11,157 matches
-
volum de replici ale autorului la intervențiile publice pe această temă (vezi Idem, Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Editura Humanitas, București, 2011). 260 Idem, Cum s-a născut poporul român?, pp. 56-57. 261 Ibidem, p. 57. 262 Problematica etnogenezelor concurente, română și respectiv maghiară, centrată pe disputa simbolică asupra Transilvaniei, continuă să preocupe cele două comunități etnice și în afara competițiilor strict politice sau academice (Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 110). 263 Neagu Djuvara, Cum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și perenizează asigurînd structurarea comunității și instituționalizarea vieții sociale. Dimensiunea culturală a comunicării desemnează funcția sa de reprezentare, investiția sa patrimonială, "sistemul simbolic de reprezentări și referințe în care ne recunoaștem" (B. Lamizet, 1992: 13). Dimensiunea politică angajează raportarea la problematica puterii și a strategiilor (de impunere, legitimare, păstrare a sa) prin intermediul semnelor verbale și non verbale. Deși limba naturală reprezintă condiția însăși de posibilitate a comunicării, orizontul teoretic și practic al raționalității, transco-dorul universal (interpret al tuturor celorlalte limbaje), semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vedeta din sport, muzică, cinema transferă prin contiguitate notorietatea și excelența sa asupra produsului utilizat: Claudia Schiffer și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este efectul simetriilor, paralelismelor, recurențelor. Cu titlu de exemplu menționăm: • armonia, aliterația: "Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură"; • structura rimată a mărcii: Coca Cola/C'est ça (pronu-mele ça figurează în același timp pulsiunile inconștientului, dar și notorietatea non problematică; • structuri repetitive (de obicei ternare) la inițială: Du pain, du vin, du Boursin. Într-o epocă în care se fabrică serial semne, devine legitimă chestiunea calității intrinseci a semnului (publicitar, pictural, cine-matografic etc.), dar mai cu seamă a ideologiei subiacente
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră în sistemul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pp. 95-103 Lindekens, René, 1976 Essai de sémiotique visuelle, Paris, Klincksieck Lyons, John, 1977 Semantics, Cambridge Univ.Press Malmberg, Bertil, 1977 Signes et symboles, Paris, Seuil Marcus, Solomon, 1979 Semne despre semne, București, Editura Științifică și Enciclopedică Marcus, Solomon, 1980 "Problematica simbolului" în Studii și cercetări lingvistice 5 Marga, Andrei, 1984 Cunoaștere și sens, București, Editura Politică Marga, Andrei, 1986 "Pragmatismul lui Peirce" în Revista de filosofie 6 Marty, R.,Bruzy, W., Réthoré, J., 1980 "La sémiotique phanéroscopique de C.S.Peirce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lor se detașează, prin importanța acordată subiectului și prin stilul extrem de personal, Gérard Genette, "acest structuralist ortodox, un inginer al textului" (după expresia aceluiași Matei Călinescu), autorul tomului Palimpsestes. La littérature au second degré, care se ocupă în întregime de problematica "literaturii de gradul al doilea", adică de operele literare derivate, prin diverse tipuri de transformare sau "transtextualizare", din alte opere literare. Altfel spus, palimpsestele, care ne dau, pe coperta IV, informația considerată de editorul cărții esențială pentru comercializarea ei: Un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acestui text. La fel, romanul-parabolă din 1981 al lui Ismail Kadare, Slujbașul de la palatul viselor, reprezintă o rescriere a Procesului lui Kafka, pe o altă scenă, cu alte măști, însă prezervând aceeași viziune centrală asupra societății opresive, labirintul, și aceeași problematică a protagonistului, emblematic pentru condiția umană în genere. Trebuie să adăugăm, în acest context, că la noi sunt considerate postmoderne îndeosebi romanele optzeciste, grație componentei lor accentuat textualiste, sub influența școlii franceze a anilor '60 și '70313. Să amintim doar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
