5,689 matches
-
imaginară. Hai acasă, femeie, strigă domnul Cepoi. Era nervos. Se aștepta la moștenire și cînd colo mîncătorul de cîini era... galant și într-o formă nebună. Nu mă duc pe jos. Du-te tu și adă mașina aici. Cepoi mormăie, protestează și nu vrea în ruptul capului. Dă-mi cheile, o aduc eu, se oferă Cazacioc. Lasă, mă duc eu. Pe unde o iau ca să ajung aici? De la răscruce o iei spre dreapta și peste 2 km o faci pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care i s-a făcut la Iași și-și dorea revanșa, ca să arate că franțujii nu sînt mai prejos în ce privește ospitalitatea. Excesul de amabilitate mă stînjenea oarecum, dar faptul că făcusem același lucru, mă încuraja să accept totul fără să protestez, nici măcar formal. Am fost luat cu mașina primarului din aeroportul Charles de Gaulle și chiar primarul m-a însoțit cei aproape patru sute de kilometri. Opririle pentru a vizita tot ce era mai important pe traseu, ne-au întîrziat mult sosirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
culoarea albastru negru. Pescăruși izolați își încearcă norocul dar ratează prea des. Țipă însă în caz de victorie și aici nu sînt oportuniștii din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
granițelor, latru jalnic și fără convingere. Președintele nostru era un Saint Bernard, cu un bot mai mare decît capul meu. Țipă: Întîi dă osul, Simirade! Am urcat plouat pe punte și, cu o labă tremurîndă, întind osul. Îndrăznesc totuși să protestez puțin: Traiane... Constituția... fără decret... Decretul îl semnez eu și acum, te rog să mă crezi, am mare nevoie de oase. Uite ce am în spatele meu. Înțelege, omule, pardon, cîine! Traian, cu un gest regesc, aruncă osul în spatele său, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu li s-a dat șansa liberei alegeri. E un principiu pedagogic aiuritor. Dacă toți copiii ar fi invitați să aleagă „liber“ între școală și joacă, probabil că majoritatea ar alege joaca. Cum de nu se găsește nimeni care să protesteze că bieții elevi sunt obligați la o disciplină pe care n-au ales-o de bunăvoie? Faptul de a învăța ce înseamnă liturghie, împărtășanie, euharistie, agneț, spovedanie, icoană ș.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scurt, situația e albastră. (Sau violetă?) țara e năruită. Mâine-poimâine ne vom da la cap unii altora, sau vom emigra pe altă planetă. „Vrei să spui că totul e în regulă? Că exagerăm când spunem că lucrurile merg prost?“ - vor protesta unii și alții pe agitatul meu forum (exterior). Nu. Știu că țara se bâlbâie și că vremurile sunt grele. Dar nici psihologia drobului de sare nu ajută. Și nici obiceiul de a pune frică peste frică, de a înrăutăți răul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sufletească, la probleme care țin de „forul lăuntric“. Asta îmi amintește de o discuție purtată în 1975 cu un student din Germania Federală, participant la o grevă universitară care cerea eliminarea latinei din programa analitică a facultăților de romanistică și protesta împotriva scumpirii untului la „mensa“ cu cinci pfenigi. Am încercat să-i explic cum stau lucrurile în țările comuniste și ce răsfăț implică, prin contrast, cocheta lor răzmeriță. A fost de acord, dar a adăugat, după o scurtă reflecție, că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tuturor locuitorilor, sub amenințarea unor aspre pedepse, de a nu se mai supune poruncilor Porții otomane sau ale Divanului și implicit ale domnului Moldovei, ci să asculte numai de ordinele Curții din Viena, a provocat iritarea Porții otomane. Aceasta a protestat în zadar pe lângă internunțiul cezaro-crăiesc din Constantinopol, baronul von Thugut,prin Reis Effendi, socotind acțiunea imperialilor ca un act deschis de inamiciție 52. Totodată, prin același manifest, primul administrator militar al Bucovinei dădea, în numele autorităților imperiale centrale, asigurări privitoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mare parte din activitatea judiciară desfășurată de judecătorul militar, acesta plângându-se de numărul mare de procese încredințate spre rezolvare 59. Totodată, aceste litigii au determinat un conflict de jurisdicție cu domnul Moldovei, Grigorie Ghica, și cu Poarta otomană. Acesta protesta în 1777 împotriva faptului că Auditoriatul din Cernăuți a redeschis procese decise de domnii Moldovei cu ani în urmă, ceea ce "atinge drepturile de vecinătate și chiar drepturile omului", cerea ca procesele pentru