5,274 matches
-
sa se înșeală amarnic, fiindcă el produce un efect cu totul opus și casa cu pricina e privită ca o temniță îngrozitoare din care ești fericit să pleci"64. Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită Simetric cu scenele care împlinesc riturile de ospitalitate cu mai multă sau puțină inspirație și perfecțiune se află cele care subliniază dimpotrivă perversiunile, ostilitatea manifestă a gazdei și fundamentala sa neospitalitate. Acestea din urmă servesc, în descrierea unei situații răsturnate, la sublinierea mai accentuată a funcționării
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii oameni, ca pretendenții care au întrecut măsura, evlavia, sensul riturilor într-o tragică derivă. În momentul în care aflăm că Ulise ajunge pe pământul Ciclopilor, "oameni trufași și fără lege", patru scene importante de ospitalitate au fost deja descrise: Atena-Mentes în Itaca, Telemah în Pilos, Telemah în Sparta și Ulise
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu un alt dar primit de la Maron, faimosul vin dulce, care i-a fost dat împreună cu alte cadouri foarte frumoase, pentru că i-a cruțat viața, soția și copiii, în acel oraș care a fost ars din temelii !) (9.41)75*. Riturile sunt date peste cap. Întrebarea rituală a numelui oaspetelui intervine imediat (9.252)76* și dacă Ulise răspunde că sunt ahei care se întorc din Troia, el evită însă să-și spună numele, descendența și țara natală. Când Ulise îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de capră luată chiar din patul său, îi cedează cupa pentru a bea și propria haină pentru a se înveli noaptea. Își conduce apoi oaspetele și îi oferă un toiag, un modest cadou de ospitalitate, dar care respectă toate formele ritului. Această generozitate umilă se justifică prin pietatea, mila, dreptatea și omenia gazdei, care contrastează absolut cu purtarea crudă a pretendenților la palat: "chiar de sunt și mai nenorociți ca tine, eu tot îi primesc bine pe străini, că oaspeții și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția omenească (după cum făcuse Dumnezeu în Geneză cu potopul pentru că găsea că oamenii sunt prea răi). Avertizat, Decalion construiește o arcă și își salvează familia. Și aici, trădarea ritului ospitalității duce la o pedeapsă devastatoare. Aceeași schemă este reluată în alte povești cu, de exemplu, vizita lui Zeus și a lui Apollon (însoțiți poate de Poseidon) la Macello care, împreună cu mama și sora sa, le-a oferit o ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Puteaux, Saint-Cloud, Levalois) Léon Lucain va fi răpit pentru a fi dus într-un loc exotic care îl va sustrage pentru un timp existenței sale din capitala franceză. Dar să ne întoarcem la această primă scenă inaugurală care pregătește desfășurarea ritului ospitalier. Singurătatea eroului, noaptea (e ora unu și zece noaptea și suntem la început de iunie, puțin înainte de Sfântul Ioan, într-o geometrie temporală simbolică) îl pregătesc pe acesta din urmă pentru pierderea "oricărei noțiuni de mediu", într-un loc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un spațiu oriental exotic propice unor sublime reverii erotice. Astfel de modele de ospitalitate erotică, care necesită ruptură și închidere erau deja evocate în literatura libertină a secolului al XVII-lea francez. Transpunând în domeniul relației erotice ceremoniile sociale și riturile de ospitalitate, secolul al XVIII-lea, secol al libertinajului, a instaurat deja o formă de civilitate extremă pusă în serviciul cuceririlor sexuale. Limbajul devine aici forma ospitalieră a dorinței, alături de conversație, dialog, schimb epistolar, pentru a masca dorința trupurilor și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aristocratică a actului său (Mishima acorda femeilor un loc neobișnuit față de obiceiurile epocii sale, fie că era vorba de soția sa ori de portretul femeii energice din După banchet). Moartea actriței seamănă oarecum cu o sinucidere ritualică, care recurge la rituri și la formalismul cerut de o înaltă cultură cu scopul de a estetiza viața. "Artializare" îndelung pregătită și descrisă pentru a introduce ultima scenă în ritualul său extrem. Autorul Doamnei de Sade a privilegiat formalismul ritualului, reluat aici în perspectiva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vanitate de a-i primi cu onoruri pe străini, de parcă i-ar înștiința de prezența unui stăpân, de care depinzi măcar din pricina asta"316. Această ospitalitate are limitele ei. Saint-Preux trebuie să stea să bea cu gazdele, să se supună riturilor de împărtășire și de comunitate. Acești oameni sunt băutori zdraveni și dacă lui îi place vinul se teme, în schimb de exces : "Mă îmbătam prin urmare din recunoștință!" Interacțiunea e fondată pe senzație. Împărțirea mâncării și băuturii este un moment
