5,338 matches
-
Pronumele reprezentant cel mai utilizat și cel mai suplu este el, subiect, și varianta sa morfologică lui, precum și determinanții posesivi la persoana a treia (sa, săi, sale, lor), care includ o anaforă pronominală. Exploatarea pronominalizării Enunțiatorul poate profita de proprietățile pronumelor pentru a crea într-un text efecte de sens interesante. Astfel: ÎNOT Jos pălăria, Carvin BUFFALO (Steve Ryan). Ei trebuiseră, din motive foarte diferite, să se decidă să privească Jocurile Olimpice din fața televizorului lor. În timp ce acolo, la Atlanta, micii lor camarazi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cuplu tînăr și seducător care se îmbrățișează în curtea unei ferme: El visa la o casă imediat. Ea voia să se simtă confortabil, orice s-ar întîmpla. Efectul noilor noastre Credite imobiliare fu imediat. Reclamă pentru BNP Textul conține două pronume ("el", "ea"), fără antecedent. Cu siguranță, absența antecedentului este compensată de fotografia care permite atribuirea unui referent acestor pronume, dar ea este legată și de o altă caracteristică lingvistică: cele două pronume sînt plasate în niște fraze la imperfect, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să se simtă confortabil, orice s-ar întîmpla. Efectul noilor noastre Credite imobiliare fu imediat. Reclamă pentru BNP Textul conține două pronume ("el", "ea"), fără antecedent. Cu siguranță, absența antecedentului este compensată de fotografia care permite atribuirea unui referent acestor pronume, dar ea este legată și de o altă caracteristică lingvistică: cele două pronume sînt plasate în niște fraze la imperfect, în plan secund, care depind de unica frază la perfectul simplu ("fu"); or, se știe că, în principiu, perfectul simplu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fu imediat. Reclamă pentru BNP Textul conține două pronume ("el", "ea"), fără antecedent. Cu siguranță, absența antecedentului este compensată de fotografia care permite atribuirea unui referent acestor pronume, dar ea este legată și de o altă caracteristică lingvistică: cele două pronume sînt plasate în niște fraze la imperfect, în plan secund, care depind de unica frază la perfectul simplu ("fu"); or, se știe că, în principiu, perfectul simplu, spre deosebire de perfectul compus, nu poate fi utilizat în mod izolat (vezi cap. 10
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Faptul de a nu furniza un antecedent permite, printre altele, crearea unui efect de sens interesant: el și ea nu se referă la cutare sau cutare individ, ci se referă la prototipul bărbatului și al femeii, prin stereotipul tinerilor căsătoriți. Pronumele oferă, astfel, oricărui cititor sau cititoare posibilitatea de a ocupa locul lui "el" sau "ea", de a se identifica cu personajele acestei povestiri exemplare. 3. Anafora lexicală Anaforă lexicală și coreferențialitate Am văzut deja ca putem vorbi de anaforă lexicală
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
colecția sînt asumate printr-un "noi" ("noi nu putem fi considerați responsabili de adresele care dispar accidental", "noi facem apel la indulgența legendară a cititorilor noștri"); în acest caz, comunitatea producătoare de ghiduri este pusă în scenă și nu enunțiatorul; - pronumele "on", în măsura în care nu ține cont de distanța enunțiator/co-enunțiator (vezi cap. 11), întărește conivența cu cititorul, permite ca enunțiatorul călător să nu se separe de publicul său de călători. Presupunerea că enunțiatorul și co-enunțiatorul aparțin aceleiași comunități este, de altfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs afirmat 34, 250 prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272, 279 pronume 129, 131, 162, 221, 240, 245 prospectiv 138 proverb 66, 205, 213 R reflexivitate enunțiativă 125, 128 reperaj enunțiativ 125, 131, 133, 134, 165 resomptivă (endoforă) 242, 250 rezumat cu citate 188 rol 49, 78, 82 rutină 76 S scenariu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui Mijatovic. O mișcare superbă, în care mai mulți jucători de la Real ating mingea, permite lui Amavisca să adreseze o centrare perfectă iugoslavului [...] (n.t.). 27 Probleme de lingvistică generală, vol. I-II, Editura Teora, București, 2000, p. 85. 28 Pronume nehotărît din limba franceză, a cărui traducere diferă în funcție de context (n.t.). 29 Urmăm aici analiza propusă de Évelyne Saunier în Identité lexicale et régulation de la variété sémantique, teză de doctorat în lingvistică, Paris X, 1996. 30 Cît e de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
menționate de Rutter în 1997 și citate de Volkmar în 2000 presupun: - debutul simptomatologiei înainte de 3 luni; - insuficiență profundă și generală a capacitații de a dezvolta relații sociale; - întârzierea apariției limbajului ceea ce implică afectarea înțelegerii, vorbirea ecolalică și inabilitatea utilizării pronumelui personal la persoana I-a; - comportamentul lor este marcat de prezența unor variate gesturi și comportamente ritualicești compulsive. 2.5.3. Criterii clinice de diagnosticare Copilul este diagnosticat cu autism infantil după descrierea aspectelor clinice în care sunt urmărite: - particularitățile
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
învățat; - nu poate învață cuvinte noi decât bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc despre ei înșiși la persoana a II-a sau a III-a (ex: la întrebarea “vrei apă?” copilul răspunde “dă-i băiatului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc despre ei înșiși la persoana a II-a sau a III-a (ex: la întrebarea “vrei apă?” copilul răspunde “dă-i băiatului apă” sau “Marina vrea apă”). - repetă uneori
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
