5,519 matches
-
studiile și eseurile de care opera lui Gellu Naum fusese privată. S-a încetățenit astfel, dintr-o insuficientă cunoaștere a întregului (și în special a volumelor de dinainte de realismul socialist), o prejudecată care, ca toate prejudecățile, departe de a susține receptarea poetului, o blochează, prin reducerea întregii opere la numitorul comun al unei singure coordonate: prejudecata „suprarealismului” sau, pentru exegeții mai puțin atenți la subtilitățile teoretice, a „avangardismului” lui Gellu Naum. Singura excepție în acest cor al prejudecăților a constituit-o
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
este foarte dificilă, din cauza particularităților proiectului literar al lui Gellu Naum. Chiar dacă era întru totul în măsură să îngrijească o ediție critică, fiind cea mai bună cunoscătoare a operei lui Naum, Simona Popescu a decis că este mai util, pentru receptarea poetului, să alcătuiască mai întâi o ediție științifică, în care accentul să cadă asupra 1) redării corecte a textului, și 2) refacerii arhitecturii interioare a operei. Ediția este concepută în trei volume: primul e dedicat poeziei (cu excepția volumelor pentru copii
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
Marius Miheț Despre viața în comunism s-a scris destul și niciodată de-ajuns. Așa s-ar formula una din tarele majore ale receptării contemporane. Ca și cum, experți la capitolul întârzieri istorice, literatura noastră s-ar sufoca în actualități nefertile. Țin să remarc două aspecte generale ale prozei de astăzi. Mai întâi, faptul că am asistat în ultimii ani la un fenomen neîntâlnit după 1989
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
că nu o agrease în nici unul din valurile ei, nici ca țesătură în producția fruntașilor șaizeciști. Bun de patrimoniu, într-o vreme, brand, acuma, soarta unui poet, altfel considerabil, nu a fost dintre cele mai fericite - mă refer exclusiv la receptarea lui. - Ne-am cunoscut mai din apropiere, ne-am împrietenit (nădăjduiesc) în zilele moralmente toride ale Pieții Universității și ale colaborării la Dreptatea literară, creația noastră comună împreună cu poetul Petre Stoica. O între-bare naivă: mai sînt realizabile idealurile de atunci
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
exact zece ani de la Surâsul abundenței (1994), Virgil Nemoianu a revenit cu o nouă ediție, revăzută și adăugită, a studiului său monografic despre Ștefan Aug. Doinaș. Dacă bine cunoscutul poet, eseist și traducător rămâne același creator multiplu și substanțial, câmpul receptării lui critice și publice s-a modificat (alterat) îngrijorător după moartea autorului. La indiferența așezată ca o lespede peste numele unui scriitor român, îndată ce emoția stârnită de dispariția lui fizică s-a risipit (procesul durează la porțile Orientului între trei
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
fragmentar, prin paginile Adevărului literar și artistic și, câțiva ani mai târziu, în vara lui 1936, în foileton, prin Le Temps (în traducerea Bellei Nortines). Așadar, umblă în bătaia veștilor. În fond, ceea ce desparte, cred, această oglindă bine aburită de receptări felurite, a romanului, de balada de la care zice-se că ar porni, e tocmai tratamentul diferit al veștii. Ciobanul din Miorița o refuză. Nu-i face trebuință. Vitoria, dimpotrivă, își construiește toată strategia pe ceea ce vine spre ea și pe
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
artei psihedelice atât de preluat și de comentat (până la oboseală) și de către postmodernii și post-postmodernii noștri, dar cele mai bune bucăți de text rămân tot articolele critice ale celor care fac un soi de interesantă statistică sociologică și literară asupra receptării poeziei în ziua de azi, o medie între estetică receptării și istoria ideilor literare în contextul istoriei mentalităților secolului XXI. Caiete internaționale de poezie, nr. 3/ 2002
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
și de către postmodernii și post-postmodernii noștri, dar cele mai bune bucăți de text rămân tot articolele critice ale celor care fac un soi de interesantă statistică sociologică și literară asupra receptării poeziei în ziua de azi, o medie între estetică receptării și istoria ideilor literare în contextul istoriei mentalităților secolului XXI. Caiete internaționale de poezie, nr. 3/ 2002
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
