4,129 matches
-
Ioan Cazimir devenind un om zdobit și deziluzionat, a abdicat de la tronul Poloniei pe 16 septembrie 1668, pe fondul anarhiei și certurilor, și s-a întors în Franța, unde a intrat în ordinul iezuit, devenind călugăr. A murit in 1672. Răscoala Hmelnițki, de departea cea mai mare dintre rezoltele cazace, s-a dovedit dezastroasă pentru Comunitate. Cazacii care s-au aliat cu tătarii, au învins forțele Comunității prin mai multe lupte, Comunitatea obținând o victorie importantă la Berestechko, însă imperiul polono-lituanian
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
de interesele polono-lituanienilor. El a fost primul domnitor de origine poloneză de când ultimul membru al dinastiei Jagiellonilor, Sigismund al II-lea August, a murit în 1572. Mihail a fost fiul popularului comandant militar Jeremi Wiśniowiecki, cunoscut pentru acțiunile sale în timpul Răscoalei Hmelnițki. Guvernarea sa nu a avut succes. Mihail a pierdut un război împotriva Imperiului Otoman, iar turcii au ocupat Polonia și majoritatea Ucrainei în 1672-1673. Mihail a fost un monarh pasiv care a jucat în mâinile Habsburgilor. El a fost
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
de Prusia de Sud, aproape de două ori mai mare de cât câștigul din prima partiție, precum și portul Danzig. Vecinii Poloniei au redus astfel Comunitatea la o rămășiță și au semnalat intenția de a o elimina cu totul, după propriile interese. Răscoala Kościuszko, o mare revoltă poloneză, a izbucnit în 1794, sub conducerea lui Tadeusz Kościuszko, un ofițer militar care a prestat servicii notabile în Revoluția Americană. Armatele lui Kosciuszko au câștigat unele succese inițiale, dar în cele din urmă a căzut
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
deosebeau de sclavi prin faptul că cei din urmă puteau fi cumpărați și vânduți, fără să existe vreo legătură cu bucata de pământ, în timp ce șerbii își schimbau stăpânii doar când pământul pe care îl lucrau intra în stăpânirea altcuiva. După răscoala de la 1514, dieta a stabilit un nou statut al iobagului, cu mult mai sever. Dieta Transilvaniei a legiferat servitutea veșnică sau șerbia, și a stabilit pentru iobagi un număr de 52 de zile de lucru pe an. Din acest moment
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
în iobăgie la fel ca țăranii români, doar nobilii fiind considerați ca parte a „națiunii”. În schimb sașii și secuii beneficiau de ample privilegii, motiv pentru care iobăgia îi atingea într-o măsură mult mai mică. În 1784 are loc Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan având ca scop lichidarea șerbiei. Datorită răsunetului european stârnit de răscoală, Curtea de la Viena prin împăratul Iosif al II-lea emite ordonanța din 22 august 1785 care suprima șerbia. Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
schimb sașii și secuii beneficiau de ample privilegii, motiv pentru care iobăgia îi atingea într-o măsură mult mai mică. În 1784 are loc Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan având ca scop lichidarea șerbiei. Datorită răsunetului european stârnit de răscoală, Curtea de la Viena prin împăratul Iosif al II-lea emite ordonanța din 22 august 1785 care suprima șerbia. Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut loc abia în 1848. În ajunul revoluției de la 1848, din cele 1.960 de sate din
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
de pază și observație, locuitorii fiind avertizați de atacurile turcilor și tătarilor prin aprinderea focurilor. Români și creștini adevărați, iubitori de neam și glie, locuitorii satului Cetățele, de-a lungul istoriei, au participat și luptat activ în toate revoltele și răscoalele din diferite perioade istorice, fiind prezenți și la Marea Unire din 1918, vărsându-și sângele pentru libertatea și demnitatea neamului românesc și în cele două războaie mondiale. Drept recunoștință pentru jertfa strămoșilor, în curtea bisericii s-a înălțat monumentul eroilor
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
(d. 1907) a fost un soldat român in Războiul de Independență al României (1877-1878), decorat pentru bravură. A participat la Răscoala Țărănească din 1907. Este unul dintre țăranii împușcați de armată în represiunea răscoalei. Numele său este menționat de Constantin Mille (1861-1927) în relatările referitoare la Răscoala Țărănească din 1907 și preluat de cotidianul socialist „Adevărul”, publicație puternic implicată în politica
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
(d. 1907) a fost un soldat român in Războiul de Independență al României (1877-1878), decorat pentru bravură. A participat la Răscoala Țărănească din 1907. Este unul dintre țăranii împușcați de armată în represiunea răscoalei. Numele său este menționat de Constantin Mille (1861-1927) în relatările referitoare la Răscoala Țărănească din 1907 și preluat de cotidianul socialist „Adevărul”, publicație puternic implicată în politica vremii, angajată în susținerea unor candidaturi politice în mai multe campanii la sfârșitul