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de spiritul medieval autentic, îl conduce pe cititor la interogația asupra ospitalității lui Iulian, într-o poveste care, sub culoarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oricărei integrări a unui element eterogen care va veni să-i perturbe echilibrul, funcționarea și valorile. Coerența și identitatea grupului este în principal asigurată de eticheta și de formele de comunicare specifice care domină interacțiunea socială. Eticheta joacă rolul unui rit de instituire consacrând și instituind diferența de rang, ierarhia pozițiilor sociale și articularea lor reciprocă. Magie socială despre care Pierre Bourdieu spunea că reușește întotdeauna să producă discontinuul folosind continuul. Eticheta ca ansamblul de atribute și atribuții este un act
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zid de apărare care mă separă de ceilalți oameni. Înlăturați-o și nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul; oamenii trăiesc din forme, sunt adânciți în forme..."422. Există, de asemenea, în apartenența grupală, pe lângă reguli scrise și nescrise, rituri și obiceiuri, obișnuințe de comportament, coduri invizibile, ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tensiune psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și obositoare. Nu este vorba numai de "dezordinile" aduse de către prezența oaspetelui, acest intrus fericit care obligă la modificarea unor anumite atitudini și rituri cotidiene comune, începând, de exemplu, cu ora de masă care se poate întâmpla să se schimbe sau de dispunerea materială a spațiului de primire, casă sau apartament, cu această ființă în supranumerar care ocupă un loc, care impune o prezență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire pentru emigrantul aspirant la un nou Eldorado, ea reprezintă integrarea reușită pentru numitul self-made man. Unchiul lui Karl Rossman este exemplul cel mai evident în sens. Și totuși nimic nu e simplu pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crepuscular care a renunțat la fulger și la tunet. E în Olimpul Castelului, un Jupiter retras, care nu prezidează nici o adunare, care și-a delegat puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această birocrație olimpiană, cu riturile sale, miturile sale, cultele și templul său (Hotelul Domnilor) este de o eficacitate paradoxală, de vreme ce perfecțiunea sa însăși înglobează toate lipsurile, toate erorile, toate rătăcirile, toate absențele. Ca și în cazul președintelui Statelor Unite, din America, căruia nu i se vede
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intim. Despre această dorință nebunească, tocmai pentru că iese din limitele tradiției și ale normei, despre această nebunie a dorinței de a-l primi pe celălalt, care te va reda ție însuți, vorbește traducerea, ca încercare a străinului (încercare care înseamnă rit de trecere, aventură și risc, pericol și durere). A primi la tine acasă cuvântul străinului este un act de ospitalitate (Gastfreiheit spune Schleiermacher în Diferite metode de traducere). Pentru el, "nu putem decât să ne mulțumim să contemplăm individualitatea cealaltă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dormi și înainte de încercarea tragerii cu arcul. 181 Odiseea, 13, 219-221, *trad. rom. p. 10, II. (nota trad.). 182 Lawrence Durrel, Les Îles grecques, Albin Michel, 1978 (The Greek Islands, Londra, 1978), p. 43. 183 Mireaux atrage atenția asupra unui rit menționat de către Strabon (X.2.10.452), acela de a arunca de sus de pe cap o persoană, cu ocazia serbării lui Apolon, care corespunde, de altfel, cu ziua omorârii pretendenților și despre care găsim niște trimiteri la Homer (14, 393-405
