4,129 matches
-
cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi? De Crăciun, te așteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate și mai ales sarmalele, cari ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne o comédie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
deja din franzoala surgunului. Autoexilul fusese plănuit (în textul cu valoare de autoportret O răutate își mărturisește intenția "să părăsească acest Orient incult și să se exileze de bună voie în Occidentul luminat") și motivat ("Am fugit din țară de proști."), așteptînd doar ocazia favorabilă (moștenirea Momuloaiei) și punctul de sprijin: "Am dat, în mine, un om celebru pentru România". Într-o scrisoare către Delavrancea se recunoaște a fi "nepotul unui grec bucătar", postură din care va declara război parvenitismului: Am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din Teatrul Național un teatru de farse și bufonerii, gonind adevărata artă prin scălămbăituri, gonind publicul iubitor de artă"; ziarul România îl numea pe directorul care reușise să îndepărteze din teatru pe Grigore Manolescu, Aristizza Manolescu, Const. Nottara Ion August (Prostul) Caragiale, C. Bacalbașa opina că "Trecerea lui Caragiale pe la Teatrul Național n-a lăsat nici o urmă bună, dimpotrivă." iar G. Ionescu-Gion sintetiza dezamăgit: "Bună administrațiune, dar nenorocită direcțiune artistică". Stagiunea Caragiale (aprilie 1888 mai 1889) era considerată de ziarul Epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit, îi plouă onorurile, elogiurile și busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prin tradiție, iar uneori și direct, el e produsul unei mojicești oprimări orientale. El e doar derivatul modern al ciocoiului de altădată." Desigur, N. Davidescu produce o exagerare cînd înfățișează opera lui Caragiale populată exclusiv de o lume de "lichele, proști, agramați, găinari, pești, curve, inconștienți sau numai meschini", fără "un singur om cinstit și întreg", adăugînd și "lipsa totală a oricărei femei în sensul adevărat al cuvîntului" precum și preoții care sunt "porci, bețivi, criminali și hoți". La această inventariere de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intervenția lui Maiorescu (Comediile d-lui Caragiale 1885) pare indecisă și demonstrația nu este dusă pînă la capăt, căci concluzia rămîne neargumentată: "Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase..." însă "valoarea lor morală este afară din chestie". În schimb, același critic se pronunță hotărît în favoarea dramei Năpasta ("cea mai puternică concepțiune dramatică a autorului") însă ecourile în presă sunt extrem de contradictorii: "eroare literară, e originală
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
față cu cele ce se vor petrece în lumea noastră românească. Copiii noștri vor avea poate de ce să plîngă noi am rîs destul." Un singur element de continuitate prin vremuri recunoștea Caragiale: "Reforma trece, năravurile rămîn", sau în alt registru "Proștii mor, prostia rămîne"; o altă componentă de aceeași valoare o voi releva în continuare. Subtilitățile limbii române le-a cunoscut Caragiale ca nimeni altul, doar Eminescu și Creangă putînd să-i stea alături; poate de aceea, cu puțin înainte de moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că acesta nu știa limbi străine." "Cetățenii vechiului Egipt se numeau mumii." "Mama lui Niculăieș murise din fragedă copilărie." "Lupta dintre Baiazid și Mircea este foarte concretă. Parcă Eminescu i-ar privi peste gard." "Caragiale este cam singurul deștept printre proștii din timpul său." "Dacă vrei să găsești subiectul unei propoziții, întrebi predicatul." "Cînd Vasile Baciu se culcă beat, Ion veni la Ana noaptea și o căută pe sub fustă, ca să pună mîna pe pămîntul fetei." " Cînd băgă mîna în gaura pupezei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acest carton la cele ale angajaților dumneavoastră. +++ +++ Epilog Foarte puține persoane acceptă senin, dar majoritatea apreciază ajutorul în rezolvarea problemelor, cazurilor și provocărilor pe care le au zi de zi. Concentrați-vă asupra comportamentului. +++ Ideea 53. E vorba despre rezultate, prostule! Probabil că vi s-a întâmplat acest lucru la un moment dat și sunt sigur că vi l-ați însușit. Această convingere că informația înseamnă putere este una veche, întărită de școala de afaceri din urmă cu zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
asume responsabilitatea pentru aceasta, iar cei care nu primesc informații nu o pot face”. Problema liderilor de astăzi este să își mențină oamenii informați, astfel încât să poată lua decizii importante și să ajute la obținerea rezultatelor. Este vorba despre rezultate, prostule! +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți această notă: „Trebuie să spun echipei mele tot ce știu, cât de repede pot. Cu cât știu mai mult, cu atât vor fi mai eficienți și mai productivi”. Puneți acest cartonaș în
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
