5,379 matches
-
și un și mai micuț plop de munte se cocoțaseră pe un bolovan pitoresc, ținându-se parcă de mână ca doi copii neîndemânatici și sfioși. Alți intruși, mai greu de prins - oameni străini veniți să mănânce la iarbă verde sau săteni veseli - Îl scoteau din minți pe venerabilul nostru pădurar Ivan, scrijelind cuvinte obscene pe bănci și porți. Procesul de dezintegrare continuă Încă, Într-un sens diferit, căci atunci când Încerc În prezent să urmez În memorie potecile șerpuitoare de la un anumit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
H mare de tipar, cu local pentru școală, în care era inclusă și o locuință pentru îmvățător. La proiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: „Era bătrân, cu barbă mare, lungă, albă, slab. Îl dureau picioarele și abia se mai mișca. La Ajunul Crăciunului și la Ajunul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zi ce trece, care și-a construit local propriu, cu o sală mare pentru festivități. Căminul trăia din punct de vedere financiar din subvențiile de la cooperativă. La serbările date nu se plătea taxă de intrare pentru a-i face pe săteni să prindă dragoste de frumos: teatru, cântece... Comuna Galilești nu avea alte sate în componența sa și era mare și frumoasă și cu oameni harnici și înstăriți. Îmi plăceau mult corurile de tineri și tinere care se strângeau la poarta
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ne-am înțeles minunat. Mai greu era cu fratele care, minte de copil, era o adevărată echipă de zgomote, mai ales noaptea. Aveau și un câine foarte rău, câine care m-a integrat, fără să știe, atât familiei dar și sătenilor. Eram în curte și brusc, scăpat din lanț, câinele s-a apropiat de mine. Înghețasem de frică iar din pragul casei, doamna Sipiur n-a mai apucat decât să-și facă o cruce mare, mare de tot. Dumnezeu cu mila
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar. și iar mintea pe moațe și iată-ne împrumutând de la Casa Corpului Didactic din București bani pentru a lua cu 6500
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
roților ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui sfânt! și iată-mă și instalator, și radiofonist șiăbucuros nevoie mare de lacrimile de bucurie ale sătenilor care veneau să asculte lumea de departe. N-au lipsit nici necazurile. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, considerând instalarea paratului ca o jicnire adusă nepoutinței lui de a face ceva , scrie Legiunii de jandarmi că așa și pe dincolo
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
asculte lumea de departe. N-au lipsit nici necazurile. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, considerând instalarea paratului ca o jicnire adusă nepoutinței lui de a face ceva , scrie Legiunii de jandarmi că așa și pe dincolo, învățătorul Brumă pune sătenii să asculte posturi rusești, bulgărești, franțuzești ceea ce, nu-i așa, contravine și bla, bla, zeamă de cucută. Ancheta plutonierului Dumitrescu, șeful de post, a liniștit lucrurile și totul decurgea normal. Ascultam împreună cu cei care veneau duminica la noi, la fereastră
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
groapa din spatele școlii, o groapă în care încăpeau pe ușor două-trei case și pe care o visam cu teamă aproape noapte de noapte, intuind primejdia la care erau expuși copiii ajunși cu joaca pe acolo. Oameni buni, le-am spus sătenilor, gata. Aparatul de radio nu mai merge. Mi s-a spus de la capitală, de la specialiști, că groapa aia mare trage toate undele spre ea de nu mai ajung la aparat. Îmi pare rău dar trebuie să renunțăm. - Nu se aude
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
frumos costum național de Rucăr iar ea mi-a arătat livada proaspăt înființată. Totul bine și frumos dar școala stătea agățată de cer și cele patru puncte cardinale, golașă, adică lipsită de gard. Când era noroi, ca să fie mai bine, sătenii treceau direct prin fața geamurilor, spre bucuria copiilor plictisiți de învățătură. și iată-ne la sfat desigur cu aceeași minunați delegați comunali, un fel de consilieri, Sava Mataman și Filip Cebotarenco. Ce să facem? Un bal De la idee la fapte, multă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
doamna Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți începuse să mijească spre noi gardul școlii. Dar mai era până la capăt. Ca atare, în primăvară, moș Mitrea Anghelov a pornit să clopoțească ulița mare chemând sătenii la școală, la adunarea hotărâtă împreună cu cei doi delegați comunali. Am tușit, că așa se cuvine, și am început: Oameni buni, împreună cu dumneavoastră am făcut câteva treburi bune. Am terminat de tencuit cele două clase în interior, am astupat groapa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu 500 de lei și cu 100 kilograme de orz, că am un hectar din terenul școlii cu această cultură. Aștept decizia dumneavoastră dar, ca să fie pe înțeles, e doar o propunere și nicidecum o obligație. După jumătate de oră sătenii au venit la listă ca la borcanul cu miere. Vezi dumneata, parcă voiau să atragă și bunăvoința lui Dumnezeu spre binele școlii dar și spre cel al câmpului. Culmea e că atunci când a venit în fața listei cel mai bogat om
