4,632 matches
-
ale violenței neprevăzute, am vomitat în gol un ghem de mucus acid. Când lovise gardul, Vaughan se uitase în spate, ochii lui duri calculând dacă să facă sau nu o a doua încercare de-a mă călca. Fâșii de hârtie ruptă se învolburau prin aer în jurul meu, lipindu-se în puncte diferite pe panourile zdrobite ale portierelor și pe cutia radiatorului. Capitolul 23 Aeroplane de sticlă urcau pe cer deasupra aeroportului. Prin aerul fragil am privit traficul cum se mișca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
curtea blocului. Mașina lui Vaughan era parcată sub copaci în stradă. Lumina zorilor se reflecta palidă în caroseria prăfuită. Scaunele erau pătate de ulei și murdărie, iar în spate era o pernă soioasă acoperită de resturile unei pături de tartan rupt. Sticlele sparte și cutiile de mâncare de pe podea mă făcură să înțeleg că Vaughan locuise în mașină vreme de mai multe zile. Într-o evidentă răbufnire de furie, acesta lovise în repetate rânduri tabloul de bord, spărgând mai multe cadrane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
plastic și fâșii de crom. Cheile atârnau în contact. M-am uitat în susul și josul străzii pentru a vedea dacă Vaughan nu aștepta cumva în spatele vreunui copac. Am dat ocol mașinii, după care am împins la loc cu mâna panourile rupte ale caroseriei. În timp ce făceam asta, cauciucul drept din față se dezumflă încet. Catherine coborî și se uită la mine. Ne-am dus împreună prin lumina tot mai limpede spre intrare. Pe când traversam porțiunea de pietriș, în garaj se auzi huruitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
modern și o sensibilitate ascuțită”, iar în „Le pont Mirabeau“ identifică o „simplitate patriarhală”, care însă „nu are nimic comun cu liniștea și calmul lui Francis Jammes sau Thomas Braun”, ci mai degrabă cu Tristan Corbiére, avînd „ceva separat și rupt parcă în poeziile lui, mult dispreț pentru oameni și sentimentalism, dar mai multă ironie și sarcasm” (în Facla, anul V, nr. 129, 16 februarie 1914, semnat Crișan). Fără a vorbi în textele sale antebelice despre expresionism, Vinea comentează cu subtilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Adunarea Deputaților, celălalt pentru Senat. În timpul primei runde, au avut loc ciocniri la Orhei și Târgu Mureș, soldate cu moartea a patru persoane și cu 300 de arestări. Acolo să vezi mata, iubitorule de democrație pe pâine, capete sparte, oase rupte, nasuri însângerate, fălci mutate din loc, ruperi de gât și alte drăgălașe efecte din acestea ca urmare a unor sfinte ciomăgeli democrate și de democratizare, în spirit, curat constituțional. Așa doar capete crăpate și coste rupte, au fost mai peste
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pâine, capete sparte, oase rupte, nasuri însângerate, fălci mutate din loc, ruperi de gât și alte drăgălașe efecte din acestea ca urmare a unor sfinte ciomăgeli democrate și de democratizare, în spirit, curat constituțional. Așa doar capete crăpate și coste rupte, au fost mai peste tot în România, dar nu într-o măsură așa de mare, ca în cele două localități enumerate mai sus. Prin activitatea lor, partidele politice, se discreditaseră în ochii electoratului, astfel că, la 20 decembrie, pentru prima
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fund, cu mijloacele proprii. Unii mai reușesc chiar și în zilele noastre asemenea performanță de contorsionism politic... De ziua Sfântului Mardeiaș Dacă ar fi să scriu pe îndelete despre Sfântul Nicolaie, marele premergător al făcătorilor de cucuie, vânătăi și oase rupte, singurul sfânt ghiogar, atestat documentar, deci cu acte în regulă, ce nu pot fi contestate de nimeni, aș începe așa, cu ceea ce scrie în cărțile cu viețile sfinților și anume: „Pre făcătorul cel mare de minuni, ajutătorul cel grabnic și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mașinii sale Maybach „Nu citesc, că madoarme”. Și bine a mai spus-o! A spus-o, sărmanul, cu aerul acela de martir neînțeles, din care noi trebuie să rămânem ferm convinși, că el, marele doritor de lectură, ar citi pe rupte, dacă nu ar exista acest mic impediment, strict obiectiv de altfel, adormitul după primele două fraze citite. Degeaba vă ascundeți și pufniți pe la colțuri în râs! Am auzit oameni mult mai grei, unii cu oarecari titluri chiar, care au un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
