5,386 matches
-
grea, de bronz,/ îmi izbește timpanele,/ mă izbește peste gură,/ peste degetele întinse - / firul prelins pe bărbie,/ o literă tainică - / ne-a mai rămas descifrarea ei” (Filologie); „O poetă își taie vinele peste cupa de jad./ Păsări de pradă se rotesc peste mal./ De-aș fi știut/ că spuma îmbătrânește, că valul nu înflorește/ a doua oară,/ îmbătată m-aș fi întins pe nisip” (Războiul cu tine însuți). S-a vorbit, cu referire la volumele de dinainte de 1990, despre „irealismul poeziei
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
mi-a zis că ei nu s-au amestecat. Am telefonat Olgăi Tarcău, directoarea D.J.P.T.T. Aceasta mi-a răspuns că n-a primit decît un sfert din numărul de abonamente cerute și că ministerul a recomandat ca „abonații să fie rotiți”. Ce „recomandare” mai e și asta? Sergiu m-a sfătuit să mă las păgubaș: „Te zbați degeaba, în plus, te mai iau «ăia» la ochi. N-ai ce citi?” „Tu nu înțelegi - i-am răspuns, mai mult serios decît în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Jipa ne-a făcut cu ochiul în cîteva rînduri nouă, celor de vizavi, adică: „Lăsați-l să spună orice, nu mai contează!”. Apoi, cînd a luat ea însăși cuvîntul, l-a consolat cam așa: „toți care avem funcții putem fi «rotiți», schimbați: astăzi eu, mîine tovarășul Enășoae (P.), sau altcineva”. Însă Enășoae nu s-a dezis de omul său, ci l-a lăudat: „cît a fost redactor șef, a muncit”, „a adus colaborări prestigioase”, „a impus revista acolo unde este”. Cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a explodat nervos, așa cum îi este felul, în alte direcții. Una jalnică pentru noi toți este reluarea mai vechiului proiect al centrului civic. Ca urmare a dezamăgirilor din familie, ca și ale altora în plan internațional, plictisit să-i tot rotească pe demnitarii de partid și de stat, Ceaușescu a luat în propriile sale mâini lucrările de construcție ale noului centru civic. Asta înseamnă că a ordonat să se dărâme imediat tot cartierul Antim, Rahovei, Izvor. Începând cu Spitalul Brâncovenesc, din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la faptul că eram totuși membrii acestei Uniuni. „Trebuia să-l ascult pe MRP, să nu intru... «Ce, vrei să te fotografieze ăștia de la șireturi la chelie?» Ar fi trebuit să Înțeleg mai bine ce vroia să spună.” S-a rotit, s-a apropiat, parcă, o fracțiune de pas. „Și noi am greșit, domnu’ Norman Manea... Trebuia să ne mobilizăm atunci o altă energie, nu doar a scrisului. Să fi luptat.” Eram numai ochi și urechi. „Să fi luptat”? Asta spunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trecute cu vederea nici elitismul „aleșilor” săi, „accentele polemice”, mai ales În susținerea „generației ’80”, critica pe care o Încercasem Împotriva „unilateralităților” din viața literară și chiar, culmea!, „refuzul a ceea ce trebuia refuzat”. Profesorul Ianoși găsise un mod de a roti În sens „umanist” și fără pondere ideologică asemenea „defecte” pe care izbutise a le explica și chiar prețui Într-un limbaj pe Înțelesul lectorilor din ierarhia de partid. Abia după ce am citit acest text am făcut legătura cu multele detalii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
calibru. În plus, era fascinat de New York, de librăriile și bibliotecile sale, nu doar de zgârie-nori și de fantasticul spectacol al străzii. A ezitat, a amânat, dar paharul s-a umplut repede din nou. Cum bănuiam, diplomații români se tot roteau, curând s-ar fi aranjat, probabil, lucrurile. Din păcate, Liviu plecase și avea să regrete profund, cum menționează și Într-o scrisoare, decizia de a părăsi New York-ul. Speranțele sale de revenire nu s-au Împlinit. L-am revăzut În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și grăitoare. În compartimentul trenului spre Londra intrase un aristocrat elegant și distins care, bucuros că nu se afla decât un alt călător, salutase, zâmbind, și Începuse să-și aranjeze bagajul, gata de o cordială conversație. Dintr-o dată, s-a rotit, și-a privit lung partenerul. „Nu sunteți cumva domnul Koestler? Arthur Koestler, scriitorul.” Da, a răspuns pasagerul flatat. Englezul și-a strâns imediat bagajul și Înainte de a părăsi locul infectat a oferit, solemn, explicația: „Nu stau lângă un renegat!”