4,002 matches
-
ZAMFIRESCU, Dan (21.XII.1933, București), istoric literar, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Adamescu) și al lui Ion Zamfirescu, inginer agronom. Învață la București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu”, devenit în 1948 „I. L. Caragiale” (1944-1952). Interzicându-i-se, din motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
din Târgoviște. Titularizat profesor în 1996, devine și șef de catedră. Debutează la „Luceafărul” în 1962 și mai este prezent în „Romanoslavica” (unde face parte din redacție), „Gazeta literară”, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra”, „Săptămâna” ș.a. În calitate de publicist și cronicar literar, Z., polemist redutabil, adeseori incomod prin subiectivitatea și retorica agresivă a intervențiilor, se va opri la ceea ce crede că ilustrează relația dintre specificul național românesc, ortodoxie și militantismul cultural, dar va semna și numeroase pagini de circumstanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
STERIAN, Paul (1.V.1904, București - 15.IX.1984, București), poet, traducător și prozator. Este fiul Alexandrinei (n. Gulimănescu) și al lui Eraclie Sterian, medic, publicist (sub semnătura Ave Caesar), autor de piese de teatru, una (Tout pour l’enfant!) fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie olteană a lui Eraclie Sterian făceau parte actrița Aristizza Romanescu, poetul Mircea Demetriade, doctorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, JL, 1993, 45-48; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Noica, Semnele, 240-242; Andrei Scrima, Timpul „Rugului aprins”, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, pasim; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, VR, 2001, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 383-384. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
unei conferințe ținute la Caransebeș - să analizeze O noapte furtunoasă și Năpasta (1-4/1914). Numărul 1/1914 cuprinde și Jubileul de 25 de ani de activitate literară a lui Caragiale, ca și Starea teatrului românesc înainte de Caragiale, articole aparținând aceluiași publicist. Tot lui îi aparțin un amplu articol intitulat Este mișcarea noastră teatrală un lux?, precum și pledoariile pentru câteva producții dramatice „vrednice de jucat”, printre acestea figurând Conul Leonida față cu reacțiunea și Năpasta de I.L. Caragiale. Virgil Onițiu scrie articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
, Alexandru (13.XII.1901, Paris - ?, București), poet, prozator și publicist. Născut într-un mediu de intelectuali, B. va continua tradiția familiei și va studia științele juridice. Tatăl, Alexandru Bilciurescu, avocat, și mama, Alice (n. Ionescu-Mihăești, nepoată a pictorului Anton Chladek), i-au asigurat o educație îngrijită. El își trece, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
se numără „Povestea vorbei” și „Revista revistelor literare”. Jurnalistica rămâne preocuparea esențială a lui I. în timpul exilului. Așa cum va mărturisi ulterior, a fost una dintre modalitățile sale preferate de a se converti la România, după ce o părăsise. În mod sporadic, publicistul a scris la jurnalele politice ale exilului parizian, divizat între echipa Grigore Gafencu-Nicolae Rădescu-Mihail Fărcășanu, pe de o parte, și echipa Constantin Vișoianu, de cealaltă. Mai apropiat de prima și de ziarul acesteia, „Uniunea română”, a publicat și la „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
BRĂDESCU, Faust (14.IV.1914, București - 2000, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Bechniț) și al lui Ion Brădescu, avocat. Urmează cursurile Liceului „Matei Basarab” și ale Facultății de Drept din București, apoi face studii la Paris, fiind diplomat la École des Hautes Études Internationales, unde obține, în timpul celui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
M. D. [Mircea Damian], Femeile între ele, FCL, 1930, 883; D. N. [Dinu Nicodin], „Statuia care arde”, ȚA, 1934, 566; Dinu Roco, „Statuia care arde”, „Epoca”, 1934, 1569; Al. Robot, „Statuia care arde”, RP, 1934, 4888; [Maura Prigor], „Almanahul Asociației Publiciștilor Români”, 1938, 76-77; G. Bota, „Tunda”, F, 1940, 3-4; Predescu, Encicl., 694; Ion Samarineanu, „Biserica nouă”, F, 1942, 1-2; Dicț. scriit. rom., III, 893. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
schimbare socială sau pentru simpla reformă politică Însemna să te plasezi În afara legii. Pentru această nouă generație, politica era așadar legată de rezistență - Împotriva autorității, Împotriva cadrului social și economic acceptat, Împotriva trecutului. Claude Bourdet, activist În Rezistența franceză și publicist de frunte În presa postbelică de stânga, rezuma această stare de spirit În memoriile sale, L’Aventure incertaine: „Rezistența - scria el - ne-a transformat pe toți În contestatari În toate sensurile cuvântului, opuși În egală măsură oamenilor și sistemului”. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
VEDINAȘ, Traian (15.IX.1947, Lazuri, j. Sălaj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei Vedinaș, țărancă. Urmează școala generală în satul natal și în comuna Valcău de Jos, o școală profesională (1961-1964) și Liceul „Ioan Slavici” (1964-1968) la Arad, Facultatea de Filologie, secția română-germană (1968-1972), și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