mai bun profesor”? Un adevăr mai potrivit ar fi „Experiența este un profesor memorabil”, întrucât experimentarea directă și neplăcerea sau bucuria pe care o aduce fixează adânc în psihicul dumneavoastră acea amintire. Un expert în productivitate e creditat cu zicala „Proștii nu învață din propriile greșeli”. Pentru a dovedi acest lucru, nu aveți decât să vă uitați la statisticile cu privire la câți oameni ies din închisoare pentru prima dată, pentru a se reîntoarce după gratii într-un an sau chiar mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
în 1922. Un an mai târziu, Troțki detalia în articolul „Vodka, biserica și cinematograful” : Faptul că de-atâta vreme, aproape 6 ani, nu am luat în primire cinemaul arată cât de lenți și needucați suntem, ca să n-o spunem verde, proști. Arma asta, care țipă să fie folosită, e cel mai bun instrument de propagandă... o propagandă accesibilă oricui, care rămâne în memorie și poate fi și o posibilă sursă de venit1. E semnificativă și o opinie contrară în legătură cu utili tatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade/cu toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
ce aberație", se întreabă Hervé, "paria [proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne place să Începem noua săptămînă de lucru cu iluziile zămislite În ziua de duminică. * „Prejudecățile sînt rațiunea proștilor.” (Voltaire) Pentru că „proștii” sînt alergici față de orice Încercare venită din exterior de a-și schimba propriul mod de a gîndi: „Prostia este direct proporțională cu numărul certitudinilor pe care le afirmă” (Emil Cioran). * „Natura a hotărît ca iluziile să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne place să Începem noua săptămînă de lucru cu iluziile zămislite În ziua de duminică. * „Prejudecățile sînt rațiunea proștilor.” (Voltaire) Pentru că „proștii” sînt alergici față de orice Încercare venită din exterior de a-și schimba propriul mod de a gîndi: „Prostia este direct proporțională cu numărul certitudinilor pe care le afirmă” (Emil Cioran). * „Natura a hotărît ca iluziile să fie comune Înțelepților și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
provoacă În mod inevitabil insatisfacții ulterioare, deoarece vor rămîne nu numai cu regretul constatării că au fost victima unor neînfrînări, ci și cu dezamăgirea realizării faptului că nu există plăceri care să nu fie trecătoare. * „Oamenii se nasc ignoranți, nu proști. Proști ajung datorită educației.” (Bertrand Russell) Evident nu datorită oricărei educații, ci aceleia care vrea să impună cu tot dinadinsul anumite tipare, anumite modalități de interpretare prestabilite. * „Orice obținem prin dorință este un lucru străin.” (P. Syrus) Probabil, pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care nu s-ar putea ține de cuvînt. * „Planul care nu poate fi schimbat este rău.” (P. Syrus) Înseamnă că acel plan vrea prea mult să demonstreze ceva!... Inteligență/Prostie „Nu este ceva mai frumos, decît să asculți tăcerea unui prost.” (Helmut Qualtinger) Și mai expresiv este Johan Oxenstiern: „Tăcerea Înțeleptului este o modestie vrednică de respect, iar cea a prostului un serviciu pe care Îl face societății”. * „Fiecare prostie găsește pe cineva care să o facă.” (Tennessee Williams) Poate, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acel plan vrea prea mult să demonstreze ceva!... Inteligență/Prostie „Nu este ceva mai frumos, decît să asculți tăcerea unui prost.” (Helmut Qualtinger) Și mai expresiv este Johan Oxenstiern: „Tăcerea Înțeleptului este o modestie vrednică de respect, iar cea a prostului un serviciu pe care Îl face societății”. * „Fiecare prostie găsește pe cineva care să o facă.” (Tennessee Williams) Poate, pentru faptul că fiecare Își găsește, la un moment dat o iluzie În care să creadă cu atîta tărie, sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
amăgit/indus În eroare. Sau poate că fiecare este prea serios În raport cu ceva anume, neadmițînd nici un compromis (este naivitatea credinței absolute În ceva: un principiu, un ideal, etc.). * „Nimic mai temerar decît prostia.” (Menander) Pentru că În mare suferință este anticiparea: prostul crede că numai ceea ce face el e bine!... * „Prea adesea ironia nu-i decît o formă a lipsei de inteligență.” (Johan Oxenstiern) „Ironia” Însăși se cere a fi folosită cu inteligență, adică În tonuri adecvate și În raport cu oameni care o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
german În himerele cultivate de Hitler În Al Doilea Război Mondial). * „Dacă un om e prost, nu poți să-l deprostifici trimițîndu-l la universitate. Pur și simplu faci din el un prost școlit, de zece ori mai periculos.” (Desmond Bagley) Prostul are aceeași psihologie cu cea a țăranului care, după ce a trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Prostul are aceeași psihologie cu cea a țăranului care, după ce a trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit pe cea mai bine Înzestrată căpetenie
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit pe cea mai bine Înzestrată căpetenie a lor.” (N. Iorga) Invidia este, se pare, mai puțin mare În prima categorie, decît În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]