. Adevărat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În brize de scorțișoară și frunze de dafin, nimic morocănos În miraculoasa epopee a cotidianului alert, curentat de umor și inteligență. Farsa, parodia, dar și, mereu invocată, frica („un cap fioros acoperit cu solzi, dar o coadă veselă de șopârlă”) rotesc bâlciul deșertăciunilor. Întrebarea esențială nu lipsește, Însă. „Până unde se poate glumi?”, Întreba Antipa lumea din jur și pe sine Însuși, În vremea dictaturii, când apatia populară complicita cu mascarada oficială. S-au schimbat, Între timp, orânduiri și oracole, guverne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar documentară. Nu Întâmplător, poate, urmează să apară În engleză În toamna aniversară 2004. New York, iulie 2004 Dragul și depărtatul meu tânăr prieten. În scrisoarea pe care mi-ați trimis-o prin Abaddón am regăsit obsesiile În jurul cărora s-au rotit, În condiții atât de diferite de ale dumneavoastră, multe dintre zilele și paginile mele. Aș fi preferat și eu, În locul unei scrisori, o privire sau o cafea Împărtășite În tăcere Împreună. Scrisoarea a realizat totuși mai mult... A confirmat că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ne-am bucurat, gândindu-ne că în pod vom găsi fân și vom putea continua somnul întremător. Când colo pe podeaua podului nu se găsea decât pământ și nici pe el nu te puteai așeza. O mulțime de porumbei se roteau prin pod, intrau și ieșeau, speriați de apariția acestor oaspeți nedoriți. Nici nu ne puteam mișca, ca să ne dezmorțim oasele, căci gazda ne-a avizat să nu facem zgomot, căci s-ar putea să ne audă vecinii și să întrebe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și grămăjoare de naftalină. Imediat mi-am imaginat că era de fapt un culoar secret care ducea cine știe unde. Altfel ce sens ar fi avut să mă echipeze în halul în care mă aflam și să mă vâre acolo? Tânăra a rotit un mâner de metal din colț și în clipa aceea o parte din perete s-a deschis spre interior, ridicându-se precum portbagajul unei mașini. În abisul acela era întuneric beznă, dar am avut senzația că dintr-acolo bate un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mult prea ușoară pentru dimensiunile ei. Mai ușoară chiar decât o pălărie. Aveam o senzație foarte ciudată din pricina asta. Mult, mult prea ușoară. Începuse să-mi dea târcoale intuiția mea de specialist, cu toate că n-aș fi avut motive. Mi-am rotit privirile prin cameră. Liniștea care mă învăluia mi se părea chiar stranie. Poate fuseseră scoase sunetele și de-acolo. Am încercat să-mi dreg glasul, dar a răsunat normal. Am luat briceagul și am bătut cu el în măsuță. Suna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în șoaptă. — Cât timp mai avem la dispoziție? mă întrebă ea. Până când se sfârșește lumea, până face un poc mare... — Treizeci și șase de ore. N-a fost nevoie să mă uit la ceas. Cât îi trebuie Pământului să se rotească o dată și jumătate. Între timp vor apărea două ediții de dimineață și una de seară. Despre ziare vorbesc. Ceasul deșteptător va mai suna de două ori. Bărbații se vor mai bărbieri de două ori. Norocoșii vor mai face două sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am uitat la ceas. Era aproape douăsprezece și jumătate. Fata s-a dus în cealaltă cameră, a deschis dulapul din perete, a aruncat umerașele și a apucat cu ambele mâini bara din oțel inoxidabil de care fuseseră agățate acestea. A rotit-o puțin și panoul pătrat din partea de jos, de aproximativ șaptezeci de centimetri, s-a deschis imediat. Dincolo de el, beznă totală. Și umezeală. În cameră pătrunse un aer muced. — Îți place, nu? mă întrebă fata cu mâinile pe bară încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
află în amestec cu alte substanțe cum ar fi lignina [5], se deosebește de amidon prin legăturile β glicozidice dintre moleculele de glucoză, care impun o structură liniară și nu una elicoidală ca la amidon; moleculele de glucoză sunt alternativ rotite cu 180șC de-a lungul axei moleculei de celuloză; gradul de polimerizare se situează între 100-3300 unități de glucoză, în funcție de sursa vegetală din care provine [5], dacă însă se împiedică alipirea moleculelor, de exemplu, prin metilarea grupărilor OH, atunci produsul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în intestin, sub acțiunea invertazei (această scindare se poate realiza și prin cataliză acidă și se numește inversiunea zahărului, deoarece fructoza fiind mai levogiră ([α]D 20= 133°), decât este glucoza dextrogiră [α]D 20= +52.5°), amestecul care rezultă, rotește spre stânga (-92°), adică se inversează sensul de rotire al luminii polarizate de la [α]D 20= +66.4°, cât are zaharoza, la valoarea de mai sus a amestecului; zahărul invertit este mai dulce decât zaharoza din care provine și se