pământ să se judece la instanța din țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acolo, maladii surori s-ar transmite la copii și femei cărora, pe căi diferite probabil, le-au fost încorporate substanțe cerebrale umane. Un caz nu-l dovedește pe celălalt, dar între ele există o analogie frapantă. Poate că unii vor protesta împotriva acestei paralele. Totuși, ce diferență esențială există între calea orală și cea sangvină, între ingerare și injectare, pentru a introduce într-un organism un pic din substanța semenului ? Unii vor spune că pofta bestială de carne omenească face canibalismul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a noastră - fuge ca dracu’ de tămâie de așa ceva, unind o rădăcină heterotrofă, un fel de minus, cu restul antitetic autotrof, un fel de plus... Cât privește pe fidelii mei ascultători, ba chiar și inspiratori mai ales când mă zgârâie protestând astfel la cine știe ce nefericită acțiune, pisicile adică, ele sunt pline de negentropie prin datul lor genetic; dar care se cere Întreținută, nu numai energetic, de o alta. Astfel, și ele râvnesc la un țoi, cu prea puține șanse Însă. Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din poveste s’a trezit, opunând o frondă, chiar de seamănă a greva foamei, pentru a-și determina prietenul biped să-i dea ascultare. Poate mă voi trezi și eu, cu dorul murmurului izvorului ori pădurii; dar față de cine să protestez? A mă Întoarce la Natură nu se mai poate. A mă acorda cu ea, așa cum este acum chiar, iarăși nu se poate, căci vreau mai mult decât e dispusă ea a-mi oferi. Am ajuns În halul de artificialism, Încât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că în protest se insista ca domnul prefect al județului să ia măsuri grabnice de a păstra focul sacru apoi acest protest se va depune în mâna domnului prefect de Botoșani 44. Este de mirare că acei 78 de țărani protestează din proprie inițiativă (și în ce termeni !), deși nu era vorba de pământul lor. Dar Irimescu ținea morțiș să exproprieze casa și locul, este astfel limpede că-i convenea sau chiar pusese la cale protestul public, așa încât să-și poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că la mijloc era un fals, demonstrat și de actul unui specialist, șeful Secției a 2-a, conductor principal, M. Mărăcine, pus să întocmească situația cerută. O face în raportul din 12 februarie 1925, în aceiași termeni în care au protestat și țăranii: casa poetului [...] nu mai este astăzi decât un morman de ruine; o mână distrugătoare a răpus-o înainte ca procesul de descompunere să-și fi încheiat isprava 47. Să amintim, însă, ce se scria în Revista Moldovei, imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în texte, plăcerea urmând să-i revină autorului. Unii scriitori se avântau să taie, pentru a grăbi apariția cărții, alții modificau atât cât să nu se sesizeze exact directețea "fitilului". În fine, cei scrupuloși nu se dădeau ușor bătuți și protestau, insistau, trimeteau memorii. În funcție de conjuctura momentului, cenzura își menținea rezervele, ori mai renunța la câte ceva. Trebuie spus că într-o etapă se putea mai mult, în alta, mai puțin. Când era nevoie să se arate că, totuși, exista, în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au ilustrat (apud Sântimbreanu) mai consistent. În carte sunt pomenit de 4 (patru) ori. Odată cu numele și-atât (nu s-a găsit nimic demn de reținut din intervenția de atunci). A doua oară, îmi este citată o frază prin care protestam la adresa atitudinii Tamarei Dobrin față de destinele teatrului românesc. A treia oară, îmi este reprodusă afirmația potrivit căreia n-ar trebui să contestăm deciziile CCES. Dac-o punem în relație cu întregul context, mă tem că aveam ceva dreptate: Consiliul Culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
