4,085 matches
-
Totodată se apreciază presiunea fluxului sanguin de la nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială (pulsul este slab, greu perceptibil la pacienții cu hipotensiune). Ritmul cardiac este regulat în mod normal, dar este obligatoriu la fiecare pacient să se verifice concordanța pulsului central cu cel periferic. Odată stabilit pulsul la artera radială, se aplică stetoscopul la nivelul cordului, mai precis la apex, și se ascultă. Bătăile cordului trebuie să coincidă cu pulsul de la nivelul arterei radiale. Neconcordanța poate semnifica existența unui ritm
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială (pulsul este slab, greu perceptibil la pacienții cu hipotensiune). Ritmul cardiac este regulat în mod normal, dar este obligatoriu la fiecare pacient să se verifice concordanța pulsului central cu cel periferic. Odată stabilit pulsul la artera radială, se aplică stetoscopul la nivelul cordului, mai precis la apex, și se ascultă. Bătăile cordului trebuie să coincidă cu pulsul de la nivelul arterei radiale. Neconcordanța poate semnifica existența unui ritm neregulat, la care va trebui să se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dar este obligatoriu la fiecare pacient să se verifice concordanța pulsului central cu cel periferic. Odată stabilit pulsul la artera radială, se aplică stetoscopul la nivelul cordului, mai precis la apex, și se ascultă. Bătăile cordului trebuie să coincidă cu pulsul de la nivelul arterei radiale. Neconcordanța poate semnifica existența unui ritm neregulat, la care va trebui să se observe dacă anumite intervale se repetă, dacă este influențat sau modificat de respirație sau dacă este total neregulat. Cuantificarea presiunii arteriale se realizează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dializă, branule, etc.) În cazul existenței acestora, determinarea tensiunii arteriele se face la celălalt braț; odată stabilită circumferința brațului se utilizează manșeta corespunzătoare (gradul de suprapunere trebuie să fie de aproximativ 40%), care este plasată deasupra plicii cotului; se determină pulsul la nivelul arterei brahiale; se poziționează brațul astfel încât artera să fie la nivelul spațiului IV i.c. Ridicarea sau coborârea brațului vor influența valoarea tensională; camera în care se efectuează determinarea trebuie izolată fonic pentru a permite decelarea zgomotelor de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se efectuează determinarea trebuie izolată fonic pentru a permite decelarea zgomotelor de intensitate redusă; se așează stetoscopul la nivelul arterei brahiale și ceasul tensiometrului la vedere (în cazul tensiometrului cu mercur, acesta trebuie poziționat vertical). cu o mână se stabilește pulsul la radială și cu cealaltă se umflă manșeta tensiometrului până la dispariția pulsului și apoi încă 30 mm Hg; se dezumflă manșeta încet, cu un ritm de 2-3 mm Hg pe secundă, ascultând zgomotele Korotkoff, urmărind concomitent ceasul tensiometrului sau înălțimea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intensitate redusă; se așează stetoscopul la nivelul arterei brahiale și ceasul tensiometrului la vedere (în cazul tensiometrului cu mercur, acesta trebuie poziționat vertical). cu o mână se stabilește pulsul la radială și cu cealaltă se umflă manșeta tensiometrului până la dispariția pulsului și apoi încă 30 mm Hg; se dezumflă manșeta încet, cu un ritm de 2-3 mm Hg pe secundă, ascultând zgomotele Korotkoff, urmărind concomitent ceasul tensiometrului sau înălțimea coloanei de mercur în cazul utilizării tensiometrului cu mercur; primul zgomot apărut
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
egiptenii necunoscând circulația sângelui. Papirusul spune: Egiptenii sunt inițiatorii pneumatismului care a reprezentat în antichitate o orientare medico-biologică, întemeiată pe ideea că aerul este elementul vital, deplasarea și transformările suferite de acesta în organism constituind substratul proceselor normale și patologice. Pulsul era considerat ca fiind în legătură cu inima, dar nu știau exact cum se produce. Filosofia integralistă egipteană s-a reflectat și-n medicina timpului, făcând-o sintetică, funcțională, o atenție deosebită fiind acordată sângelui purtător de viață și reparator în măsura
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Platon, a lui Aristotel, Avicena scrie și o sinteză a teoriilor filosofice în circulație. În medicină totuși, i se reproșează „unicismul său: “... mișcarea astrelor indică momentul sângerărilor (luărilor de sânge) și în prognosticul bolilor, geometria poligoanelor, fixează cicatrizarea plăgilor“, iar pulsul „luat după Clepsidra cu apă, conduce la diagnostic“. Un interes deosebit a stârnit lucrarea sa „Carte a vindecării sufletului“ (Al șifa). Sf. Toma d’Aquino a fost influențat de filosofia sa reconciliatorie. Concepția medicală a lui Avicena a fost centrată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Arles, Lunel, Nîmes, Beaucaire, Béziers. Le-am citat ca să înțelegem prezența unui mare număr de evrei în Occident, dintre care tot mai mulți vor deveni medici, farmaciști, fondatori de spitale etc. Assaph din Tiberiada mai scrie un tratat asupra pulsului, unul asupra urinelor și o carte de terapeutică pentru bolnavii săraci. Traduce manuscrise și cărți de medicină în ebraica săracă lingvistic, creând termeni. Păstrează dilema credință-rațiune. Un alt medic evreu, Isaac Israeli a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