marginea lui și-a amintit că toate aceste dificultăți sînt rezultatul unei revederi a manuscrisului dintîi, pocindu-l, pe alocuri, stilistic, din teama de a nu greși apărînd, cu romanul, în forma primului jet. Uimitor e faptul că după buna receptare a romanului, în loc de a persevera și a-și cuceri un loc în viața literară (trăia din meditații și articole prost plătite), Fîntîneru se retrage, pentru o jumătate de an, în satul natal, cufundîndu-se în tăcere totală. Are parte și de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
cronica la romanul Doinei Ruști e dedicată demantelării romanului Cruciada copiilor, de Florina Ilis, care, aflăm, "nu are nici un fel de deschidere, de anvergură, de semnificație". "E doar o carte foarte lungă", a cărei critică ultrafavorabilă indică "spiritul gregar al receptării actuale din România". Ce ne-am fi făcut, oare, fără vigilența Luminiței Marcu și fără talentul ei de a scrie despre o carte, arătîndu-se dezgustată de altele? Este și cazul Istoriei literaturii române contemporane. 1941-2000 de Alex. Ștefănescu, executată scurt
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
moraliștii, suntem muște la arat. Citesc: „...cultura (religii, valori, idealuri, comportament).” Arta nu-i. Într-un fel, are dreptate. Cartea fiind despre mersul lumii, arta, prin gratuitatea ei, este în afara chestiunii. Numai că până la gratuitate există trepte - de sens - ale receptării la capătul cărora cei mai mulți nu ajung. Prin urmare, pentru că este inadecvat receptată, arta intervine totuși în starea lucrurilor - și nu puțin. „...momentul când trecutul nu va fi decât o amintire îndepărtată și vagă ar putea fi aproape.” Momentul acela a
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
impuși prin singularitatea estetică a unei opere cu destin de "mit"cultural. Mai puțin normală însă apare situația în care, chiar peste o sută de ani de la apariție, faimoasa poveste suferă încă de cel puțin un simptom de deviere în receptarea critică, asupra căruia mă voi opri în cele ce urmează. Toată lumea cunoaște, fie și din auzite, conținutul textului. Trei naratori - primul, întocmai ca la Henry James, intermediat de însuși autor - se referă la aceleași incidente stranii. Dl. Utterson, avocat londonez
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai fi în stare să resuscite vreun interes dincolo de verdictele unor judecăți casante". Dar autorul Cîntecelor fără țară a fost o glorie a literelor românești cum, măcar în timpul vieții, puține altele. Larg recunoscut din
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
fluxul și refluxul literaturii, a genului, a speciei. Analiza este însoțită de ironie, de un zîmbet simpatic în colțul gurii. Plăcerea cititului se duce în plăcerea analizei și a scrisului Taniei Radu și îl contaminează direct pe cititor cu plăcerea receptării, desigur. Tipul de limbaj, relaxat, deloc prețios fără rost, aerisit și ludic se constituie într-un stil identificabil, elegant, șugubăț. "Chenzina literară" se poate citi în fiecare săptămînă, fiind una dintre vocile plăcute și viguroase, proaspete, care se aud clar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
mai puțin cunoscută a lui D. I. Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea textului, pentru atingerea pe etape a textului definitiv. Un loc important în economia notelor și comentariului îl ocupă geneza și receptarea romanului, odiseea pre- și post-editorială. Aici este de semnalat excelenta idee de a reproduce stenograma întrevederii dintre Gh. Gheorghiu-Dej și G. Călinescu, la 2 martie 1960. Dincolo de gravitatea dureroasă a confruntării "academicianului G. Călinescu" cu prea cunoscuta căpetenie a partidului
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
ambițios, însă realizarea propriu-zisă e deficitară, textele devenind prolixe și redundante, învârtindu-se în gol, în căutarea expresivității pierdute. Întâmpinat cu vădită reținere de unii critici și cu entuziasm inerțial de alții, volumul de față nu se mai bucură de receptarea unanim elogioasă a celui dintâi. Și mi se pare corect să fie așa: fiindcă Teodor Dună nu face decât să meargă înapoi pe propriile urme, exploatând la maximum și epuizând modalitatea expusă anterior. Expresionismul se transformă aici, dintr-un climat
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
revistele existente, ci să facem cu totul altceva. Se pare că pentru unii asta echivalează cu o greșeală. Sau, mai rău, că dacă nu ești ca noi, ești împotriva noastră. După primul număr al revistei am înregistrat și ostilitate în receptarea ei. Astfel că pentru a nu alimenta diverse speculații am decis în redacție să nu intrăm în polemici cu cei care ne-au atacat sau care ne-au făcut antireclamă în tîrg. Am preferat să ne construim o imagine care
