4,646 matches
-
a primilor doi studenți din Începuturi, ajunși cadre didactice: conf. dr. Burtan Ioan, decanul facultății și conf. dr. Cotea Corneliu, titularul disciplinei de Histologie, mi am luat rămas bun de la studenți, promițându-le completarea prelegerilor restante sub altă formă. Îmi schițasem și eram În discuție cu editurile bucureștene de profil pentru publicarea Testamentului meu științific: Etiomorfopatologie veterinară. În semn de omagiu, promoția 1993, cărora le-am ținut ultima prelegere și-a Înscris pe albumul de absolvire Promoția Profesor Doctor Ioan Paul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
complet de literatură și fă-te om de afaceri, că îți voi da în cont miliarde de bani, cum l-ai convinge să te lase să mai scrii o carte...? Cam care ar fi acea carte? Te rog să o schițezi, în premieră pentru freneticii cititori ai revistei Conta....! Eu abia aștept. De altfel, îmi spun mereu că nu mai vreau să public cărți și nu-mi reușește. De pildă, în 2010 îmi propusesem să nu mai public nimic și mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mâine? Tot ce am scris vorbește despre aceste lucruri. Eu, omul, nu-ți pot răspunde convingător la întrebările acestea în momentul de față. Dar poezia mea poate că da. Pe acest fond duios-tragic al amânării Apocalipsei, te rog să schițezi proiectele tale scriitoricești și de viață pur și simplu pentru următorii cincizeci și cinci de ani... Credință fără fățărnicie și poezie fără cuvinte. (Revista "Conta", nr. 13, 2013) Christian W. SCHENK Întreaga mea operă stă sub semnul biografiei mele. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al culturii, al cărții, dincolo de formele materiale diferite, trecătoare, conjuncturale. Apocalipsa există în cei lipsiți de credință, în cei posedați de egolatrie, de lipsa de caracter, de omniprezentul diavol devorator... Pe acest fond duios-tragic al amânării Apocalipsei, te rog să schițezi proiectele tale scriitoricești și de viață pur și simplu pentru următorii cincizeci de ani... Dragul meu Adrian, chiar astă noapte am avut un vis groaznic: am visat-o pe mama în pragul morții (nu detaliez). Sunt dependent de vise, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aflu cum eram văzut eu atunci de Florin Iaru (care râdea în hohote la unele din poemele mele), de Traian T. Coșovei, de Elena Ștefoi sau de Călin Vlasie. Eu însumi ar trebui, poate, într-o bună zi să le schițez portretele pentru că fiecare dintre ei are un loc pregnant în memoria mea. Dacă ne uităm atent, nu cred că există scriitor român mai prezent în Europa decât ești tu, în acest moment. Cât de bine îți sunt protejate drepturile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Moldavii i Valahii gospodstvuiușcih, i lecenii ih (Despre bolile dominante în Moldova și Muntenia și despre tratamentul lor)1. Datele oferite de doctorul Volfanger confirmă și completează informațiile de care dispunem asupra unor aspecte medicale și sanitare ale epocii. Tabloul schițat de el este destul de sumbru, reflectând realități social-economice determinate de crunta exploatare a populației muncitoare de către boierimea indigenă și de către ocupanții străini. De altfel, în celebra lucrare a lui Constantin Vârnav (teza de doctorat susținută la Buda, în 1836) Rudimentum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastase Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de Anastase Panu împreună cu specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
decât să scriu îmi place să citesc, că dacă am o pasiune este cititul, însă, din obligație redacțională, trebuie din când în când să fac prezentări de cărți, nu neapărat critice... „Așa mai merge“, mi-a oprit Arghezi chinuita perorație,schițând parcă și un zâmbet, după care m-a lăsat în plata Domnului, nemaiîntrebându-mă nimic. Fapt este că în acea împrejurare, luat repede și țintuit de privirea ironică a poetului, m-am lepădat, nu ca Petru, de trei ori, ci
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
