4,209 matches
-
E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un minunat loc de odihnă pentru iubitorii de frumos. În partea nord-estică a localității se află moșia satului Heciul Nou, sat cu frumoase tradiții seculare. De aici, de la
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
de iaz s-au instalat 9 bănci pentru odihnă, 2 căsuțe cu acoperiș ecologic, 3 balansoare, 2 cumpene, o măsuță, 2 carusele și 2 tobogane.Tot aici s-au plantat câteva zeci de copaci decorativi: brazi, mesteceni, tuia. La umbră salciilor pletoase își vor petrece timpul într- un perfect anturaj rural micuții satului Marinești. Longevitatea acestui teren va depinde nu doar de calitatea accesoriilor oferite de europeni, dar în cea mai mare măsură, de atitudinea grijulie a locatarilor față de ele. Avînd
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Salcia este o localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Data oficială, conform ediției « Localitățile Moldovei », a întemeierii satului Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Salcia este o localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Data oficială, conform ediției « Localitățile Moldovei », a întemeierii satului Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
și reprezintă o sculptură a doi ostași, un bărbat și o femeie, ce țin în mână o coroană din frunze. Pe placa comemorativă sunt încrustate numele a 16 săteni căzuți în lupte. La 01.01.2008 populatia stabila a satului Salcia constituia 1036 locuitori dintre care 501 barbati sau 48,4% și 535 femei sau 51,6% de locuitori. Densitatea populatiei este de 139 locuitori/km2 , sau 13.9 persoane/1 ha, ceea ce este mai mare decît media pe țară (118
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
peste hotare. Adeseori se întâmplă ca persoanele să fie înșelate de traficanți care le transportă în locuri necunoscute, unde sunt deposedate de actele de identitate și impuse apoi la munci fizice sau să se prostitueze ori sunt exploatate sexual. Primăria Salcia nu dispune de date ce ar confirma prezența cazurilor de trafic de ființe umane, stabilite ca atare. Totodată unii localnicii au suferit de pe urma cazurilor de înșelîciune în timpul angajării la muncă peste hotare (Rusia). Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea violenței în familie
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
ajutoarelor materiale și umanitare ; • Consultații la perfectarea documentelor pentru compensații anuale pentru transport, • Perfectarea documentelor pentru cazare la azil ; Eliberarea biletelor de reabilitare medicală ; Acordarea asistenței sociale familiilor cu copii în situații de risc. Numărul persoanelor social vulnerabile în satul Salcia este în creștere și în anul 2008 constitia 242 persoane ce reprezintă 23.3% din numărul total al populației. În localitate la începutul anului 2008 erau 9 bătrîni singuratici, 5 familii monoparentale, 2 mame singuratice, 57 persoane cu disabilități Munca
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
cu anul 2003.Numărul total de persoane cu disabilități include: invalizi de gradul I -8 persoane, numărul invalizilor de grupa II este de 31 persoane, numărul invalizilor de gradul III este de 7 persoane.Conform datelor de care dispune Primăria Salcia cazurile de invaliditate sunt diagnosticate cu ceroză hepatică, cancer de diferite forme, stare post infarct, ischemie, diabet zaharat și altele.Numărul copiilor invalizi este de 11 persoane, comparativ cu 8 persoane în anul 2006, ce reprezintă o creștere de 27
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
în anul 2006, ce reprezintă o creștere de 27%. Diagnoza pentru copii: retard psiho-mintal-1, miopie strabizm-1, scolioză lombară-1, picior plat congenital-1, carcenom a gland.tiroidă-1, retard verbal și mintal-1, stare după AVC-1, defect septal-ventral-1, stare după osteomielită-1. Numărul populației satului Salcia este în continuă descreștere pe motivul menținetii unei rate constante a mortalității și migrației populației în vîrstă aptă de muncă. Totodată tinerii care pleacă la studii, după absolvirea instituțiilor de învățămînt nu au posibilitate să se întoarcă în localitate pe
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