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
român in Războiul de Independență al României (1877-1878), decorat pentru bravură. A participat la Răscoala Țărănească din 1907. Este unul dintre țăranii împușcați de armată în represiunea răscoalei. Numele său este menționat de Constantin Mille (1861-1927) în relatările referitoare la Răscoala Țărănească din 1907 și preluat de cotidianul socialist „Adevărul”, publicație puternic implicată în politica vremii, angajată în susținerea unor candidaturi politice în mai multe campanii la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (printre care si cea a lui Constantin
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
existența certă, faptele de arme, evenimentele sociale la care a participat si moartea violentă a lui Ștefan Furtună nu s-au păstrat, însă acest lucru a fost pus pe seama distrugerii de către autoritățile vremii a oricăror dovezi relative la dimensiunea opresiunii Răscoalei de la 1907.</br> Cifrele vehiculate de comuniști - 11.000 de morți - cifră preluată de la Constantin Mille, si 10.000 de arestări - nu pot fi nici ele confirmate istoric în mod acurat, așa cum nu sunt confirmate nici toate acuzațiile proferate în
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
și mulți tărani, ca Ștefan Furtună, deși avea pieptul plin de decorații dobândite pentru vitejiile săvârșite în războiul pentru independență din 1877.” Numele lui Ștefan Furtună este în continuare citat în texte istorice pentru elevi în Republica Moldova, asa cum este „Răscoala de la 1907 sau cît de bine le era țăranilor sub Carol I”. Ștefan Furtună a devenit nume de stradă în anii 1950 în mai multe orașe din România Populară - București, Timișoara, Brăila, Cluj-Napoca, Turda etc., sau de piață (Piața Ștefan
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
mixt și orchestră „Ștefan Furtună” (libret de G. Dan). În București, strada Ștefan Furtună (în prezent „Mircea Vulcănescu”, o arteră importantă, cunoscută, pornind din intersecția cu Bulevardul Dacia si Calea Griviței) a fost marcată cu tăblițe inscripționate „Ștefan Furtună - participant la Răscoala din 1907”. În alte localitați și în diverse alte acte si evocări este descrisă o altă identitate. Astfel, există un soldat numit Ștefan Furtună în lista Eroilor Comunei Lipănești, la poziția 20 din secțiunea „Eroi 1941-1945”, la acesta facându-se trimitere
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
principalul traducător al liricii eminesciene în limba maghiară. În perioada interbelică a tradus de asemenea în maghiară opera scriitorilor Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru Stamatiad și Alexandru Vlahuță. După cel de-al doilea război mondial a publicat în maghiară romanul "Răscoala", scris de Liviu Rebreanu (1945, cu reeditări în 1955, 1964), respectiv "La Medeleni" de Ionel Teodoreanu (1966, reeditări în 1968, 1970). A urmat cursurile școlii medii din Dej, după care a s-a înscris la liceul catolic din Arad (în
László Gáldi () [Corola-website/Science/330881_a_332210]
-
atracție turistică în regiune. Istoria săpunului tradițional libanez începe în secolul al XVI-lea, atunci când au fost construite niște barăci pentru garnizoanele trupelor otomane stabilite în Tripoli, Liban. Construcția a fost ridicată în centrul orașului, tocmai pentru a preveni posibilele răscoale locale, fiind prevăzută totodată cu un sistem de apărare pe latura zidurilor exterioare - fante pentru tras cu săgeți și creneluri pentru proiectile asupra inamicului -, iar intrarea impunătoare, marcată de o poartă arcuită, era păzită de gărzile pașei. Interiorul are o
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
a intrat în serviciu la rajah-ul insulei Siameze Lomboc. Printre misiunile lui Mămăligă au fost unele cu caracter diplomatic și altele cu caracter militar, legate de aprovizionarea cu arme a rajah-ului. În anul 1894 a participat nemijlocit la răscoala împotriva colonizatorilor olandezi. În același an, în luna noiembrie, după suprimarea revoltei, a fost arestat, judecat de către un tribunal militar al Armatei Țariste și condamnat la moarte. Însă sentința nu a fost executată instantaneu și, în scurt timp, a fost
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]
-
introvertit al societății începe să se schimbe. Fântâni și reședințe, cum ar fi Aynalıkavak Kasrı au devenit populare. Un canal de apă, o zonă de picnic, s-au stabilit că zona de agrement. Deși perioadă lalelelor s-a încheiat odată cu răscoală Halil, a devenit un model pentru atitudinia de occidentalizare. În timpul anilor 1720-1890 arhitectură otomană a deviat de la principiile de vremurile clasice. Cu moartea lui Ahmedal III-lea, Mahmud a luat scaunul de domnie (1730-1754). Acesta a fost perioadă în care