, Constantin (7.IX.1887, Milcov, j. Olt - 22.VII.1933, Sighetu Marmației), poet, prozator și publicist. Își ia licența în drept și obține doctoratul în același domeniu la Paris (1911). Apoi, după mai multe perindări prin țară, se stabilește în 1919 la Sighetu Marmației, localitate în care va rămâne tot restul vieții. Aici va avea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris un volum documentar, Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
ca profeție politică 258. Cât despre edificarea mitului eminescian în ultimele decenii ale secolului XIX, un studiu interesant ne oferă Iulian Costache cu Eminescu. Negocierea unei imagini, chiar dacă criticul se referă cu precădere la imaginea "literară" forjată de critici și publiciști și nu la cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii 259 configurează acest portret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estetice ale vremii. Izvoarele de inspirație i-au stat scriitorului la Îndemână, câtă vreme cunoștințele și informațiile au fost adunate În timpul cât a fost șef de secție la Arhivele statului, dar și din experiența cronicarului de teatru, activitate desfășurată de publicistul Nicolae Filimon. Într-o epoca În care proza realistă se scria cu mare dificultate, când limba literară trecea printr-un proces de prefaceri structurale și căutări de stabilitate, „Ciocoii vechi și noi”, sa impus ca una din realizările remarcabile ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”, „Teatrul În Țara Românească” sunt legate de una din preocupările importante ale scriitorului, aceea de cronicar dramatic și publicist), personajele pozitive sunt, În parte, lipsite de verosimilitate. Ele au fost concepute de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui și a principiilor morale sănătoase, ca În basme. Prezenta personajelor pozitive În roman servește unei idei moralizatoare, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nuvela „Alexandru Lăpușneanul” a lui C. Negruzzi, scriitorul răspunzând astfel programului estetic al revistei În ceea ce privește sursele de inspirație pentru o literatură originală, specific națională. Negruzzi desfășoară o bogată activitate literară și culturală, cu preocupări multiple și remarcabile (poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător) reprezentativă nu numai pentru opera lui, ci, În multe privințe, ilustrativă pentru evoluția ulterioară a literaturii române. Mihai Eminescu Îl aprecia pentru evocarea trecutului: „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”. („Epigonii”) Creator al nuvelei istorice, C. Negruzzi a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între anii 1868/1870. Începând din această perioadă, Ion Luca va fi legat aproape În permanență de teatru, atât prin activitate cât și prin operă. Activitatea de dramaturg este dublată de cea de prozator și completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sciences politiques, la care s-au adăugat ulterior Collège libre des sciences sociales și Ecole des hautes etudes sociales. Regenerarea politico-economică și spirituală a Franței care a urmat după 1871 se datorează, în mare măsură, pleiadei de oameni politici, economiști, publiciști, scriitori și diplomați care au fost, toți, profesori sau studenți ai acestor instituții. În același fel a procedat și Germania, care, după înfrângerea catastrofală din primul război mondial, a înființat o universitate pentru științele politice - Hochschule fur Politik. Ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ne vom mărgini doar la constatarea că ele nu reprezintă altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult mai nocive ni se par în schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără a se număra printre cei care neagă în totalitate responsabilitatea regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Diviziei de Artilerie Antiaeriană (25.11-31.12.1947); trecut în rezervă la 01.01.1948. Locotenent-colonel (din 10.05.1941); colonel (din 22.06.1944); general de brigadă (din 24.01.1947). 522 Alexandru C. Cuza (1857-1947), om politic și publicist român. Profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași, membru al Academiei din 1946, antisemit notoriu. În 1923 a înființat Liga Apărării Naționale Creștine (LANC), din care s-a desprins în 1927 gruparea condusă de Corneliu Zelea Codreanu ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acest sens Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, volumul VIII, documentul nr. 10, p. 379-387; "Importante chestiuni discutate în Consiliul de Miniștri de marți". Timpul, anul VII, nr. 1954 din 16.10.1942, p. 1, 3. 1304 Wilhelm Filderman (1882-1963), avocat, publicist și om politic evreu, personalitate marcantă a minorității evreiești din România. Licențiat în drept la Universitatea din București; doctor în drept la Paris. Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost înregistrat de: Marele Stat Major, Cabinet, cu Nr. 7786 din 01.12.1945; Marele Stat Major, Secția 7-a Teritoriu, cu Nr. 1.010.528 din 05.12.1945. 1689 Eugen Filotti (1896-1975), jurnalist, diplomat de carieră și publicist român. Licențiat în Drept (Universitatea din București). Intră în diplomației în 1926; atașat de presă la Legația din Praga (01.02.1926-01.11.1927); director al Direcțiunii Presei din Ministerul Afacerilor Externe (din 16.07.1928); detașat în aceeași calitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]