95,170 matches
-
când ajung undeva, mi-a zis, nici măcar forțându-se să pară convingătoare. Dă-mi un număr de telefon. îmbrăcându-mă, i-am întins, tremurând și făcând cel mai stupid gest cu putință, o carte de vizită. Ce-am văzut în privirea ei nu era milă, era starea aia ireparabilă care trebuie scrisă cu multe semne grafice, era miiiiLLLăăă. Coborând scările, știam că bufniturile înăbușite pe care le auzeam veneau de la capul ei izbit repetat în perete. Jos, în curtea blocului, am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sau ele gant, nu are importanță, dar e obligatoriu; și trebuie să fie natural, iar naturalețea nu se învață. Râsul voluptuos poate fi transcris fonetic prin „hă-hă“ sau „hu-hu“ sau „hi-hi“, vocala nu contează, numai să nu fie însoțit de privire cercetătoare pentru a verifica dacă și-a făcut efectul. Căci voluptatea e autosuficientă. Și abia acolo începe amorul: atunci când dai de cineva care știe să râdă voluptuos și lăbărțat fără ca aparent să aibă nevoie de tine, ci doar așa... Sibylle
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o carte din alea într-un alfabet prelins și nevocalizat, de citit de la dreapta la stânga. Coperțile se sfidau una pe alta, a mea spre dreapta - a ei invers. în cele din urmă, s-a scuturat brusc și a aruncat o privire scurtă spre cartea mea. — Nizami, am informat-o prompt. Nizami din Ganja, „orașul comorii“, ăla care a scris Majnun și Laila. Asta-i o Alixăndrie în 10 000 de distihuri, hăhă. M-a măsurat dând o pagină, deși nu o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
afară, în stradă, iar unii plimbăreți sumbri ne cercetau interlocați. Mergeam mână în mână, cu cărțile sub braț, și deodată mi-a tras brațul în jos, oprindu-mă în fața unei vitrine. — Asta, a șoptit. Vreau cu asta. I-am urmat privirea și am înmărmurit... Despuiata din neon era tot ea. De o asemănare con vingătoare, era ea, da, însă cu semne de ironie ușoară, vreo douăzeci de ani mai mult și tot atâtea sigilii de depravare blândă pe chip. — Am mai
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi și nici nu caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de ortodoxă, Allahu Akbar, Allah e mare. Bataille credea însă că era vorba în realitate de un perfid joc de cuvinte, traducerea putând fi și „Akbar e Dumnezeu“! Gaspadin respiră adânc și își împlântă ochii în Nur Iulian. Frunzărind studiul, privirea lui Dalí a căzut pe o subdiviziune a textului în care era tratată importanța Moneda Bacteriană 165 pentru numismatică a acelei regiuni istorice a Afganistanu lui, Bactria. A remarcat atunci, cu un fior, o greșeală de tipar ce producea un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mi-a spus cu o urmă de jenă, scuzându se: — Orătania am cumpărat-o odată cu casa. Era deja aici. L-am botezat Martin. Ca să-l pun în încurcătură, am trecut cu capul sus pe lângă păun, fără să-i arunc vreo privire. La masă, în curte, le-am perorat mai departe despre literatură: — Ați rămas în stadiul înșirării de cuvinte. Nu mai știți ce e pur verbal în vorbe, nu mai vedeți ce e curat lucru în lucruri. ’Geaba l-ați citit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu chiloții - căci purta doar lucruri desperecheate ‒, s-a transformat o secundă, căutând să nimerească copca dindărăt, într-o figurină de zeiță fără brațe, una din alea cu țâțe conice împinse înainte care ornau prora corăbiilor antice. Mi a văzut privirea. A rămas așa, între cearșafuri, mâinile la spate, ciungă o clipă. — Semăn cu Manneke? Manneke sau Manneken Pis, așa îl botezase ea pe omul-trunchi așezat pe tejgheaua micului magazin de antichități de lângă minaret, la colțul cu Chicken Street, de unde îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
luat cu fiori pe șira spinării. Să dea dracu` dacă nu mi s-a părut și mie că e ceva în stufăriș... N-are cum să mai iasă mă-ta din mormânt, de la Străulești, da` zău că am simțit o privire-n gât. Niște degete lungi și osoase, descărnate, care urcau înspre bărbie și strângeau din ce în ce mai tare. Da` ce să aibă mă-ta cu mine, Dumnezeu s-o ierte, că nici la ea nu m-am dat și din coana Lucreția
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