86. 301 Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 48. 302 Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, p. 51. 303 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999, p. 83. 304 "Metaforic vorbind, arhitectura a fost aceea care a coborât problematica postmodernismului din nori, aducînd-o cu picioarele pe pământ, pe tărâmul vizibilului" (în Matei Călinescu, op. cit.); promotorii postmodernismului arhitectural au fost cei dintâi critici ai esteticii modernismului, ai orașului strălucitor al viitorului, tehnicizat la maxim și ultraconfortabil, dar lipsit de frumusețea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Italia / 159 Capitolul 4: Erorile centru-stângii italiene, tăcerea Bucureștiului / 173 Capitolul 5: Cum se ajunge la noua cetățenie / 189 Prefață la ediția în limba română O carte interesantă și originală despre românii din Italia De peste patru ani de când în Italia problematica românilor se află în prim planul evenimentelor negative, eu nu am mai întâlnit o carte care să abordeze în mod obiectiv ce fac și cum se prezintă această minoritate în peninsulă. Au existat, totuși, anumite asociații culturale și religioase, cum
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ani, prea des am putea spune, a fost alăturată discuției privind "problema românească" cea a siguranței publice. Această ultimă temă nu este specifică doar românilor. Însă, desigur, îi privește și pe ei. Investiția factorului de decizie politic în problema gestionării problematicii imigrației se regăsește cu precădere în domeniul siguranței publice. S-a scris, și pe bună dreptate că: "Dacă în 1998 cheltuielile pentru integrare erau egale cu cele pentru siguranță publică, în anul 2004, raportul dintre acestea a devenit de 1
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care datorează mult criticii marxiste precum și ideii că scrierile lui Soljenițîn sunt o continuare a momentului de vârf al realismului socialist în literatura rusă) prin lectura strict poetică și complet antirealism socialist a operei soljenițiene, prin rigoarea cu care stăpânește problematica artei narative și o aplică operelor scriitorului rus, precum și prin accentul pe care-l pune pe sensul spiritual al acestora. Toate aceste deosebiri, care sunt, de fapt, veritabile contribuții critice, pot fi întrezărite în însăși structura cărții. Aceasta consacră un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
toate categoriile de texte pe care le-am putea distinge se contopesc unele cu altele, tind să se suprapună, fără a se putea fixa granițe precise între modele de texte. Esențialul este că fiecare dintre domenii delimitează un tip de problematică particular. O mărturie, de exemplu, se prezintă formal ca un text la persoana întâi și poate fi adesea descrisă, în conținutul său, ca o povestire istorică. Totuși, problemele specifice pe care le ridică mărturia nu sunt rezolvate prin studiul acestei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din romanul Primul cerc și Arhipelagul GULAG scrise de A. Soljenițîn, Itinerar abrupt de Evghenia Ghinzburg, cartea L'espèce humaine a lui Robert Antelme sunt texte de reflecție, în care realitatea lagărului devine un subiect de studiu, integrat într-o problematică mai vastă. Arhitectonica ascunsă a cărții-imagine, detaliază Luba Jurgenson, se organizează în funcție de patru momente. Primul moment îl constituie realitatea trăită de un subiect privat de cuvânt. Ulterior, subiectul regăsește cuvântul, iar această realitate devine pentru el o amintire. Al treilea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
revistei"113 și vor face în așa fel încât manuscrisul să nu ajungă la Tvardovski. Pentru a-l convinge pe acesta să citească nuvela, Anna Berzer o recomandă drept "o chestie văzută de un mujic", cunoscând interesul redactorului șef pentru problematica țărănească. Tvardovski este încântat de nuvelă și, în urma eforturilor sale, O zi din viața lui Ivan Denisovici apare în noiembrie 1962, în numărul 11 al revistei "Novîi mir". Decizia de publicare a aparținut Biroului Politic al Partidului, în octombrie 1962
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o altă dimensiune a realității vizibile. Capitolul 3 A. Soljenițîn maestru al prozei 3.1. Echilibru și rigoare artistică în O zi din viața lui Ivan Denisovici Numele lui A. Soljenițîn este asociat, cel mai adesea, cu două scrieri consacrate problematicii lagărului, Arhipelagul GULAG și nuvela sa de debut, O zi din viața lui Ivan Denisovici. Putem vedea această nuvelă ca pe o replică la scară mult redusă a monumentalei lucrări ce i-a adus scriitorului rus notorietatea mondială, având în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu vă plictisiți, ascultați ceva despre Câmpia Kulikovo"209. (trad. a.)) introduce o narațiune ce pare lejeră, fără pretenții de profunzime. În realitate, profunzimea nu va lipsi, așa cum nu lipsește din nici o scriere a lui Soljenițîn. Auditoriul este introdus în problematica istorică, iar prezentarea este făcută cu un ton oarecum didactic, subliniind importanța bătăliei de pe Câmpia Kulikovo, din secolul al XIV-lea, împotriva tătarilor conduși de hanul Mamai. Aici s-a produs o întorsătură a istoriei și s-a hotărât soarta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Perspectiva morții, pe care o aduce cu sine boala incurabilă, îi predispune pe toți la o analiză a propriei vieți, iar unii își pun pentru prima oară problema sensului vieții. Efrem Podduev este un asemenea personaj, care a depășit deja problematica bolii, în sensul că suferința provocată de boală contează mai puțin decât frica de apropierea morții. Acesta ține să spună oricui din salon (și mai ales celor nou veniți), cu cinism, că boala lor înseamnă moarte, însă el nu rămâne
