5,549 matches
-
despre o fidelitate conjugală la modul absolut. Pentru multe neveste tinere căsătoria era doar o convenție. Întâlnirea lor la ceasuri de taină cu fostul drăguț, era un prilej de dăruire totală. Uneori din aceste amoruri idilice veneau pe lume și prunci. Dar dacă ei veneau acolo În ograda omului, lui Îi ziceau tată. Alteori erau văduve care nășteau copii din flori și apoi se măritau, pruncii continuând să le poarte numele lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era un prilej de dăruire totală. Uneori din aceste amoruri idilice veneau pe lume și prunci. Dar dacă ei veneau acolo În ograda omului, lui Îi ziceau tată. Alteori erau văduve care nășteau copii din flori și apoi se măritau, pruncii continuând să le poarte numele lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul de munte nu era chiar atât de grav cenzurat. Însă, dacă o fată mare năștea un prunc din flori, cu greu se mai mărita. Victimă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nășteau copii din flori și apoi se măritau, pruncii continuând să le poarte numele lor, al mamelor. Așadar, iată că amorul aici, În satul de munte nu era chiar atât de grav cenzurat. Însă, dacă o fată mare năștea un prunc din flori, cu greu se mai mărita. Victimă a propriei slăbiciuni și a cutezanței flăcăului, fata suporta rușinea satului. Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sărmani. La Începutul Postului Crăciunului În sat era joc (horă) mare. Se juca până a doua zi În zori, feciori și fete și chiar tineri Însurăței. De acum, pentru o vreme se termina cu dezmățul. Venirea pe lume a oricărui prunc era prilej de bucurie. Dacă era băiat bucuria era și mai mare, va avea cine duce mai departe gospodăria și muncile câmpului. Și apoi pe un bărbat te poți bizui mai mult decât pe o femeie, că fetele, când le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apoi pe un bărbat te poți bizui mai mult decât pe o femeie, că fetele, când le vine sorocul, se mărită și pleacă, iar tu, părinte, tot singur rămâi. La cumetrie nu se Întindeau părinții la mese prea bogate. După ce pruncul era creștinat, lepădându-se de satană, la masă erau invitați nașii, câțiva vecini că aceștia Îți sunt mai aproape decât neamurile și bineînțeles preotul ca să zică o rugăciune Înainte și după masă. Cumetriile de mari proporții sunt o invenție mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ele au ca scop strângerea de daruri și bani, deci un scop comercial. Impresionant era modul de comportare al vecinelor. Acestea veneau cu bubă la lăuză, adică cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat. Dacă se Întâmpla să aibă frați sau surori mai mari, aceștia trebuiau să legene pruncul și să-i schimbe scutecele (treabă făcută mai ales de surori). Cu nunta treaba era mai complicată. Fiind un prag de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat. Dacă se Întâmpla să aibă frați sau surori mai mari, aceștia trebuiau să legene pruncul și să-i schimbe scutecele (treabă făcută mai ales de surori). Cu nunta treaba era mai complicată. Fiind un prag de trecere În urma căruia intrai Într-un nou mod de viață, prin care se contribuia la perpetuarea neamului, nunta s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori ei conviețuind În casa mirelui, acum bărbatul de nădejde al casei, Împreună cu socrul și soacra, părinții tânărului Însurățel. Și viața Își urma cursul cu bune și rele, veneau apoi pruncii, iar anii și nevoile Încet Încet Își lăsau urma pe chipul celor căsătoriți. Ca semn al unei prietenii durabile, tinerii și tinerele de odinioară, se legau să fie surate sau fârtați, adică surori sau frați de cruce. Legământul trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să fie „binișor amețite de fum, joc și băutură”), dau dovadă de pasivitate („chicoteau ca niște babe tăvălite prin mocirla vieții”), deși par păstrătoare a unei vechi tradiții (așezate fiind în jurul unei mese rotunde, rudimentare și grosolane). îl lasă pe prunc „Vă se descurce singur” și, după scurtul „urlet primordial”, decid că acestuia îi va plăcea Vă tacă, dar să și gândească. Chiar de la naștere, Septimius Ilarie (Timi) își anticipă comportamentul pentru tot restul vieții: „țipă doar de câteva ori scurt
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
optimist: „Ochiul meu e plin de increați... / Mii, zeci, sute de mii de increați...” (Cântec increat) „Tânăr sunt și viața îmi ține în dinți inima...” Venirea în lume este ademenitoare și, de ce nu, promițătoare (Lumea Amăgitorului). Interesant a fi „nenăscutul prunc” dăruit vieții „ca bobul spumii”, nobil triumf. Prologul celui de-al doilea volum al Trilogiei nașterii este mult mai explicit: „Sunt nenăscutul care hălăduiește / prin văi opaline. / Prin alte bucovine pline / de obcine și daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a candidaților maturi (a părinților), dar mai curând într-o formă neevidentă, nu prea vizibilă, ca la Sfântul Ipolit al Romei, precum vom vedea câteva pagini mai încolo. Concluzionând, putem preciza că mărturia Sfântului Iustin este o dovadă certă că pruncii erau botezați chiar din secolul I. Alte argumente cât se poate de clare se pot deduce din alte două mărturii la persoana întâi, legate de îndelungate vieți creștine la sfârșitul secolului al II-lea - mărturisirea Sfântului Policarp, episcopul Smirnei: „86
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sugari Și pe copii, pe băieți Și pe tineri Și pe bătrâni („infantes et parvulos et pueros et seniores”)<footnote Adversus haereses, II, 22, 4, P. G. VIII, col. 787. footnote>. De aceea a venit în toate vârstele: făcându-se prunc pentru prunci și sfințind pe prunci, mic pentru cei mici și sfințind însăși vârsta pe care aceștia o aveau<footnote Ibidem, col. 784. footnote>. Lucrarea Sfântului Irineu din care am citat - Adversus haereses - a fost scrisă în jurul anului 180. Cunoștințele