s-a rupt pânza de la un buzunar. La teză vreau să mă așez în spate dar scorpia mă urmărea și mă aduce în banca întâi. Ne dă subiectele< încep să mă foiesc, îmi bag mâinile în buzunare iar în cel rupt, îmi aranjez cariciul. Observând, bineînțeles se repede la mine: - Scoate fițuicile! - Nu am fițuici! - Întoarceți buzunarele! - Nu, fiindcă n-am fițuici! Atunci mă scoate brutal din bancă și bagă mâna în buzunarul bun îl scoate gol, n-a găsit nimic
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu văd ce trebuie să iasă. În întunericul dureros de strâmt, înghesui un prosop în crăpătura de sub ușă. Mă așez pe veceu, cu pachetul în poală, și ascult. Asta-i ceea ce numim civilizație. Oameni care, altfel, n-ar arunca în ruptul capului un gunoi din mașină te izbesc fără să stea pe gânduri cu bubuitul radioului. Oameni care nu ți-ar sufla în ruptul capului fumul de țigară în față într-un restaurant aglomerat zbiară cât îi ține gura în celular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pachetul în poală, și ascult. Asta-i ceea ce numim civilizație. Oameni care, altfel, n-ar arunca în ruptul capului un gunoi din mașină te izbesc fără să stea pe gânduri cu bubuitul radioului. Oameni care nu ți-ar sufla în ruptul capului fumul de țigară în față într-un restaurant aglomerat zbiară cât îi ține gura în celular. Țipă unii la alții la două palme distanță. Oamenii ăștia, care n-ar da în ruptul capului cu ierbicide sau insecticide, își otrăvesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Oameni care nu ți-ar sufla în ruptul capului fumul de țigară în față într-un restaurant aglomerat zbiară cât îi ține gura în celular. Țipă unii la alții la două palme distanță. Oamenii ăștia, care n-ar da în ruptul capului cu ierbicide sau insecticide, își otrăvesc vecinii cu boxele din care urlă muzică scoțiană de cimpoi. Operă chinezească. Country și western. E plăcut să auzi o pasăre cântând afară. Dar nu și pe Patsy Cline. Afară e destul de enervantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
albe sunt înnegrite de praf, și zice că a rupt în bucăți pagina cu blestemul și a aruncat-o pe fereastra camerei copilului. Plouă. Hârtia o să putrezească. Nu e suficient, zic. Poate o găsește vreun copil. Simplul fapt că e ruptă îi va da cuiva ideea să pună bucățile la loc. Poate chiar vreunui detectiv care investighează moartea copilului, cine știe. Și Helen zice: — Baia aia era de coșmar. Parcăm mașina după colț. Pe bancheta din spate, Mona mâzgălește ceva. Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mântuitorul meu, trimis ca să mă mâne înapoi pe făgașul umanității. Ăsta e numărul care mi-a tot apărut pe pager în ultimele zile. Mona întoarce broșura și zice: — Uită-te un pic! În păr i se împletesc mori de vânt rupte, stâlpi de cale ferată și radiorelee. În fotografii, copiii zâmbitori sunt îmbrățișați de clovni. Părinții se plimbă ținându-se de mână sau se dau în bărci printr-un Tunel al Dragostei. — Putem să ne mai și relaxăm în călătoria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
șase dormitoare din Pender Court. Și Mona zice: — Pender Place! Pender Court e cu mâna tăiată care iese din tocătorul de gunoi și-ncepe să se târască. Întredeschide geamul mașinii și-ncepe să îndese prin fanta îngustă bărbatul și femeia rupți în bucăți. — Confunzi cu mâna tăiată din Palm Corners, zice Helen. Pender Place e cu fantoma de doberman care mușcă. Îl rog pe omul de la telefon să aștepte. Apăs tasta roșie de așteptare. Mona dă ochii peste cap și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe-aici pe undeva, înăuntru, turbată de furie. S-o saluți din partea mea, zice Stridie - așa zice, cu gura lui Helen. Statuia albastră și atât de fragilă - copilul înghețat - este țăndări, împrăștiată printre bijuteriile sparte, un deget smuls aici, picioarele rupte dincolo, capul sfărâmat... Deci acum, zic, el și Mona au de gând să omoare pe toată lumea și să devină Adam și Eva? Fiecare generație vrea să fie cea din urmă. Nu pe toată lumea, zice Helen. O s-avem nevoie și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