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu ceva ieșit din comun, ci lucruri de strictă necesitate, vorbesc despre situația economică precară a țării și despre lipsurile în care trăiesc oamenii. Vizita pe care o face Kostoglotov la grădina zoologică este un prilej pentru autor să introducă problematica detenției într-un roman consacrat în principal altor teme. Într-un mod cât se poate de evident, imaginea grădinii zoologice reflectă, de altfel, imaginea Rusiei întregi lipsite de libertate în perioada stalinistă. Comentariile lui Kostoglotov în fața inscripțiilor prin care sunt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
regim blând în lagărul aspru, drept pedeapsă pentru refuzul de a colabora cu autoritățile. Putem vedea în asta o coborâre în Infern, într-un cerc inferior, ca urmare a "păcatului" nesupunerii. 3.6. Istorie, rememorare și literatură în Arhipelagul GULAG Problematica detenției în lagăre își relevă cu adevărat complexitatea în lucrarea soljenițiană Arhipelagul GULAG. Titlul conține deja sugestia privind natura acestei lucrări, simultan istorică ("GULag" este abrevierea pentru "Glavnoe Upravlenie Lagherei" Direcția Generală a Lagărelor)229 și artistică (prin metafora "arhipelag
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Pentru ca drama lui Gleb Nerjin, cu sursă autobiografică, să constituie subiect de roman, trebuie să fie dublată de o istorie pe care imaginația autorului a modelat-o după necesități narative și de sens. Astfel apare personajul Innokenti Volodin, care poartă problematica alegerii între bine și rău dincolo de sfera autobiograficului. Pe plan narativ, Volodin este un dublu al lui Nerjin. Istoria sa o reproduce pe cea a lui Nerjin, dar în cazul său totul este mai dramatic, deoarece Volodin are totul de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ea oscilează, în funcție de alegerile pe care le face omul. Iar alegerea luminii hristice, spune și Olivier Clément, "transformă încercarea în asceză, în sensul puternic al unei lupte pentru esențial"365. 5.3. Un personaj istoric în caricatură: I.V. Stalin În ce privește problematica personajului de roman în raport cu realitatea extraliterară, teoreticienii insistă asupra ideii că reprezentarea unui individ este realizarea imaginară a unei "ființe de hârtie", și nu manifestarea adevărată a unei persoane. Într-adevăr, oricât de veridică ar fi, în planul ficțiunii, imaginea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
creștini conceptul de păgânism implica o evaluare negativă a lumii greco-romane. Neînțelegeri care au marcat opinia publică, față de adepții mesajului biblico-creștin, au fost numeroase. Manualele de Istoria Bisericii depășesc chiar și în zilele noastre parțial asemenea locuri comune, a căror problematică a fost deja evidențiată prin cercetări specifice. Literatura existentă referitoare la acest aspect ne îngăduie analiza aspectelor considerate relevante de către reprezentanții istoriografiei greco-romane, în descoperirea concepțiilor lor despre creștinism. Unii istoriografi greco-romani au rămas atașați anumitor caracteristici literare specifice antichității
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor pot fi luate în considerație cu multă prudență), iar alții, din epoca postconstantiniană, și-au perceput concepțiile ca o replică la cele ilustrate de autorii creștini; analiza detaliată a istoriografiei păgâne reprezentative despre creștinism contribuie la evaluarea pertinentă a problematicii. 4.1. Creștinii și evreii acuzați de «agitație» la Suetonius Este prima informație a unui istoric roman cu privire la răspândirea creștinismului și la tulburările iscate la Roma între creștinii iudaici și iudeii mozaici. Vorbind despre domnia împăratului Claudiu (41-45 p.Chr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vălul precedentelor modele de viață ale Cezarilor, răsună vocea păgânismului amenințat și redus aproape complet la silențiu după victoria de la Frigidus (394) a împăratului Theodosius I asupra lui Eugenius. Condiționat de acest aspect, autorul anonim luând exemplu din istorie, actualizează problematica chestiunilor de pe ordinea de zi și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub steagul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]