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
propria lor exemplaritate, și de revoltă pentru că disprețul și insulta, măsură a ignoranței noastre, a infirmității morale și a incapacității de a ne privi pe noi înșine cum se cuvine, pot trece, chiar și pentru o clipă, drept coordonate ale receptării publice. Opinia comună a acreditat ideea că legendele, miturile, proiecțiile exemplare sau oricum le-am mai spune, sînt expresiile ultime ale realității, adică forma supremă de consacrare a acesteia. Mitul Meșterului Manole, de pildă, consacră realitatea sacrificiului în actul de
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
atent la cuvinte, cât este de fascinat de ele, cât de vastă îi este informația și cât de diversificată. Asupra câtor generații de traducători a stăruit pentru ca notele sale de traducător să rezulte dintr-o privire lucidă asupra etapelor de receptare, rezultat al muncii sale nesfârșite, pe cât de istovitoare, pe atât de pasionate. Cunoscător al mai multor limbi și literaturi, greacă, latină, germană, engleză, franceză, provensală, italiană, trimiterile sale, la autori și opere, de exemplu: în latinește în text “Voia poporului
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
pe artistul acestei generații să se deplaseze cu mai multă ușurință prin labirintul supraaglomerat al orașului, văzut ca existență interioară, dar mai ales exterioară. Cartierul său nu mai este mahalaua din trecut, are o complicată viață modernă, sensibilitate nou-nouță de receptare a ei și nu se sfiește în nici un caz să ne spună că îi place, deși amendează ironic de câte ori i se oferă ocazia. Debutul expoziției pleacă de undeva din zona lui Toulouse-Lautrec, cel din afișele arhicunoscute. E limpede că domeniul
Nicolae Comănescu din Berceni by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5387_a_6712]
-
să ne gândim la consistenta lucrare a lui Mircea Iorgulescu, apărută în anii '80 (Spre alt Istrati), și mai ales la pandantul său mai recent (Celălalt Istrati), volum publicat anul trecut de Editura Polirom. În general, însă, paradoxurile care acompaniază receptarea operei istratiene nu sunt puține. Surprinzătoare poate să pară, de pildă, discrepanța dintre extraordinara popularitate de care s-a bucurat - și continuă să se bucure - această operă peste hotare și interesul ceva mai scăzut pe care l-a suscitat în
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
istoric al începutului de secol XX (Gianni Schilardi), fie din punctul de vedere al contemporaneității (Goffredo Fofi). Dintre invitații români, Sabina Măduță s-a concentrat în intervenția sa asupra prieteniei dintre Istrati și Alexandru Talex, Corina Costopol a abordat chestiunea receptării operei istratiene în Europa și pe alte meridiane, iar Monica Joița (într-o comunicare citită in absentia) a evidențiat dimensiunea "balcanică" a operei scriitorului brăilean. Numeroasele proiecții de film, ca și interesanta expoziție de fotografie realizată cu sprijinul Muzeului literaturii
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Tudorel Urian Literatura lui Panait Istrati, în care nu puțini au fost cei care au văzut reproducerea fidelă a existenței autorului ei, seamănă, din punctul de vedere al receptării, cu un tren montagne russe. Ridicată pe culmi și apoi prăvălită la vale, redescoperită și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
utilizator. După cum se vede, un ,,sumar" extrem de generos. Rămâne de urmărit impactul e-cititorilor. Până atunci rămân cu sentimentul frustrant al bogăției care mă dezarmează prin imposibilitatea de a citi absolut tot. Să fie, oare, nevoie de o estetică a ,,receptării" e-cărții? Cartea virtuală - literatură română contemporană (50 de volume); Societatea culturală Noesis - www.noesis.ro, 150.000 lei
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
mai cunoscut exemplu - își insinuau, întortocheat și subversiv, propria imagine în operă, nu văd de ce nu ar face tot la fel și privitorii. Iar de acceptăm că orice scriitură este, în variate grade, autobiografică, de ce nu ar adopta și orice receptare această mască? De altfel, în muzică, barocul - și chiar emblematicul concetto - a fost inventat tot pe la fine de Trecento. Johanes Ciconia, Carmina Burana sau Libre Vermeil de Montserrat stau mărturie, între atîtea altele. Poate că, pînă la urmă, orice iconoclasm
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]