11,435 matches
-
două eșantioane. Totuși s-a obținut un prag de semnificație apropiat de cel critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
imaginative și de inventivitate. Stimularea și desfășurarea acestor capacități la copil este posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o manieră directă sau indirectă În deprinderea unor mecanisme alternative violenței. Rolul limbajului vorbit ca instrument de socializare este relevat prin capacitatea de utilizare a mecanismelor compensatorii la situațiile frustrante și agresiune sau la sentimentul de a fi agresat. Antrenarea limbajului, de la primele imitații sonore până la utilizarea sa de o manieră creativă, se realizează În procesul de educație și socializare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
basmului În dezvoltarea imaginației și a capacității de a face față la adversități, compensând totodată avalanșa pseudoliteraturii distribuită de massmedia, video și televiziune În care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin În generarea și manifestarea conduitelor violente, ridicând În același timp dificila sarcină a
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin În generarea și manifestarea conduitelor violente, ridicând În același timp dificila sarcină a modalităților de intervenție curativă și preventivă. Desigur că răspunsul cel mai adecvat la problemele violenței este prevenția, În sensul de stimulare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția lui Toma D’Aquino, un criteriu de a discrimina ceea ce este de făcut și ceea ce este de evitat. E. Durkheim și apoi S. Moscovici, iar la noi A. Neculau, au relevat rolul major al reprezentării În comportamentul uman, fiind o călăuză mai fidelă a relațiilor omului cu mediul său existențial. Ca element fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
discerne, În final, ele orientând comportamentul și stăpânind sau nu o situație. Astfel, de exemplu, pedofilia constituie o alterare a reprezentării despre copii (ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
regulată, zilnic (Nicholi 1983). În rîndul populației tinere de adolescenți “experiențele” cu marijuana și nivelul consumatorilor cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
noi trebuie prezentate conform stilului de învățare cel mai bun pentru fiecare persoană. Pentru a învăța repede trebuie să folosim stilul de a învăța preferat. Stilul de învățat personal reprezintă o parte a superreglării personale pentru învățare accelerată. Cercetările au relevat faptul că oamenii învață în moduri diferite. Pentru a recepta informațiile din lumea exterioară, ne bizuim pe toate simțurile noastre ; totuși în timp multe persoane își dezvoltă unul dintre simțuri într o măsură mai mare și îl folosesc mai ușor
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este determinată de mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia valorilor lezate (fizice, morale, religioase, politice), de condițiile socio-economice în care trăiesc victimele, de regulile de conduită acceptate de victime. Factorii de risc relevă și gradul concret de responsabilitate a victimelor în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici, politici, culturali), atât la nivel individual cât și la nivelul grupului au ca motivări discordanțele dintre situația economico-socială a individului și tendința modificării imediate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției de adaptare la mediul înconjurator. Inhibiția victimală. Aptitudinea victimei de a evalua posibilitățile sale de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care țin de personalitatea tânărului) și externi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în lume, trebuie privite ca un tot unitar și gândite în unitatea lor. De aici rezultă pentru psihologie că omul nu poate fi înțeles decât dacă îl scoatem din lumea lui. În această situație sau „condiție empirică”, omul ni se relevă cu toate aspectele sale caracteristice, care altfel, sunt „mascate” de relațiile existente între individ și lumea sa proprie. Lumea este întotdeauna concretă întrucât ea este reală. Din acest motiv și existența noastră în lume este întotdeauna o existență determinată. A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G. Marcel). Durerea, în cazul bolilor somatice, ne relevează raportul „trup/suflet”, sentimentul conștient de „a-avea-un-corp”. Ea este expresia unui conflict între trup și suflet, a unui dezacord. Se produce un clivaj, o „dedublare” a persoanei între „trup” și „suflet”, resimțită în sfera propriului Eu (A. Tatosian). Aceste aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Medic/Psiholog (Ascultarea suferinței) (Observația comportamentului bolnavului) Bolnavul Boala psihică Medic/psiholog Spațiul clinicii psihiatrice (co-prezența „bolnav/medic”) Semantica „discursului epistemic” în psihopatologie În sfera psihiatriei clinice, simptomul este cel care fixează sau atribuie semnificație suferinței psihice. Prin