7,442 matches
-
la Colegiul Stanislas din Paris în clasa pregătitoare a Școlii Speciale Militare. Un an mai târziu este admis la Saint-Cyr intrând al 119-lea din 221 de locuri. După semnarea unui contract de voluntariat pe 7 ani este încorporat în Regimentul 33 Infanterie cantonat la Arras. La 16 aprilie 1910 este avansat la gradul de caporal, iar la 27 septembrie primește gradul de sergent. Face parte din promoția "Fez" devenind elev ofițer activ. La 1 octombrie 1911 este avansat la gradul
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
septembrie primește gradul de sergent. Face parte din promoția "Fez" devenind elev ofițer activ. La 1 octombrie 1911 este avansat la gradul de sublocotenent. Încheie studiile pe 1 octombrie 1912 terminând al 13-lea din 221 elevi. Este repartizat la Regimentul 33 Infanterie, fiind în subordinea colonelului Pétain. Locotenent la începutul Războiului, el e numit căpitan în ianuarie 1915. Rănit după prima sa bătălie la Dinaut din 15 august 1914, el revine în al 33-lea batalion de infanterie pe frontul
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 și 100.. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezente a administrației române în zonă, în Aita Seaca a venit Gavrilă Olteanu, comandantul Batalionului de voluntari Brașov, din cadrul Regimentului de voluntari „Iuliu Maniu”. Gavrilă Olteanu a efectuat o anchetă sumara asupra celor petrecute la 4 septembrie și a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împușcare și doi prin decapitare. Alți 2 răniți atunci, au decedat ulterior). După
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împușcare și doi prin decapitare. Alți 2 răniți atunci, au decedat ulterior). După brutală execuție (victimele având vârste cuprinse între 16 și 65 de ani), localitatea a fost jefuită. Organizația paramilitară Regimentul de voluntari „Iuliu Maniu” a mai întreprins acțiuni similare județele Bihor, Cluj și Sălaj. Procesul împotriva organizației a început la Brașov, de unde a fost mutat la Craiova. Din cele aproximativ 200 de persoane judecate, 10-15 au fost membri ai organizației
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
inclus în structura administrativă a acesteia. Analiza Hârtii Iosefine, completată de informațiile statistice ale secolului al XVII-lea și perioada următoare, scoate în evidență faptul că satul a început o etapă de dezvoltare și oarecare prosperitate odată cu alungarea turcilor de către regimentele austriece, care au asigurat astfel - pentru o lungă perioadă istorică - stabilitate și siguranța, chiar si claselor nevoiașe din Transilvania. . În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pot desprinde următoarele date: În anul 1834, Ioan Drăghicioiu începe zidirea bisericii, dar murind pe neașteptate la 1836, va continua lucrările sora sa Ecaterina-Sofia, care-i și moștenește moșia. Aceasta se căsătorește cu maiorul rus Ioan Cacaliceanu, comandant al unui Regiment de cavalerie, construcția bisericii terminându-se la 24 septembrie 1838. Maiorul Ioan Cacaliceanu își aduce soldații în punctul de la marginea de Răsărit a satului, căruia bătrânii încă îi mai zic “lagăr”. De la toba Regimentului, care se bătea zilnic auzindu-se
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
rus Ioan Cacaliceanu, comandant al unui Regiment de cavalerie, construcția bisericii terminându-se la 24 septembrie 1838. Maiorul Ioan Cacaliceanu își aduce soldații în punctul de la marginea de Răsărit a satului, căruia bătrânii încă îi mai zic “lagăr”. De la toba Regimentului, care se bătea zilnic auzindu-se până spre satele din jur și căreia localnicii îi ziceau “tambură”, a rămas până în zilele noastre denumirea satului Tâmburești. Recunoscut drept ctitor și în semn de prețuire, maiorul Ioan Cacaliceanu își doarme veșnicia în
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
soldată cu 826 de victime în memoria cărora, în anul 1720 s-a așezat o placă comemorativă pe zidul de fortificație al bisericii romano-catolice. Între anii 1762 - 1851, satul Cozmeni a făcut parte din Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte, între anii 1762 și 1851, din "Compania a III-a", a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