epocă și de debilitatea faptului de cultură subordonat trâmbițatei orientări partinice. Operează, ades, cu jumătăți de adevăr dar și așa era primejdios pentru acei ani! Ralea a fost printre primii care l-au arătat cu degetul pe impostorul Roller, a protestat față de scoaterea din institute a personalităților științifice marcante (Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Horia Hulubei ș.m.a.), a denunțat marginalizarea unor reputați plasticieni (Baba, Ciucurencu, Medrea) și scoaterea din muzee, sub învinuirea de "formalism", a pânzelor semnate de Luchian, Petrașcu, Pallady. Ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Sava înainte și după cabală: "Se îmbăta la repetițiile generale", ceea ce ducea, inevitabil, la "ilogisme, violență, atitudini paranoice", "întreținea între actori și Direcție o atmosferă de false informațiuni", "a încercat o acțiune de sabotare a Teatrului, determinând pe actori să protesteze împotriva unei curbe". Acuza de "sabotare" a curbei de sacrificiu era, de fapt, infinit mai primejdioasă decât toate celelalte la un loc, având caracter acut politic. Se grăbesc s-o susțină în declarații Margareta Baciu, Miluță Gheorghiu, Const. Sava, Eugenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în baza unei dispoziții a autorității judecătorești respective. Persoană care plătește devine posesorul cecului în baza acestei dispoziții a autorității judecătorești. Pct. 177. - Posesorul este obligat să primească orice plata parțială care i se oferă atât timp cât cecul nu a fost protestat, în scopul ușurării sarcinii debitelor de regres, care nu vor mai putea fi urmărit decât pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plată parțială pierde dreptul la acțiunea în regres pentru această sumă. Pct. 178. - În cazul
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
decât pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plată parțială pierde dreptul la acțiunea în regres pentru această sumă. Pct. 178. - În cazul plății parțiale, posesorul, pentru a-și conserva dreptul la acțiunea în regres, trebuie să protesteze cecul pentru restul sumei neachitate, pentru că numai în acest mod ei se poate întoarce împotriva giranților anteriori și a trăgătorului. Pct. 179. - Persoană obligată prin cec, care a făcut o plată parțială, nu poate pretinde să i se remită cecul
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
culpă nu poate fi acoperită de cazul fortuit sau de forță majoră. Pe de altă parte, nici faptele pur personale ale posesorului cecului sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o să prezinte cecul la plata sau să-l protesteze nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forță majoră. Pct. 252. - După încetarea cazului fortuit sau de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere să prezinte cecul la plata și, daca este nevoie, să-l protesteze, Cuvintele "fără întârziere" se referă
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
la plata sau să-l protesteze nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forță majoră. Pct. 252. - După încetarea cazului fortuit sau de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere să prezinte cecul la plata și, daca este nevoie, să-l protesteze, Cuvintele "fără întârziere" se referă la perioada de timp cuprinsă între dată încetării cazului sau de forță majoră și data prezentării sau protestării cecului. Potrivit art. 51 din Legea asupra cecului, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
din NORMĂ nr. 6 din 5 iunie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 283. - În cazul în care protestul este întocmit că un act separat, este obligatoriu că pe cec să se facă mențiunea "protestat". În temeiul art. 60 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanță Guvernului nr. 11/1993 , aprobată prin Legea nr. 83/1994 : Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar dacă
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
solicită o nouă plată, debitorul poate să probeze achitarea sumei cu martori și registre sau acte scrise pe cale legală în instanță. Pct. 251. - Posesorul este obligat să primească orice plată parțială care i se oferă, atâta timp cât cambia nu a fost protestată, în scopul ușurării sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmăriți decât pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plată parțială pierde dreptul la acțiunea de regres pentru această sumă. Pct. 252. - În
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
creditorul solicită numai o plată parțială, debitorii cambiali îl pot obliga pe acesta să primească plata integrală, făcând ofertă reală de plată. Pct. 253. - În cazul plății parțiale, posesorul, pentru a-și conserva dreptul la acțiunea de regres, trebuie să protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru că numai în acest mod el se va putea întoarce în contra giranților anteriori și a trăgătorului. Pct. 254. - Debitorul care a făcut o plată parțială nu poate pretinde să i se remită cambia achitată și
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]