animală: blănuri, piei, sânge, carne proaspătă pusă pe rană și bandaje, folosirea lipitorilor, a prafului de rocă neagră etc. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul lua în considerare mai multe elemente privind atent limba, ochii și culoarea urinei, după caz, precum și luarea pulsului. Maladiile infecto contagioase erau tratate dietetic și prin izolarea bolnavului. Unele plante erau utilizate ca antiseptice, altele ca purgativ, iar altele ca bandaj-pansament. Pentru intervenții chirurgicale reparatorii de luxații, fracturi, hernie, rinoplastie, scoatere a calculilor etc., se foloseau diferite instrumente
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicale, în China s-a dezvoltat și medicina pragmatic-empirică, afirmându-se tot mai mult în mileniul I al erei noastre. Principiile ei vizau relația medic-bolnav, medic și medicamente, medic și tehnici medicale. Accentul cădea pe consultul minuțios, controlul atent al pulsului, care ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în mileniul I al erei noastre. Principiile ei vizau relația medic-bolnav, medic și medicamente, medic și tehnici medicale. Accentul cădea pe consultul minuțios, controlul atent al pulsului, care ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
muncii, formându-se pe specialități: curtea imperială avea din cele mai vechi timpuri un număr mare de medici, 10-20. În maladiile cu dureri mari, se folosea și opoterapia, iar ca vitalizante, pe lângă masaj, mișcare, gimnastică, aer, controlul respirației și al pulsului, foloseau și afrodisiace, dintre care Jinseng (rădăcina vieții), produs botanic ce se află și azi în farmacii. întemeietorul medicinei e considerat împăratul Galben, autorul Tratatului dialogat. Medicii erau asimilați înțelepților. începând cu anul 624 d.Chr. Ordinul Marilor Medici a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care își edifică doctrina sa „animistă“ „flogistică“, Stahl limitează puterile chimiei, fizicii, experimentelor, anatomiei, respectiv laturii materiale a organismului, întrucât sufletul, pe care-l identifică cu natura vindecătoare, (Natura medicatrix) este responsabil prin vitalismul său, de sănătatea și bolile oamenilor. Pulsul accelerat, febra, epistaxis-ul etc. sunt semnale de atenționare ale sufletului că ceva strică, amenință echilibrul funcționalității integrale a organismului uman care, trebuie readus la starea anterioară prin autovitalism. Terapeuții secolului XIX vor evalua această teorie a semnalelor premonitoare. Desigur
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sucului gastric nu ajunge să izoleze și enzimele. Prin fecundații artificiale pe câini Spallanzani arată că în procreere ovulul și spermatozoidul sunt condiții sine qua non. El respinge teoria generației spontanee. Tot experimental arată că sângele ajunge în capilare grație pulsului cardiac, că moartea prin asfixiere nu se datorează unei tulburări de circulație sanguină ci unei defecțiuni de oxigenare, față de care sistemul nervos reacționează prompt. Spallanzani confirmă transpirația și respirația cutanee descrise de Lavoisier. Fiziologia respirației ca și patologia ei vor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cărțile sale: Elementa chimica, Institutiones medicae (1708), De usu ratiocinii mechanici in medicina (1703), precum și în prelegerile sale de la Collegium practicum medicum din Leyda. În nosologia sa, Boerhaave distinge între organe solide și umori, dă o mai mare atenție pulsului decât temperaturii, care dincolo de normal devine semnal benefic pentru prezentarea la medic. Unele din afirmațiile sale se găsesc și la alți practicieni și teoreticieni, dar stilul său aforistic accentuează originalitatea descoperirilor și interpretărilor sale. Elevii formați de Boerhaave au ajuns
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aceeași măsură. Repetând observațiile a descoperit care este raportul dintre durata unei oscilații și lungimea pendulului (legea izocronismului micilor oscilații). Una dintre primele aplicații ale izocronismului oscilațiilor pendulului se datorează lui Galilei însuși: a construit pulsilogul, un aparat pentru măsurarea pulsului uman. Mai târziu, în 1673, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629-1695) a completat această descoperire stabilind expresia matematică a legii mișcării pendulului și chiar a inventat orologiul. De asemenea, a reformulat, într-un mod mai satisfăcător decât Galilei, legea căderii corpurilor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
90 de ani (21). Creșterea grosimii intimă-medie la vârstnici este însoțită de dilatare luminală și de o reducere a complianței și distensibilității, cu creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a fibrilelor de amiloid pro - venite din tipul normal sălbatic de transtiretină. Aceasta se prezintă aproape întotdeauna sub forma unei cardiomiopatii infiltrative amiloidozice care este lent progresivă și se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal față de compresie) în cursul decompresiei lente. Dacă dispozitivul manometric este conectat la un sistem de înscriere directă sau la un ansamblu format din traductor de presiune și inscriptor potențiometric se obține înregistrarea variației presionale în timp (tensiograma sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oscilograma"). Metoda oscilometrică (Pachon) folosește un dispozitiv manometric special, care permite măsurarea directă a oscilațiilor presionale; acestea sunt maxime când presiunea externă corespunde presiunii arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]