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că deținea informații potrivit cărora, cu prilejul Conciliului II Vatican, s-au organizat manifestări „defăimătoare” la adresa statului român. Totuși, în contextul apropierii de Răsăritul ortodox, unii reprezentanți ai Vaticanului au deplâns în mod public chiar existența Bisericilor catolice orientale de rit bizantin și au lăsat impresia că acceptă statu-quo-ul confesional din Europa de Est, adică suprimarea acestor Biserici în anii stalinismului. în condițiile în care adepți romano-catolici ai ecumenismului înclinau spre ideea de a deposeda Bisericile Greco-Catolice de câștigurile obținute în urma Conciliului II
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
5 martie 1973, în cadrul unui Consistoriu secret, s-a adus la cunoștință decizia de consacrare în demnitatea de cardinal a episcopului Iuliu Hossu, iar peste câteva luni, la 22 octombrie, primea în audiență un „grup de preoți ai Bisericii de rit oriental”, condus de episcopul Vasile Cristea. în deceniul opt, contactele între oficialii Sfântului Scaun și autoritățile politice sau ecleziastice de la București s-au intensificat, dar asperitățile au ieșit și mai mult la lumină. La festivitățile prilejuite de semicentenarul Patriarhiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în consecință, delegația a fost împuternicită să ducă tratative numai cu privire la cultul romano-catolic”. Aceste fraze permit mai multe interpretări. Pe de o parte, se poate afirma că Vaticanul a „abandonat” problema greco-catolică pentru a ajunge la un compromis măcar în privința ritului latin al Bisericii Catolice. Pe de altă parte, din ultima frază atribuită lui Luigi Poggi nu reiese foarte clar că diplomația pontificală a renunțat definitiv la apărarea intereselor greco-catolice, lucru întărit și de unele studii istorice. Analizând audiența acordată la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Poggi nu reiese foarte clar că diplomația pontificală a renunțat definitiv la apărarea intereselor greco-catolice, lucru întărit și de unele studii istorice. Analizând audiența acordată la 22 octombrie 1973 de Paul al VI-lea unei delegații a Bisericii Catolice de rit oriental din exil, în cursul căreia s-a pus semn de egalitate între catolici și greco-catolici, Șerban Turcuș i-a găsit următoarea semnificație: sinonimia nu reprezintă topirea corpului eclezial oriental în corpul romano-catolic, ci reconsiderarea atitudinii față de Bisericile Unite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui”. Un laitmotiv al pontificatului său a fost viitorul Bisericilor în Europa de Est și misiunea specială a sa, ca papă de origine slavă, de a reafirma unitatea Bisericii creștine de la Atlantic la Urali. Discursurile papei favorabile reconstituirii Bisericilor catolice orientale de rit bizantin au devenit din ce în ce mai frecvente și au trezit din nou speranțe în rândul greco-catolicilor din România. Ostilitatea guvernului de la București față de Ioan Paul al II-lea s-a vădit chiar cu prilejul învestiturii sale, în toamna anului 1978, când România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acestor informații, Doina Cornea a întocmit un raport pe care l-a înaintat Vaticanului. Rezervele României lui Ceaușescu față de o apropiere mai mare de Vatican rezidau în sprijinul pe care acesta l-ar fi acordat comunităților catolice (latine și de rit răsăritean) din România. La sfârșitul anilor ’70 și în deceniul nouă, Securitatea își motiva activitatea de urmărire a clericilor greco-catolici prin necesitatea de a descoperi, preveni și lichida acțiunile ostile desfășurate sub acoperire cultică de persoane interesate din țară și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai mare parte din istoria sa: prestigiul național și influența [...]. Accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organic» și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de s`nge au surse mai ad`nci dec`t psihologia personală a lui Ceaușescu. Aceste manifestări `și au originea `n relația problematică dintre PCR și tradițiile culturale ori formulele politice românești”. Al doilea nume este cel al deja
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste substanțe - prezente în rituri, protocoale și spectacole - care constituie, dacă nu "limbajuri", cel puțin sisteme semnificante. Semiologia este adusă în actualitate de dezvoltarea comunicațiilor de masă. Ea este chemată să răspundă astfel unei transformări în comunicare și în semnificația diferitelor coduri cu profunde implicații
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]