era acela al lui Constantin Dipșe, prietenul lui Breban, situat într un imobil din spatele vechii Grădinițe, demolat după cutremurul din 1977. Dar nu mi-am propus să reconstitui aici itinerarele boemei bucureștene de-acum treizeci și cinci de ani, ci numai să schițez câteva elemente de ambianță legate de începuturile scriitoricești ale lui Nicolae Breban. Mediul la care m-am referit era, cum se poate ușor presupune, și al confruntărilor de orgolii, foarte incitant, tocmai din această pricină, pentru tânărul Breban, ale cărui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
său Otobâcu. Pentru noi acest nume devenise substantiv comun și când aveam nevoie de Îndreptar ni-l ceream unul altuia cu vorbele: „Dă-mi otobâcul.“ Primele zile din săptămână le petreceam aproape întregi în tipografie, în ambianța pe care am schițat-o, inhalând fără limite fum de țigară și emanațiile cu miros dulceag ale plumbului topit, folosit la linotipuri pentru turnarea rândurilor cu litere. În epoca de care vorbesc, controlul politic al presei se înăsprise iar, după mica destindere din anii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977. Autorul însuși
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
noroc să trăiesc nu numai alături, dar chiar în intimitatea lui Alexandru Vlahuță. N a fost gând al meu pe care să nu i-l spun, n-a fost faptă de care să nu știe”. Studiul domnului Ion N. Oprea schițează, în a doua secvență, portretul fizic și moral al lui Vasile Voiculescu, așa cum s-a cristalizat în conștiința contemporanilor, subliniind delicatețea, puritatea care îi dădea un aer sacru (văzându-l, un copil exclamă „Mamă, l-am văzut pe Doamne, Doamne
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
magistratură până la înalta treaptă de membru la Curtea de Casațiune, unde a ajuns și stă și astăzi. II Revin acum la ramura picturei cu care se îndeletniceau alți câțiva membri din "Junimea". De când eram mic îmi plăcea să mâzgălesc hârtie. Schițam caii din grajd, cânele din ogradă, motanul din casă, încercam portretul babei Maria care mă dădăcea; apoi, mai târziu, sub conducerea unui francez Cavaroc, am început să desinez de-a binelea, așa că la vârsta de 10 ani eram aproape de aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lepăd penelul și să ieu condeiul și nu știu zău dacă schimbul a fost în avantajul meu. Cu toate aceste, din când în când, în oarele când n-aveam ce face, cum zicea un candid poet acum răposat, tot mai schițam câte o vedere, câte o figură pentru a nu pierde obiceiul, iar după ce am intrat în "Junimea", instinctiv m-am apropiat de acei care ca și mine țineau penelul în mână. Aceștia nu erau mulți la număr. Petru Verussi ocupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ca urmare, așa cum el e rezultatul unor procese biologice, el poate deveni cu ușurință materia primă a altor procese, de asemenea biologice; altminteri, ar fi ciudat cum un produs natural poate deveni ceva dăunător aceleiași naturi, fără ca ea să poată schița măcar o reacție de reparare. Mai concret, există suficiente microorganisme capabile a-l descompune; acestea sunt bacterii și ciuperci, dintre care unele, precum Candida parafinicum, sunt chiar folosite pentru a produce industrial proteine din rezidii ale industriei petrolului. Mai trebuia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la reducerea resurselor de hrană; plantele aveau la dispoziție Soarele. Animalul, obligat la deplasare pentru a-și aduna hrana era obligat și la pluricelularitate, adică să aibă măcar trei celule care să Închipuie un fel de compas prin care să schițeze deplasarea. Și, pentru că nici o celulă nu poate supraviețui În uscăciune, aceste cel puțin trei celule trebuiau Înconjurate de o “coajă” În interiorul căreia să poată fi purtată o părticică a mării primordiale. Această coajă nu putea fi alcătuită decât tot din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se manifesta în teoria și practica educației este faptul că, în 1896, un tînăr om de știință american OSKAR CHRISMAN dă unei teze de doctorat, prezentate la Universitatea din Jena, titlul de Paidologie. Entwarf zu einer Wissenschaft des Kindes (Paidologie. Schiță pentru o știință a copilului). În această lucrare, O. Chrisman cercetează următoarele teme: I. Copilul în istorie; II. Copilul de azi; III. Un curs pedologic de laborator. 