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
pe copii, pe băieți Și pe tineri Și pe bătrâni („infantes et parvulos et pueros et seniores”)<footnote Adversus haereses, II, 22, 4, P. G. VIII, col. 787. footnote>. De aceea a venit în toate vârstele: făcându-se prunc pentru prunci și sfințind pe prunci, mic pentru cei mici și sfințind însăși vârsta pe care aceștia o aveau<footnote Ibidem, col. 784. footnote>. Lucrarea Sfântului Irineu din care am citat - Adversus haereses - a fost scrisă în jurul anului 180. Cunoștințele sale despre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Și pe tineri Și pe bătrâni („infantes et parvulos et pueros et seniores”)<footnote Adversus haereses, II, 22, 4, P. G. VIII, col. 787. footnote>. De aceea a venit în toate vârstele: făcându-se prunc pentru prunci și sfințind pe prunci, mic pentru cei mici și sfințind însăși vârsta pe care aceștia o aveau<footnote Ibidem, col. 784. footnote>. Lucrarea Sfântului Irineu din care am citat - Adversus haereses - a fost scrisă în jurul anului 180. Cunoștințele sale despre creștinism și răspândirea lui
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
acestei practici apostolice a botezării nou-născuților și a copiilor. Din veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în a opta zi asemenea Tăierii împrejur a pruncilor din Vechiul Testament? Și scriitorul bisericesc Tertulian amintește că unii creștini au lansat o asemenea întrebare<footnote Tertulian, Despre botez, 18, P. L. I, col. 1221. footnote>. Aceasta
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în a opta zi asemenea Tăierii împrejur a pruncilor din Vechiul Testament? Și scriitorul bisericesc Tertulian amintește că unii creștini au lansat o asemenea întrebare<footnote Tertulian, Despre botez, 18, P. L. I, col. 1221. footnote>. Aceasta a dat ocazie Sfântului Ciprian - episcopul Cartaginei - să convoace un Sinod la
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
III, col. 1047; în ediții critice, această epistolă poartă numărul LXIV; vezi și Idem, Momenta veterum, I, 1014-1019, P. L. III, col. 1056. footnote>. Deci astfel, ei apără, împotriva colegului lor Fidus - „iubitului frate”, practica administrării botezului îndată după nașterea pruncilor, explicându-i că nu trebuie să îndepărtăm pe nimeni de la botez și de la harul lui Dumnezeu, Care este bun și îndurător cu toți. Ceea ce trebuie să se păzească de către toți este mai ales grija față de cei de curând născuți, care
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de noi. În ceea ce privește pricina copiilor, despre care ai spus că nu trebuie botezați mai înainte de a doua sau a treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a doua sau a treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu fie botezat și sfințit înainte de ziua
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
însă, cei mai mari păcătoși, după ce au păcătuit greu împotriva lui Dumnezeu, venind la credință, primesc iertarea greșelilor lor și nimeni nu este lipsit de Botez și de har. Cu atât mai mult atunci nu trebuie să fie lipsit un prunc care, abia născut, n-a săvârșit nici o greșeală, decât că, născut fiind trupește din Adam, a atras asupra sa atingerea morții din vechime, de la prima sa naștere, dar care, prin acest fapt, ajunge mai lesne să primească iertarea păcatelor, pentru că
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
hotărârea că nimeni nu trebuie oprit prin noi de la Botez și de la harul lui Dumnezeu, Care este față de toți milostiv, îndurător și iubitor. Deoarece acest lucru trebuie observat și păstrat față de toți, socotim apoi că trebuie păzit mai ales față de prunci și nou-născuți, care, prin chiar acest fapt, merită mai mult ajutorul nostru și harul dumnezeiesc, pentru că din clipa nașterii lor nu fac altceva decât să se roage fierbinte prin strigătele și lacrimile lor”<footnote Sf. Ciprian, Epistola LIX, De infantibus
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
și cei care au comis mai înainte o mulțime de păcate față de Dumnezeu, după ce cred capătă iertarea acestor păcate și nimeni nu este exclus de la Botez și de la har, cu atât mai mult nu trebuie să lipsim de el pe prunc care, de-abia născut, n-a păcătuit întru nimic fără numai că, ieșit din Adam după trup, a contractat prin faptul nașterii sale, contagiunea morții celei vechi și care se apropie cu atât mai mult de iertare cu cât i
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
P. G. XIV, col. 1047B. footnote>. El și numește Botezul copiilor „predanie apostolică”<footnote De Genesi ad literam, V, 28, 39, P. L. XXXIV, col. 426. footnote>. Atunci când dă răspuns la nedumeririle de care sunt cuprinși unii „frați”, cum că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre ce păcate este vorba? Când au putut ei păcătui? Cum s-ar putea reține un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
curat de murdărie, nici dacă viața lui ar fi de o zi. Se poate adăuga la aceasta că se cere aflată cauza pentru care, botezul fiind dat Bisericii (adică membrilor Bisericii - n. n.) pentru iertarea păcatelor, este dat ca regulă și pruncilor. Desigur, dacă în prunci nu ar fi nimic care să trebuiască a obține iertarea și clemența, harul botezului ar părea inutil”<footnote Origen, Omilii la Levitic, omilia a VIII-a, Studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]