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de comandant drept care, cu două săptămâni înainte de încheierea anului școlar trebuia să organizeze ridicarea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
școlar Cezar M. Stratula. - Îmi zici, domnule învățător, secretul? - Păi, ceva muncă, ceva mai multă dragosteă Noi studiem locuitorii dar și ei ne studiază foarte amănunțit. Dorim să ne judece cu înțelegere. Când ai căpătat încrederea oamenilor ai căpătat totul. Sătenii ne caută, așteaptă de la noi deslegarea unor probleme personale. Cât ne pricepem, spunem. și nu avem aici în sat nici un proces la judecătorie. I-am convins pe oameni să cânte cu inima și nu cu paharul șiĂAsta-i. Au mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de irigat, paznicii. Oricum, la recoltare, toți erau mai mult decât mulțumiți. Nu știu cum or duce-o locuitorii din ținuturile veșnic umede ale Amazonului, dar aici, la Câșlița, apele, lacul și balta, Dunărea ofereau liniște și bună stare. Ca și ceilalți săteni am dat și noi “în baltă” câțiva porci. Porcarul sau cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale. Dar și pentru porci “pescuitul” era principala
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar la Câșlița. Calendarul marilor întâlniri ale sătenilor era bine construit și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar la Câșlița. Calendarul marilor întâlniri ale sătenilor era bine construit și pentru iarnă. După ieșirea din postul Crăciunului sfatul bătrânilor hotăra ziua, locul și tot programul de “vânătoare comunală”. Doar neputincioșii și copiii mici, alături de ei păzitoarele cuptoarelor intrate în lucru, nu participau. Până și cavalerii familiei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
conform spuselor de mai târziu, le-ar fi luat sovieticii, mari amatori de literatură pedagogică românească! În fine, după o călătorie amestecată, cai, căruțe și oameni pe calea ferată am ajuns de la Lugoj la Bichigi unde, cu omenia lor neinteresată, sătenii au primit la masă și tinerii basarabeni. * Împreună cu noi se afla la Bichigi Mara, fiica lui Teoctist Gancear din Câșlița. Era elevă în clasa a VII-a de liceu și se retrăsese la Băilești, în Oltenia, unde urmau să vină
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la râu. Le-au luat femeile să le spele. - Dar, Persida, asta este treaba mea. - Nu. Treaba dumneavoastră este să ne creșteți copii deștepți. O sală de clasă, un hol și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și în sărăcia și nevoia acelui timp erau foarte multe înmormântări. Sărăcia deschisese un al doilea front despre care cărțile de istorie nu prea scriu. Se murea pe capete de tifos, de febră tifoidă. Între adevărurile care mi-au apropiat sătenii, copiii au fost cele mai frumoase. Venise de la București sau de la județ, nu mai știu exact de unde, o comisie de cercetare a stării copiilor înfiați. În Bichigi foarte multe familii, fie ele de români , de sași sau de șfabi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna ridicată, palma deschisă a lovitură, numai bună însă de primit trofeul cabalin depus ca o ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor. În ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risi194 pită și, luându-mi inima în dinți, m-am dus la școală, la comandantul trupei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risi194 pită și, luându-mi inima în dinți, m-am dus la școală, la comandantul trupei sovietice. Din umbra gardurilor simțeam că sunt îndeaproape ajutată de prezența sătenilor. - Vă rog să aveți grijă de lucrurile școlii. Mai ales de documente. Doar pe baza lor, după război, vom putea arăta câte clase a făcut unul sau altul dintre elevi și... - Înțeleg, doamnă învățătoare. Apreciez că , dacă ar fi după
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
s-ar fi încheiat înainte de a începe. - și ar mai fi ceva... - Ce? - Ne-ar trebui niște medicamente pentru dezinfectat fântânile. Sunt focare de febră tifoidă. Deja cred că v-ați mirat de câte victime face boala. - Există așa ceva? - Întrebați sătenii. și au întrebat. Boală neboală, dacă ar fi fost după ei, numai să scape de armata de ocupație, ar fi astupat toate fântânile satului. Oricum satul a rămas al sătenilor iar școala a redevenit școală deși era vacanță. În toamnă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]