de case(locuințe) 391. Numărul total de gospodării (curți) -368 . Locuința este un criteriu important în determinarea nivelului de trai al populației. Asigurarea cu suprafața locuibilă ce revine unei persoane reprezintă indiciul de bază al confortului vieții populației, pentru satul Salcia este de 16,1 m2 / locuitor. Amplasarea fondului locativ individual, în majoritatea cazurilor s-a efectuat fără proiecte. Această situație creează condiții de disconfort pentru viața unui segment de populație, care nu dispune de comunicații de transport, infrastructura inginerească. Casele
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
4 km sunt cu acoperire rigidă și doar 0,5 km cu acoperire de asfalt. În anul 2008 au fost construite 3,5 km de drum de petriș cu suportul programului PNUD. Pentru deplasare în alte localități este organizată ruta Salcia -Șoldănești deservită de întreprinderea de transport „Șoldănești”, care circulă numai de 4 ori pe săptămînă. În sat există filiala “Banca de economii”, care prestează toată gama de servicii bancare. Instituția este amplasată în acelaș edificiu cu unitatea „Poșta Moldovei”. Suprafața
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
transport „Șoldănești”, care circulă numai de 4 ori pe săptămînă. În sat există filiala “Banca de economii”, care prestează toată gama de servicii bancare. Instituția este amplasată în acelaș edificiu cu unitatea „Poșta Moldovei”. Suprafața totală a terenurilor în satul Salcia constituie 744.62 ha. Pe parcursul ultimilor trei ani structura terenurilor nu s-a modificat.În structura terenurilor, ponderea terenurilor cu destinație agricolă este de 70%, după care urmează intravilanul localității cu o pondere de 14%, pășunile ocupă 11% din terenuri
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
a Venezia, Lagună, Bărci la Veneția), vibrația apei în care se reflecta toată gama de culori verzi-albăstrii-galbene ale paletei, luminile alb-gălbui ale satelor tunisiene și o nemărginită chemare pentru peisajele natale atât de îndrăgite (Strada Ștefan cel Mare din Timișoara, Sălcii pe malul Begheiului, Vechiul pod, Case pe malul apei la Margina, Deal cu copaci etc.). În zona Banatului el a deschis calea impresioniștilor plein air-iști de formație franceză. Autorul „Lagunelor” și al peisajelor citadine s-a dovedit a fi și
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și se realizează de către albinele specializate, în zilele călduroase, când
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai sărac și fără strălucire. Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, iriși, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferigă și ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele înflorite de măr, de cireș sau alți pomi fructiferi. Se pot folosi și plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii și frunze de palmier. Vasul constituie
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Lacurilor Mazuriene, iubitorii de botanica sau ornitologie nu va fi niciodată plictisit de o astfel de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona este populată din abundență cu numeroase plante: mușchi, mușchi de turba, salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
botanica sau ornitologie nu va fi niciodată plictisit de o astfel de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona este populată din abundență cu numeroase plante: mușchi, mușchi de turba, salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
continuă să-i mai hrănească încă mult timp. Cuibărește la noi, dar pleacă în sezonul rece. Răspândirea. Pupezele preferă câmpia și dealurile, dar urcă până la 1300 m în Carpați; sunt frecvente mai ales în zonele inundabile ale Dunării, bogate în sălcii scorburoase. Prezența. Pupezele sunt prezente în România în timpul cald; toamna migrează în Africa Centrală. Retragerea pupezelor spre locurile de iernare din Africa tropicală începe din august și continuă în septembrie și chiar în octombrie. Migrarea are loc în grupuri mici
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de 1150 specii de plante. Prin unele locuri vegetația este atât de bogată, încât apele apar ca niște ochiuri de oglinzi ce strălucesc din vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, pășuni, fânețe chiar și terenuri agricole. Caracteristica principală a vegetației naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi. Între
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]