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este nesemnificativ, în caz de inaniție, ficatul asigură menținerea glicemiei pe seama gluconeogenezei din aminoacizi, sub acțiunea glucagonului 312. Fructoza [1313,2314, 3315,4316, 5317]: latinescul fructus - fruct, oză - indică un glucid [3.4] sinonim: levuloză [2, 3, 4, 5], deoarece rotește lumina polarizată spre stânga, mai puternic decât o rotește glucoza spre dreapta; se mai numește zahăr de fructe deoarece se găsește în fructele dulci [5] cetohexoză nehidrolizabilă care formează împreună cu glucoza (de care este foarte apropiată, având aceeași formulă brută
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
glicemiei pe seama gluconeogenezei din aminoacizi, sub acțiunea glucagonului 312. Fructoza [1313,2314, 3315,4316, 5317]: latinescul fructus - fruct, oză - indică un glucid [3.4] sinonim: levuloză [2, 3, 4, 5], deoarece rotește lumina polarizată spre stânga, mai puternic decât o rotește glucoza spre dreapta; se mai numește zahăr de fructe deoarece se găsește în fructele dulci [5] cetohexoză nehidrolizabilă care formează împreună cu glucoza (de care este foarte apropiată, având aceeași formulă brută) un diholozid, zaharoza [3.4] denumire sitematică: arabio-2-hexuloză [1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
iar în fructoză de 38%, ele reprezentând 80-90% din zaharurile mierii. Conținutul mediu al mierii în țara noastră este: apă 16,46%, glucoza 33,96%, fructoza 38,45%, zaharoza 3,10%, maltoza 3,79%. 1. Glucoza numită și dextroză deoarece rotește planul luminii polarizate spre dreapta este o aldohexoză ușor solubilă în apă, mai puțin dulce decât fructoza și de două ori mai dulce decât zaharoza. Cristalizează foarte ușor (Mărghitaș, 2005). Este cea mai importantă dintre hexoze pentru fiziologia animală și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
apă, mai puțin dulce decât fructoza și de două ori mai dulce decât zaharoza. Cristalizează foarte ușor (Mărghitaș, 2005). Este cea mai importantă dintre hexoze pentru fiziologia animală și vegetală (Păunescu et al, 1988347). 2. Fructoza numită și levuloză deoarece rotește planul luminii polarizate spre stânga, prezintă o mare capaciate de solubilizare în apă, cristalizează greu și incomplet. Glucoza și fructoza iau naștere din invertirea zaharozei sub influența invertazei (Mărghitaș, 2005). Glucoza și levuloza sînt zaharuri direct asimilabile de către organismul nostru
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și conținutul lucrărilor care urmează să îi fie prezentate? Există schițe ale rapoartelor scrise, care să asigure că există o concentrare asupra problemelor proeminente, că există recomandări clare, un orar pentru finalizare și o persoană responsabilă pentru implementare? Locația Sunt rotite întâlnirile comitetului pentru a le oferi membrilor acestuia posibilitatea de a vedea diverse locuri? Modul de propunere a acțiunilor Minutele sunt pregătite și circulă prompt către persoanele cuvenite? Există un raport asupra problemelor care apar, întocmit și minutat la următoarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fulgeră sub aparențe marile teme biblice: căderea omului în timp, trecerea, Dumnezeu, irealitatea lumii vizibile, visul. Poetul de factură clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
înțeleg că de turci, „într-alt chip nu [se] vor putea izbăvi [...], numai cu bărbăția să rădice sabie asupra vrăjmașilor”, „nevoindu-se [...] foarte tare pentru creștini” (deci pentru întreaga Europă). Sigismund Báthory, în pofida promisiunilor, acționează mereu nesăbuit. Ambițiile lui se rotesc în jurul încercării de a-l face pe Mihai „să fie mai mic și ascultătoriu de poruncile lui și să-i oprească țara cu tot venitul” și, chiar în ajunul luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă și la „daruri
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
e o centrifugă (sau un athanor) unde Bolintineanu, Alecsandri și Petrarca, laolaltă cu Conachi, Eminescu, Șerban Foarță, Leonid Dimov și Anton Pann, Gellu Naum și Ion Barbu, Caragiale (I. L. și Mateiu I.), I. Budai-Deleanu, adică toată floarea poemei române, se rotesc, dănțuiesc în fel și chip și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]