4,621 matches
-
este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând hibrizii producători direcți. Conform datelor furnizate de A.P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite de levigare, dar la altitudini mai mari, lenticular, se întâlnesc soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia, dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, dintre reptile întâlnim șopârla și unele specii de șerpi iar dintre insecte găsim majoritatea speciilor specifice zonei. Solurile locale s-au format în condițiile împăduririi totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea tinerilor și îmbătrânirea accentuată a populației. Pe întreg teritoriul satului Râmniceni predomina câmpia și valea râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor al
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
numeroși versanți cu caracter de creste iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
în regiunea colinelor mijlocii, caracteristice reliefului fiind înălțimile de până la 400 puternic fragmentate în văi adânci.O caracteristică a acestui podiș este o întindere largă de platouri structurale cu soluri cernozomice, brune de pădure iar pe văile râurilor și pădurilor predomină solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodniceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
lui Ignat Nekrasov (1660-1737), deci despre cazacii nekrasoviști, indiferent de aparteneța acestora la un cult sau altul, sacerdotal sau nonsacerdotal, le este proprie o triplă dispersare demografică, conform lingvistului Victor Vascenko: enclave rurale, cartiere orășenești și enclave mixte în care predomina lipovenii. În total, circa 70 de așezări pe teritoriul României de astăzi. În ultima sută de ani, rușii-lipoveni din România au migrat din Dobrogea și Moldova spre Bucovina, din Bucovina spre Moldova, din Dobrogea spre Asia Mică, ca în cazul
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
1600 când un detașament răzleț de turci au năvălit peste sat, pe atunci înconjurat de păduri, punând stăpânire pe jumătatea sudică a localității. Locuitorii "de la deal" aflând de atacul turcilor, au venit în ajutorul consătenilor, înarmați cu ce au apucat, predominând "ciumagele" ciomegându-i pe turci, și astfel le-a rămas numele de "ciumegeni". Aceasta întâmplare a mai dat nume și unei păduri, unde s-au retras sătenii după confruntarea cu turcii, pădure care există și astăzi. După ce i-au învins pe
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde se vindeau băuturi alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
m), după Elveția. Clima Spaniei este în principal temperată și mediteraneană; există veri calde în interior, mai degrabă cu condiții moderate și înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate și reci în interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate. Caracterul mediteranean predomină la aproape întreaga suprafață a țarii. Coastele de sud și cele mediteraneene și valea râului Guadalquivir au o climă denumită „mediteraneană a coastelor”: temperaturile sunt blânde, iar precipitațiile sunt abundente pe durata întregului an, în afara verii. În Spania, emisiile de
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Masa altarului este din piatră masivă, iar pe piciorul acesteia este scris cu litere slavone: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău”. Pictura din interior este pe pânză de cânepă și lipită pe lemn cu ajutorul unui strat subțire de ipsos. Predomină scene din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. În momentul de față este deteriorată și se disting destul de greu scenele pictate. În anul 1859 biserica a fost reparată, iar în 1911, s-a acoperit
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Crișeni și Vișinelu, satul în care s-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan { 1942 - 2008 } , în sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
zonele județului cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Cluj. Face parte din zona metropolitană Cluj-Napoca, alturi de toate satele aparținătoare de comună Cojocna . Poziția geografică în cadrul județului și apropierea de Băile Cojocna conferă acestei localități o perspectivă certă de dezvoltare. Referitor la terenurile agricole, în Iuriu de Câmpie predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții bune pentru agricultură . Cea mai apropiată cale ferată se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cătun, cale ferată construită în 1913
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
cadrului natural, în care este situată comuna Negreni, o constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și 900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare. Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
altor așezări din aria geografică din care fac parte. Ocupațiile de bază ale sătenilor au fost și au rămas până în prezent agricultura și creșterea animalelor. O particularitate este reprezentată de practicarea comerțului: La fel ca în oricare alt sat a predominat și în cele două localitați, Mănăstireni și Mănășturu Românesc, până în primele decenii ale secolului XX, o economie patriarhal-autarhică, țăranul având, datorită pământului pe care îl muncea din greu, o deplină autonomie, pentru ceea ce cumpăra era foarte chibzuit, calculând cu grijă
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
află la o distanță de aproximativ 10 km de Cluj-Napoca și la 1,5 km de mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului". Este o zonă cu un mare potențial turistic fiind la doar 3 km de șoseaua europeană E60. Are un relief predominat de deal, cu păduri de foioase de peste 100 de ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile care îl înconjoară. În secolul al XV-lea avea o populație de origina etnică mixtă. În jurul anului 1600 partea ungureasca a satului a
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau cernoziomice. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Racilor, care traversează Cheile Turului (parcurge 16 km prin comună) și Valea Miceștilor (12 km pe teritoriul comunei). Mai
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]