asemuite cu acelea ale unor gheare înspăimântătoare. Privindu-le, îți puteai imagina cu destulă ușurință o inevitabilă noapte sumbră, amețită de vânturi turbate și pălmuită de nori negri, furioși, cu străjeri înfrigurați stând pe metereze, murmurându-și rugăciunile și ridicând priviri imploratoare către cerul părăsit de lună, în timp ce un monstru uriaș ieșit la vânătoare din pădurile nesfârșite ce se întindeau înspre marginile ținutului se opintea de ceasuri bune, fornăia, spumega, lua întunericul în coarnele ascuțite sau zgâria cu ghearele lungi acea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
greu să auzi în gânduri gemetele sfâșietoare scoase de scândurile groase, atunci când monstrul încerca să le spintece, pentru a ajunge cât mai repede la oamenii cu carne fragedă, cuprinși de o teamă comună, ascunși în spatele zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri - totul putea fi privit așa cum ai fi admirat, de pildă, un tablou, agățat pe un perete de muzeu nu te luau prin surprindere șuvoaiele de foc care curgeau din căldările imense, răsturnate de străjeri. O
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a turbării. Poate chiar existase o astfel de luptă - imaginația o ia la goană, pornește în galop nebun, biciuită de o cravașă imaginară -, poate că aceea fusese chiar noaptea în care monstrul pădurilor căzuse răpus, în sfârșit, în fața porții, sub privirile uimite ale străjerilor storși de vlagă, de frică și de oboseală, suflase din ce în ce mai greu, își horcăise agonia și murise, într-o baltă de sânge care se întinsese din ce în ce mai mult, sub razele lunii revenită în decor dintr-un exil autoimpus. Totuși
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
suflase din ce în ce mai greu, își horcăise agonia și murise, într-o baltă de sânge care se întinsese din ce în ce mai mult, sub razele lunii revenită în decor dintr-un exil autoimpus. Totuși, niciun animal coborât din legendele rostite cu teamă în glas și priviri nu sălășuise vreodată prin acele locuri, din câte spuneau bătrânii cetății care văzuseră multe și, mai ales, auziseră multe de la înaintașii lor, iar vremurile minunate în care poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca să surprindă detalii diverse peste care privirea ar fi trecut cu indiferență, incapabilă să le surprindă esența, se lăsa pe vine, sărea dintr-o parte în alta, se cocoța pe câte o piatră sau pe vreun gărduleț de protecție, spre amuzamentul copiilor care își trăgeau mamele de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mult mai bine așa, până acum ajungeam singur pe te-miri-unde și am trecut prin întâmplări destul de supărătoare. Lipsa de comunicare îmi dădea dureri infernale de cap, de fiecare dată. Lăsă aparatul de fotografiat să atârne, spânzurat de gât, apoi întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un șevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetății. Își dădu seama că trecuse pe sub arcada impunătoare, însă niciun străjer nu-i proptise sulița în piept, pentru a-i cere hrisoave domnești, buletin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și, de ce să nu punem un punct acolo unde trebuie, în acele vremuri. Tot în excursie, observ, îmbinați utilul cu plăcutul, la fel ca mine. Două feluri diferite, dar la fel de incitante, prin care poate fi imortalizat tot ceea ce se oferă privirilor noastre hulpave de orășeni. Pentru posteritate sau doar pentru ochii rudelor superficiale, aș zice... Surâse. Ochii pictorului - albaștri, tăioși, ascunși sub sprâncene stufoase, probabil că are și o grămadă de păr pe piept, gândi fotograful îl fixară câteva secunde. Umerii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
militarilor primele locuri ale podiumului, îi bănuiesc în spatele unor aparate nevăzute, analizându-ne fiecare mișcare, fiecare decizie, fiecare boabă de transpirație care transmite o grămadă de informații, e ca-n filmele acelea de la MGM, poate că le-ai și văzut - privire întrebătoare, sprâncene ridicate a mirare, nu se poate să nu fi văzut acele filme!, cu turiști care plăteau un purcoi de bani pentru a merge în lumi ale trecutului sau ale viitorului, reconstituite sau construite corespunzător, cu oameni roboți și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