s-a descoperit un mormânt aflat într-o cistă aparținând "culturii amforelor sferice", iar din alt loc provin mai multe tetradrahme thasiene. Satul Sânmartin, între anii 1762 și 1851 a făcut parte din Compania a IV-a ce aparținea Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Începând cu anul 1876 localitatea Sânmartin a aparținut de Comitatul Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. Activitatea economică
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
1467 a fost construită actuala biserică romano-catolică, pe fundamentul unei biserici mai vechi. Edificiul a suferit de-a lungul timpului mai multe transformări. Din anul 1762 și până în 1851 satul a făcut parte din Compania a VI-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Începând cu anul 1876 satul Mihăileni a aparținut de Comitatul Ciuc din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
faianță (4), cărămidă (4), ceramică (2), lumânări (14), săpun (1), vopsele (8) și ulei (3) . În fiecare dintre aceste ateliere lucrau doar 5-6 oameni. În anul 1853, la începutul războiului dintre Rusia și Turcia, s-a format la Bolgrad un regiment de voluntar sub comanda lui P. Gromadov. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de "Cahul, Bolgrad și Ismail"). În urma acestei pierderi
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
au fost asimilați de berberi. Alți s-au refugiat în în regatele germanice ostrogot și vizigot. Unele femei vandale s-au căsătorit cu soldații bizantini și s-au stabilit în nordul Algeriei și Tunisiei. Războinicii vandali aleși au format cinci regimente de cavalerie, cunoscut sub numele de "Vandali Iustiniani", staționate la frontiera persană. Alții au intrat în serviciul militar privat al lui Belizarie. Conform Enciclopediei Catolice din 1913, Gelimer a primit moșii mari în Galatia, de asemenea, i s-a oferit
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
intraseră simultan în Polonia și ocupaseră zonele care asupra cărora căzuseră de acord să le revină. Pe 5 august a fost publicată declarația de ocupare, în condițiile în care țara era prea slăbită de luptele pierdute de Confederația de la Bar. Regimentele Confederației, al cărui Stat Major a fost obligat să părăsească Austria după ce această țară s-a alăturat alianței Ruso-Prusace, nu au depus armele. Toate fortărețele pe care le ocupau au fost apărate atât de mult cât s-a putut. A
Împărțirile Poloniei () [Corola-website/Science/298630_a_299959]
-
anexate în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, iar sudul Basarabiei a fost integrată în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. La 25-26 august 1944, 9 regimente sovietice au intrat în Ismail. Sub administrația sovietică, Ismailul s-a industrializat, s-a dezvoltat și a fost populat de numeroși muncitori ucraineni care reprezintă mai mult de 30% din populație. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
iubit in localitate, atrage însă antipatia notarului si câtorva avocati locali care nu îi apreciau metodele, astfel încât Tănase este în cele din urmă dat afară. Ziua de 14 octombrie 1899 îl găsește în București, unde s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu București. Dupa efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, de unde a absolvit în 1905. A inceput sa lucreze în teatru, și s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917. In 1919 a pus
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
A beneficiat de-a lungul timpului de diferite donații venite din partea credincioșilor, din care amintim din 1770 o cupă donată de Varsányi Benedek și Gáspar și o față de masă primită de la Hársanyi Ferenc și soția lui. Varsányi Pál, căpitan în regimentul grofului Gyulai, a donat în sec al XIX-lea 100 de florini pentru completarea salariului preotului. Ca filie a parohiei reformate din Panticeu, comunitatea din Dârja a beneficiat de serviciile religioase ale preoților din această localitate. Despre numărul exact al
