe termen îndelungat, predomină tradițiile istorice, dispozitivele instituționale, normele culturale, distribuția adeziunilor partizane. Toate acestea formează un ansamblu de condiții care preexistă campaniei electorale și se prezintă ca un sistem preconstruit. Pentru a fi considerate admisibile, strategiile de comunicare trebuie să respecte în mod
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și durata acestuia. În efortul ușor, frecvența crește doar la 20-24 respirații pe minut. Creșterea frecvenței respiratorii poartă numele de tahipnee sau polipnee, iar scăderea bradipnee. Pneumografia oferă informații utile și în ceea ce privește tipul respirator - superior, inferior sau abdominal. La femei, predomină tipul costal superior, iar la copii tipul respirator abdominal. La bărbați respirația este de tip costal inferior în majoritatea cazurilor. Capacitatea ventilatorie și volumele de aer ventilat se determină cu ajutorul spirometrelor, spirografelor și pneumatografelor. În timp ce spirometrele și spirografele umede sau
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
marilor latifundii de odinioară, dezvoltând un nou propietariat rural tot mai sărac și mai lipsit de experiența unei gestiuni independente a fermelor moderne de tip european. Așa se și explică, în opinia mea, faptul că, după privatizare, soluția care a predominat a fost cea a marilor suprafețe agricole tip "Culiță Tărâță", în vreme ce micile gospodării țărănești supraviețuiesc cu mare dificultate într-o agricultură de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și explică, în opinia mea, faptul că, după privatizare, soluția care a predominat a fost cea a marilor suprafețe agricole tip "Culiță Tărâță", în vreme ce micile gospodării țărănești supraviețuiesc cu mare dificultate într-o agricultură de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană și foarte destructivă a inundat CAP-urile, ai căror membri s-au năpustit să smulgă to ce se putea împărți din avutul cooperativelor, și a distrus ce nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acelea de portret static etc.; 2. intenția autorului față de personaj; - intenția auorului poate fi dezvăluită direct, treptat, dedusă etc. TABLOUL - este un tip de descriere a unei priveliști, a unui obiect sau fenomen din natură;elementele sunt asamblate armonios, unitar;predomină imaginile vizuale (îndeosebi) și cele auditive; (!!) elementele constituente ale imaginilor: pete de culoare, plante, arbori etc.; sonorități, muzicalitatea etc. - dar nu lipsesc nici celelalte imagini (olfactive, tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea exprimată, etc.;lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală (pentru insistență, pentru sublinierea trăirii);expresii tipice („foaie verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate gradele de comparație; (!!) dar predomină superlativul pentru sublinierea intensității sentimentelor, trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate gradele de comparație; (!!) dar predomină superlativul pentru sublinierea intensității sentimentelor, trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care dă impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
descrierea unui peisaj ca pretext pentru a-și exprima discret propriile sentimente; - accentul se pune pe sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice, dublate de descriere;pastelul nu este o simplă consemnare lexicală de impresii sau peisaje; este rezultatul supradimensionării de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei ca hiperbolă de limbaj; - sensibilizează, emoționează, dar și instruiește; mai ales însă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă sugestii de împrospătare răcoroasă, dar și de fecunditate adâncă, clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a tristeții; - la o asemenea configurație se mai ajunge și pe calea stilului, îndeosebi prin eliptism sintactic; mai exact, prin izolarea cuvintelor cu un conținut mai mare de intensitate, cuvinte care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
complicare prozodică (deci simplitate, dar nu simplism !!); sobrietatea și simplitatea sporesc emoția și profunzimea celor exprimate; deci accent deosebit pe detaliul plastic revelator; - timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
concentrată de exprimare a sentimentului; - determină în conștiința cititorului înalte sentimente de dragoste și prețuire; - autorul are o anumită atitudine față de noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune, de fapt niște
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
60%) din capacitatea de câmp pentru apă, umiditatea influențează favorabil acumularea uleiului volatil; reducerea umidității sub nivelul optim conduce la scăderea conținutului în ulei volatil. Unele cercetări au relevat că factorii sezonieri influențează și componența uleiului volatil. Astfel, în timpul verii predomină cineolul, iar în lunile reci, tujona. Acțiune farmacodinamică utilizări terapeutice Datorită compoziției chimice complexe a uleiului volatil și a celorlalte principii active din frunze, extractele din această plantă au proprietăți coleretice, carminative, antispastice, ușor hipoglicemiante, astringente și antisudorifice. Se utilizează
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în care se observă cele patru fascicule de lemn primar, ale căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care sunt dispersate, neregulat, puține vase de calibru relativ mic, cu pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar pot fi observate raze medulare uniseriate, ale căror celule au pereții mai puțin îngroșați, dar intens lignificați. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cad în mare parte (foto. 68, 69). Fiind morți la maturitate și plini cu aer, conferă frunzelor tinere o culoare argintie și un aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
argumente consistente. Primul, anumite aranjamente sociale pot fi folositoare societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
valorile comunității din care fac parte sunt deosebit de prețuite. În Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale sunt mult mai specifice și limitate astfel ca dobândirea banilor și schimbul produselor. Calculul, impersonalitatea și formalitatea ajung să domine relațiile sociale. În mod crescător, relațiile interumane devin mai mult contractuale decât personale. Gesellschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile industriale. Cap. 5 SOCIALIZAREA Istoria umanității este plină de legende despre copii pierduți sau rătăciți care au fost crescuți de lupi, maimuțe sau alte animale. De exemplu, legenda că Roma a fost fondată de Romulus și Remus, doi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În sfârșit, grupurile primare joacă un rol central în formarea personalității și a conștiinței de sine. Acest lucru este tipic pentru familie și prieteni unde dobândim un sens a cine suntem și a valorii și prețuirii noastre. În cadrul grupului secundar, predomină relațiile indirecte dintre indivizi; aceștia din urmă se cunosc prea puțin personal, activitățile lor intersectându-se prin variate medieri. Relația personală este doar parțială, iar comunicările trec prin intermediari. Prezența celorlalți este percepută vag, în mod global. În astfel de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832 și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să furnizeze o mult mai atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" - homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se afirme în spațiul public. Lumea diegetică a Decameronului este vastă și variată. Chiar și topografic vorbind se întinde pe un spațiu foarte larg: din Armenia până în Spania și din Anglia până în Egipt, deși se remarcă faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se desfășoară în Florența sau în împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]