debarcat aliații. Acolo nu am putut picta, tensiunea era prea mare și m-am întrebat cum ar fi fost ca soarta bătăliei să fie cu totul alta decât a fost. Mă rog, a fost la fel, evident... Îl pironi cu privirea, preț de câteva secunde, ca și cum ar fi dorit să se convingă că personajul exista, era acolo și vorbea fără întrerupere. Celălalt nu dădu semne că ar fi fost, cumva, lezat de acea căutătură fixă. Pur și simplu s-a deschis
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o poartă, amice, iar noi doi - pensula se repede către pieptul fotografului -, am intrat prin ea. Și iată-ne. Ev Mediu. Nu e super? Te plictisesc cumva, sper că nu ți-ai înghițit limba?! Apucă aparatul și îl întrebă din priviri pe vorbăreț - apărea și dispărea, se trăgea într-o parte, îi vedeai jumătate din trup, apoi dispărea din nou și auzeai doar câteva mormăieli artistice dacă îi poate face o fotografie. Pictorul arboră un zâmbet imens. Dinții de un alb
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dură, plină de lipsuri și pericole. În urma căruțelor, opt soldați, așezați pe două rânduri, mergând ordonat, cu sulițele în mâini, avangarda unei trăsuri de la fereastra căreia privea zâmbitoare o fetișcană. Clic, clic, păr blond, lung, ondulat, o față albă, rotundă, privirile li se intersectează pentru câteva secunde, ba nu, mi s-a părut că mă privește, însă privirea ei a trecut prin mine, ca și cum nici nu aș exista, poate că este frământată de griji, poate chiar se crede domniță și a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sulițele în mâini, avangarda unei trăsuri de la fereastra căreia privea zâmbitoare o fetișcană. Clic, clic, păr blond, lung, ondulat, o față albă, rotundă, privirile li se intersectează pentru câteva secunde, ba nu, mi s-a părut că mă privește, însă privirea ei a trecut prin mine, ca și cum nici nu aș exista, poate că este frământată de griji, poate chiar se crede domniță și a uitat că va trebui să predea costumul la garderobă și să plece către garsoaniera închiriată, poate că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
aceasta, oarecum nebunească, dar nu nebunească pe de-a-ntregul, totuși, i se înșurubă în minte, sfredelindu-i creierul, în timp ce acea mână nevăzută strânse iarăși șurubul, cu pofta unui torționar pasionat, obligând banda metalică săi roadă în continuare fruntea. Trimise o privire scurtă către fotograful care aștepta impasibil. Încerc să înțeleg ce vrei să îmi transmiți. Din punctul meu de vedere - pictorul îl apucă din nou pe după umeri -, am fost destul de clar. Care-i partea pe care nu ai înțeles-o, vrei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
grâu. În ziua în care văzuse că poarta se deschidea singură, scârțâind a balamale neunse, mersese agale către magazia dărăpănată, tăiase o bucată de sârmă cu cleștele și apoi făcuse cale întoarsă. După ce legase poarta, moș Zgârci aruncase încă o privire, parcă pentru a-și verifica rezultatul muncii, apoi ridicase din umeri a nepăsare și își văzuse de ale lui. Cine îl vizita, iar asta se întâmpla foarte rar, nu avea decât să ridice ușurel sârma de pe par, iar poarta se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dreptate, până la urmă, murmură... Îl întâlnise în apropierea peșterii, stătea sprijinit în coate la masa de lemn de la intrare - acolo unde unii dintre turiști desfăceau, uneori, pachețelele cu mâncare sau termosurile în care aburea cafeaua - și privea spre nicăieri. O privire încețoșată, departe de a fi meditativă, lunecoasă, apoasă, chiar respingătoare, dacă observatorul ar fi fost un pic mai atent la toate detaliile. Capul, acoperit de o claie de păr blond-murdar, nepieptănat, i se mișca ușor dintr-o parte în cealalată
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
numai bună pentru o preumblare pe traseele din zonă. Melomanul își scosese căștile de pe urechi, apoi îl privise în ochi, cu un aer de superioritate. Cum distanța dintre ei era mică, Turistul simțise și damful de alcool care justifica acea privire pierdută. Ridicase degetul mijlociu în aer, pentru ca interlocutorul să înțeleagă înainte de a auzi cuvintele ce părere avea el despre buletinele meteo. ăstora care difuzează astfel de știri le-aș băga toți sateliții în fund, inclusiv antenele. Dezinformare, omule, dezinformare. Ascultă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]