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
majoritatea comunelor din județul Ilfov. O patrulă de recunoaștere trimisă la Jilava a găsit „vreo 300 de țărani care se agitau și a căror intenție nu se cunoaște.” Pentru a împiedica izbucnirea răscoalei au fost trimise la Jilava trupe din Regimentul 10 artilerie. Datorită măsurilor luate de autoritățati și apropierii de Capitală, țăranii din Jilava nu s-au răsculat, așa cum reiese dintr-un raport al prefectului de Ilfov către ministrul de interne, în care se spunea că „nu s-au semnalat
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
familii numărând 55 de persoane. În timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 au fost uciși în pădurea de la Jilava 83 evrei și comunistul Constantin David, aduși de la București. Tot în timpul rebeliunii a fost ucis sergentul major Ioan V. Dumitru din Regimentul 4 infanterie. După izbucnirea războiului, în pădurea Jilava germanii au înființat un lagăr de prizonieri sovietici. În ziua de 24 august 1944 pe șoseaua Jilava-Sintești a avut loc un schimb de focuri între militarii germani și români, în urma căruia un
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
se îndreptau spre București. Divizionul a instalat tunurile unei baterii în poziție de tragere forțând astfel...să se predea 200 germani...Au fost capturate mai multe mașini și materiale.... Pe data de 26 august între orele 800-1600 “ o unitate din Regimentul 3 Transmisiuni Aero a dezarmat trupa germană de la barăcile Jilava. În aceste barăci se găsea și o parte din personalul Legației germane din București care a fost arestat și condus la palatul regal din comuna Regele Ferdinand. S-au predat
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
a Poloniei. Alexandru Ivanovici Tolstoi (1770 — 1857) - venit dintr-o ramură colaterală a familiei, a moștenit titlul de conte și moșiile unchiului său fără copii, ultimul din familia Osterman. S-a distins prima dată în bătălia de la Charnova (1807) unde regimentul său a ținut în loc timp de 15 ore întreaga armată aflată sub comanda directă a lui Napoleon. Unul dintre cei mai admirații generali ai coaliției anti-Napoleon, a fost răsplătit pentru curajul său în bătăliile de la Pultusk și Eylau. Feodor Ivanovici
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
dintre cele mai importante victime a Marii Epurări staliniste de la sfârșitul deceniului al patrulea. Tuhacevski s-a născut lângă Smolensk, într-o familie aristocratică de origine poloneză. A absolvit Școala militară Alexandrovskie în 1914 și a fost încadrat în rândurile Regimentului de Gardă Semionovski. În timpul primului război mondial a aavut gradul de locotenent. A fost luat prizonier de germani și a fost închis în forțareața Ingolstadt, alături, printre alții, de Charles de Gaulle. S-a reîntors în Rusia în 1917, după
Mihail Tuhacevski () [Corola-website/Science/299669_a_300998]
-
artilerie. Până în 1805, "Grande Armée" crescuse până la o forță de 350.000, bine echipată, bine antrenată și condusă de ofițeri competenți. Armata rusă din 1805 avea multe caracteristici de organizare Ancien Régime: nu exista o formație permanentă deasupra nivelului de regiment, ofițerii majori erau recrutați din cercuri aristrocratice (iar funcțiile erau vândute în general la prețuri mari); și soldatul rus, conform obiceiurilor din secolul 18, era adeseori bătut și pedepsit pentru a instaura disciplina. În plus, mulți ofițeri inferiori erau slab
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
la curtea imperială, pierzându-și mult din influență atunci când, împotriva sfatului său, Austria a decis să declare război Franței. Karl Mack a devenit noul comandant principal al armatei austriece, instituind reforme în privința infanteriei în ajunul războiului, care stipulau ca un regiment să fie compus din patru batalioane a câte patru companii în detrimentul vechilor trei batalioane de câte șase companii. Schimbarea subită nu a fost însoțită și de antrenamentul corespunzător al ofițerilor, astfel aceste noi unități nu erau conduse la fel de bine ca
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]