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie care îl ucid în cele din urmă. Pelicula a fost filmată în comuna Coțofenii din Față, Dolj, aflată la 20 km. de Craiova. A fost folosit un conac boieresc construit de 200 de ani, declarat
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
este situat pe str. Mihai Viteazul, în fața porții a treia a cetății Alba Carolina. A fost ridicat în 1937 din inițiativa Societății ASTRA, cu contribuția populației, fiind închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785, conduse de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul, ridicat în doar câteva luni, a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea al României și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia la 14 octombrie 1937. Monumentul, cu
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
leii de pe coronament sunt chiar statuile originale care au fost păstrate la Muzeul Național al Unirii și în curtea unei unități militare din apropiere. La 1 noiembrie 1984, Poșta Română a pus în circulație emisiunea filatelică: "„200 de ani de la Răscoala populară condusă de Horea, Cloșca și Crișan”", formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 2 lei pe care este ilustrat obeliscul realizat de Iosif Fekete și amplasat în anul 1937 la Alba Iulia, în fața Porții a III-a a
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
Chineză este mare putere nucleară. Drapelul Armatei Republicii Populare Chineze ("Armata de Eliberare a Poporului") folosește steaua galbenă alături de caracterele chinezești 8-1 (Pentru 1 august, data când a fost înființată Armata de Eliberare a Poporului, cu referire totodată și la Răscoala din Nanciang. Forțele Armate Chineze au luat naștere în 1927 ca organizația armată a Partidului Comunist Chinez, până în anul 1946 se numea Armata Roșie. Armata de Eliberare a Poporului a fost fondată pe 1 august 1927 în timpul Revoltei din Nanciang
Armata Republicii Populare Chineze () [Corola-website/Science/329113_a_330442]
-
-lea), Renașterea (de la sfârșitul secolului al XV-lea până în secolul al XVI-lea), Barocul (de la sfârșitul secolului al XVI-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea), Iluminismul (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea), Romantismul (din 1820 până la suprimarea răscoalei din ianuarie 1863 împotriva de Imperiului Rus), Pozitivismul (a durat până la începutul secolului al XX-lea), mișcarea artistică Tânăra Polonie ( între 1890 și 1918), cultura în Perioada Interbelică (1918-1939), Cultura în cel de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945), Republica Populară
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
conflictului militar s-a produs odată cu refuzul net al Spaniei, la care s-a adăugat sentimentul expansionist, inca puternic, al Uniunii de a trece în posesia federației teritoriile spaniole din America și Oceanul Pacific, insulele Cuba, Puerto Rico, Filipine, Guam și Caroline. Răscoalele din Havana ale așa-numiților Voluntarios prospanioli au dat Statelor Unite motiv de a trimite navă de război USS "Mâine". Războiul s-a terminat după victoriile navale decisive ale Statelor Unite în Filipine și în Cuba. La doar 109 zile de la izbucnirea
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
triburilor de kɪzɪlbași din estul Anatoliei, sultanii otomani au sistat orice contribuție de întreținere a lăcașurilor Bektașī urmând ca acestea să fie reluate în secolul XVIII. De asemenea, controlul pe care safavizii îl exercitau asupra acestor grupuri religioase Bektașī-Alevī și răscoalele lor împotriva otomanilor poate fi caracterizată ca o rezistență politică a triburilor turcmene împotriva autorității otomane. Puterea dervișilor Bektașī derivă și din faptul că aveau legături foarte strânse cu corpul de armată al ienicerilor. Astfel ordinul devine o amenințare pentru
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
terminat, în mod simbolic, odată cu demolarea Marii Sinagogi din Varșovia. Conform raportului oficial, 56 065 de oameni au fost omorâți pe loc sau deportați în lagărele Germaniei naziste (majoritatea în lagărul Treblinka). Ghetoul a fost aproape în întregime demolat în timpul răscoalei; totuși, câteva străzi și clădiri din “ghetoul mic” nu au fost demolate deoarece acesta fusese închis înainte de revoltă, prin urmare nefiind implicat în luptă. În 2008 și 2010 bornele Ghetoului Varșoviei au fost reconstruite de-a lungul graniței cartierului evreiesc
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]