martor. În funcție de indicii sintetizați de Dorothea Mac Carty pentru copii normali s-a urmărit realizarea: gânguritului, preverbiajului, limbajul pasiv, a primelor cuvinte cu sens, a propoziției de un cuvânt, a propoziției de două cuvinte, a primelor legături sintactice, a apariției pronumelui personal, atât la copii rhinolalici cât și la subiecții din grupurile de control. În urma rezultatelor obținute s-au putut trage următoarele concluzii: Perioada sensorio-motorie păstrează stabilitatea dezvoltării normale/ comună copiilor de toate culturile între 6-11 luni/, dar activitatea prelingvistică în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
subîmpărțit prin opoziții între termeni ("cuvinte") în interiorul câmpului însuși. Prin valoarea sa unitară, în schimb, un câmp se opune altor câmpuri tot așa cum în fonologie vocalele se opun consoanelor și în gramatică timpurile verbului, de pildă, se opun modurilor și pronumele personale pronumelor demonstrative. Cu alte cuvinte, din punct de vedere practic, un câmp se stabilește prin opoziții simple între cuvinte și se termină acolo unde o nouă opoziție ar cere ca valoarea unitară a câmpului să devină trăsătură distinctivă, adică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opoziții între termeni ("cuvinte") în interiorul câmpului însuși. Prin valoarea sa unitară, în schimb, un câmp se opune altor câmpuri tot așa cum în fonologie vocalele se opun consoanelor și în gramatică timpurile verbului, de pildă, se opun modurilor și pronumele personale pronumelor demonstrative. Cu alte cuvinte, din punct de vedere practic, un câmp se stabilește prin opoziții simple între cuvinte și se termină acolo unde o nouă opoziție ar cere ca valoarea unitară a câmpului să devină trăsătură distinctivă, adică acolo unde
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
multe planuri; (!!) un rol important în aceasta au: 1. categoriile gramaticale ale verbului Ț moduri, timpuri (de regulă, o formă de trecut); (!!) timpul prezent fiind utilizat, mai ales, în scrierile epistolare, în narațiunea cu caracter memorialistic sau fals memorialistic; 2. pronumele (de obicei, pers. a III-a) (!!) narațiune inversă: acțiunile unui personaj sunt relatate de alt personaj, în cadrul unui dialog (sau al unui monolog); - narațiunea se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
determină în conștiința cititorului înalte sentimente de dragoste și prețuire; - autorul are o anumită atitudine față de noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
exemplu, anunțați în scris sarcinile, schimbările în orar, datele evenimentelor speciale etc.); când elaborați materialele pentru elevii cu dizabilități auditive, împărțiți frazele lungi în propoziții mai scurte, reduceți atât numărul de cuvinte dificile, cât și densitatea conceptelor; când folosiți un pronume, asigurați-vă că substantivul pe care îl substituie este pe deplin cunoscut de elevi; redați relațiile cauză-efect într-o formă cât mai simplă; evitați elementele de legătură mai rar utilizate (de exemplu: cu toate acestea, drept urmare, în ciuda faptului că etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de mai multe ori, pentru a fi bine înțeles; anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ care, ce, despre care etc. trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care îl determină), figurile de stil (de exemplu, inversiunea retorică), expresiile idiomatice și argotice, utilizarea dialectelor; dacă prezentați o casetă video, asigurați și subtitrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
inteligent, cu un anume rafinament, iar profesorul trebuie să aleagă acele texte care presupun experiențe de viață la care elevii au ajuns. Dacă luăm în discuție opera lui G. Alexandrescu, vom identifica inteligente și evidente surse comice. Astfel, identificăm un pronume de politețe, care, pe de o parte, exprimă cum nu se poate mai bine ideea de lingușire, iar pe de altă parte fixează caracterul celui căruia îi este destinată adresarea: „Să trăiți la mulți ani, dobitocia voastră” (Lupul moralist). Falsul
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri pentru de altmintrelea sau l-am ortografiat nu cu liniuță, ci cu apostrof. În acest din urmă sens, nu va ezita să
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în Educația sentimentală și cel al lui Zola în Thérèse Raquin, Corblin arată că raportul dintre nume și alți designatori în lanțuri (referențiale) permite constituirea a două sisteme: desemnarea rigidă pentru lanțuri constituite exclusiv din ocurențe de nume proprii și pronume, și desemnarea contingentă pentru lanțuri în care designatorii definiți (și demonstrativi) abundă. Romanul lui Zola oferă un exemplu pentru al doilea tip de desemnare: plecând de la lista singurilor designatori, lectorul poate reconstitui istoria Terezei (copilă, tânără, soție etc.) sau povestea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
desemnare: plecând de la lista singurilor designatori, lectorul poate reconstitui istoria Terezei (copilă, tânără, soție etc.) sau povestea uciderii lui Camille (somnorosul, tânăra, soțul ei, amantul ei, ucigașul etc.), pe când în Educația sentimentală, lanțurile de ocurență sunt constituite din nume și pronume. Analizând numele în proza O viață a lui Maupassant, Marie-Thérèse Mathet observă cum, generând povestirea și asigurând coeziunea țesăturii textuale, ele reprezintă un loc al contrariilor, și, prin aceasta, un adevărat focar de sensuri; pentru personajele secundare sau episodice transparența
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de la vb. chriein, "a unge", de origine greacă; apare în Septuaginta ca o traducere a termenului ebraic mashi'ha, "uns", cunoscut în română sub forma Mesia 129). În procesul de numire a strigoiului, fenomenul de tabuizare este inerent. Autorul folosește pronumele nehotărâte - care ocultează (non)ființa Christinei, potrivit dialecticii sacrului ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), și preiau funcțiile semnului onomastic, în lipsa acestuia (cealaltă, cineva, altcineva) - pronumele personal (ea): "e vorba despre altceva"; "ca să nu vadă ceva"130
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]