aceasta se relevă importanța sa majoră în constituirea câmpului epistemic referitor la boala psihică, plecând de la analiza și interpretarea „fenomenelor psihice morbide”. Pentru H. Hjemselv, simptomul este elementul lingvistic din care se construiește „metalimbajul științific”. Prin aceasta, simptomul clinic este cel care „construiește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezultatul reflectării subiectului uman. G. Lanteri-Laura spune că „nu se poate vorbi despre om decât având în vedere conștiința de sine. Conștiința de sine este cea care definește existența umană”. Experiența sufletească este o experiență interioară a conștiinței care-mi relevă sentimentul de sine pe care eu îl exprim în exterior prin limbaj. F. Brentano afirmă că „ceea ce caracterizează orice fenomen psihic este prezența intențională sau orientarea către un obiect”. Rezultatul este exprimarea prin cuvânt a acestuia. Întrucât orice conștiință este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ajuta. El trebuie să-și iubească bolnavii, să fie alături de ei, dar să nu uite niciodată că „rolul” său este de a-i reda familiei și societății și nu de „a-i păstra în clinică”. Prin aceasta, rolul psihiatrului se relevă a fi de „intermediar” între spitalul de boli psihice și societate. El primește bolnavii pentru a-i vindeca, a-i recupera și reda familiei și societății, cărora aceștia îi aparțin. Una dintre funcțiile psihiatrului este și cea didactică. El are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele situații, aceleași
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale mediului extern” în cazul „factorului nevrotic”. Trebuie ca în ambele situații să fie avute în vedere, „structurile temporale ale vieții individuale” în „geneza” și „direcția” de evoluție și dezvoltare a acestor situații psihopatologice. Din cele expuse mai sus, se relevă ca importanță raportul dintre „dispoziția constituțional-genetică” a personalității și „influența mediului extern” în geneza psihopatiilor și a nevrozelor, așa cum se poate vedea și din schema de mai jos. grafic p.238 ms. DISPOZIȚIE MEDIU Schema de mai sus oferă o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până în 1990 cu pseudonimul Ioana Mălin. În volumul de debut T. cerceteză și interpretează viața și opera lui Aurel Baranga, cel mai aplaudat autor de comedii din deceniile al șaselea-al optulea din secolul trecut. Într-o interesantă investigație se relevă tentativa de trucare a autobiografiei literare, întreprinsă de dramaturg cu privire la activitatea sa dinainte de apariția comediei Mielul turbat, piesă care îi anunță tematica dominantă din următorul sfert de veac. Răspunzând unor preocupări didactice, T. reunește în volumul Proiecte universitare (2001) rezumatele
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
peak experiences). Reținem aici că Maslow însuși susține că teoria sa a fost derivată din faptele psihologice pe care Socrate și Platon le denumeau generic „cunoașterea ființei”. Așa-numitele peak experiences sunt, după Maslow, „drumuri diferite către experiențe mistice care relevă esența ființei”, către „cunoașterea ființei”, către perceperea acelor Platonic essences (op. cit., p. 143). 11. Întâlnirea dintre Eukleides și Socrate nu este verosimilă. Dacă ea a avut loc la sfârșitul așa-zisului „război al Corintului” (369 î.Hr.), Socrate (născut în 470
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autoritatea marilor gânditori. Dar eu mă puteam despărți cu atât mai puțin de Aristotel și de ceilalți gânditori greci cu cât mai rodnică mi se arăta familiaritatea crescândă cu vederea fenomenologică pentru interpretarea scrierilor aristotelice. Firește, nu mi s-a relevat dintr-odată ce urmări hotărâtoare avea să aibă reînnoita concentrare asupra lui Aristotel. Exersând eu însumi, predând și învățând în preajma lui Husserl vederea fenomenologică și încercând, în cadrul seminarului, o înțelegere nouă a lui Aristotel, în anul 1919, atenția mi s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orice responsabilitate. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic ce integrează acțiunea individuală cu intenția politică, cimentul natural care leagă oamenii de sistemele de autoritate. Evenimentele istorice (Milgram se referă la experiența celui de-al doilea război mondial) au relevat faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceeași manieră. Acest detaliu demonstrează indirect că există o participare internă, personală, în orice reacție de frică. În psihopatologie, această componentă ocupă cea mai mare parte a manifestărilor subiective, și nu răspunsul la vreo stimulare externă. Dar și alte situații relevă același lucru, anumite pericole discutabile implică o trăire intensă - spre exemplu, situația de examen. Nimeni nu este efectiv amenințat la un examen, dar, în general, teama e considerată justificată într-o astfel de situație. Riscul inerent este de a pierde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]