erori. fără patimă, rămân în ploaia cuvintelor tale. ridic o cortină de umbre. te văd cum ciocnești paharul cu un Dumnezeu trist. amândoi priviți graficele erorilor umanului... amânare cutia cu jucării e mai aproape de mine acum. aleg lebăda cu ciocul rupt. cântecul ei mă atrage. tăcere primesc. cuvintele adorm în brațele mamei. departe de lume mă simt, când via copilăriei a fost distrusă. mărului i s-au tăiat crengile. a ajuns un trunchi chinuit. primăvara lui o aștept. i-au lăsat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
iarba pe margini de trotuare înguste. pașii mi-i înec în plânsul înăbușit al pământului. e un cer de început de iarnă. transpiră tăcut în visul păsării. pasărea și-a amânat plecarea. a rămas să cânte în locul lebedei cu ciocul rupt. și ea tace. est-nord te salut între două pânze goale. ești atent la rama de lemn, mult prea groasă pentru ideile tale, înainte să-ți arunci furia sau calmul în tușe adânci. te ascunzi între două linii. creezi tunelul prin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
până-ntr-acolo unde mă voi iubi mai puțin decât pe aproapele meu iar în mine va mai crește o bucată de inimă orgoliu l-am privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ivească vreun cumpărător serios, el se îngriji cu sârg mai departe de gospodăria de la țară, ca și cum n-ar fi avut de gând să mai plece niciodată în altă parte. Astfel, se apucă să repare, în prag de primăvară, toate gardurile rupte, făcu o cărare pietruită de la ușa casei până la portița de lângă bucătăria de vară, plantă câțiva puieți de zarzăr și de gutui, puse o ciutură nouă la puțul cel vechi din curte, plus o mulțime de alte treburi gospodărești, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu poze, pe care le răsfoia toată ziua, stând în iarba din fața casei. Lala!... Tiuca!...Tata-male !... îndruga el, uitându-se la poze cu vădită plăcere. Da, aia-i luna... și-aia e o sticlă..., încuviința Mariana, adunând de pe jos paginile rupte și împrăștiate de copil. O s-ajungi cărturar, că-ți place cartea!... îi prezicea ea râzând. Calte!... Tata-male!... repeta copilul, mâzgălind pozele cu un creion de culoare mov, căpătat tot de la bunicul său, și risipind din nou paginile rupte prin iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
unde nu ducea lipsă de cele necesare, se întâmpla să apară dimineața la cursuri nemulțumit și încruntat și să asiste taciturn la orele de curs, fără să scoată mai mult de câteva cuvinte pe zi, în pauze, când fuma pe rupte, țigară de la țigară, ca un om peste care dăduse cine știe ce năpastă. Ce-i cu tine azi, mă? îl luase odată peste picior veselul Dobrescu. Parcă ți s-au înecat toate corăbiile!... Atunci celălalt, după ce mai fumase o vreme în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu Iulică geologul și cu politehnistul Tase, uitând necazul său cu Felicia. Avu, în schimb, alte griji și alte necazuri, pentru că, în timpul unei ascensiuni în Bucegi, Tase alunecă și se prăbuși peste un perete stâncos, alegându-se cu un picior rupt, plus sperietura și panica. Reveniți cu chiu și vai în tabără, avură multă bătaie de cap cu rănitul, care fu luat, după multe ore de așteptare, cu ambulanța și dus la spital, dar mai ales avură de furcă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în ordine și că nimeni nu-i urmărise cumva până acolo, apoi închise cu grijă ușa, trăgând yala și răsucind cheia de două ori în broască. El îi pofti pe toți să se așeze pe o canapea veche, cu arcurile rupte sau direct pe jos, pe un covor gros de lână, așternut peste parchetul bine lustruit. Mișto apartament! Bine v-ați mai aranjat aici, fraților! observă Nelu Ianolide, care nu mai fusese pe acolo, pufăind din țigară și studiind camera în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sănătos. Am urcat pe munții Pițamus și Suncoși și am mâncat, în vârf, din munte câte o lazania. În alta zi am ieșit la plimbare și am văzut că cineva se ascundea în tufiș. Era un iepuraș cu un picior rupt. Era slab și pufos. I-am dat o felie de lazania. Se simțea mult mai bine. I-am bandajat piciorul. El a spus: Mulțumesc, că m-ai ajutat! Cu plăcere! Cum te cheamă? a întrebat Garfield. Urechilă! Dar pe voi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]