1. Cîteva indicații practice. 2. Aparatele. 3. Măsurări. 4. Observații. 5. Experiențe: a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în ceea ce privește instruirea școlarilor de vîrstă mică; ea nu poate constitui însă o temelie trainică pentru un amplu sistem paideutic. Această slăbiciune apare evidentă, mai ales, cînd este vorba de educația morală, domeniu în care, de altfel, Claparède se limitează să schițeze cîteva idei, în care mai mult critică școala tradițională decît să formuleze o teorie nouă. 4.4. Interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției Arătîndu-se, de la începutul activității sale, deschis față de tendințele și ideile noi din domeniul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de ansamblu a personalității. Apoi s-a încercat să se determine momentele psihogenezei reprezentărilor, noțiunilor, atitudinilor, sentimentelor, convingerilor, aspirațiilor morale și particularităților individuale și de vîrstă ale genezei și devenirii morale a personalității. În sfîrșit, pe această bază, s-au schițat procedee operative de acțiune pedagogică în școală pentru creșterea eficienței educației morale. Demersul analitic se desfășoară astfel încît să convingă despre posibilitățile de trecere de la "învățare" la "autoînvățare", de la educația morală dirijată la autoeducarea și autoperfecționarea morală, stadiu în care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucidă a degradării lor îi urmează o luare de poziție.Dacă unii dintre oamenii primelor sale povestiri se mulțumesc să-și plângă soarta sau să-și strige insatisfacțiile, mai târziu, eroii săi vor aspira la o viață fericită și vor schița chiar un început de acțiune pentru dobândirea fericirii. Pentru Cehov, încrezător în capacitatea omului de a se desăvârși, piedicile esențiale care stau în drumul fericirii lor, vin din afară, de la minciuna și inechitatea așezării social-politice. Astfel, mizeria materială încoronează sumbru
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
care-și schimba permanent nuanțele părului roșcat, însă coafura rămânea evident la fel de angajată în volum și tapaj. Uneori ni se părea că mama Georgetei este cu mult mai „ministru” decât tatăl ei. Georgeta rămânea însă colega noastră și n-a schițat niciodată vreun impuls dictat de poziția sa socială. O colegă minunată, ca noi toți. După plecarea doamnei David, nici un părinte n-ar mai fi spus ceva, ce mai puteai spune după ieșirea din scenă a „doamnei ministru” și notele acelea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să descopere neapărat rețetele vieții. - L’homme et la bête sau bărbatul prea onest și târfa lui legitimă. - Cădere vertiginoasă de cortină la 1910 și o altă reprezentație care se anunță. AM ÎNCERCAT ODINIOARĂ, SUNT PESTE TREIZECI DE ANI, să schițez Într-o broșură un ecou aproximativ, unele aspecte, când mai melancolice, când mai Încurajatoare, din formațiunea, lipsurile și aspirațiile unui tânăr trezit Înspre apusul secolului trecut, secol istovit pe atunci de zbucium și prefaceri isto rice, sociale și tehnice, „stupidul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trezit urmând să-mi reiau viața mea cea de fiecare zi. Însă, de îndată ce privesc mai atent, observ că, într-adevăr, mă găsesc undeva în văzduh, pe un nor, orășelul Serenite se vede mic de tot, departe, jos, ca și cum ar fi schițat cu creioane colorate de un copil pe planșa de desen. Decepționat, îmi spun că nu e o glumă, chiar am plecat dintre cei vii. Încep să mă mișc, contrariat, ezitant, caut să mă orientez, să mă obișnuiesc cu locul, mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nu, nu vor ceda, nu vor cădea vii în mâna ticăloșilor. Aproape în același timp, au izbit cu umărul ușa șubredă a colibei și au ieșit. Victor avea în mână briceagul său, Stan ținea revolverul. Nici n-au apucat să schițeze vreun gest că vocea dinainte a și ordonat, la același megafon: -Foc! Bandiții, legionarii, foc! Rafale au pornit din zeci de pistoale automate. Victor și Stan au căzut ciuruiți. Dar armele nu se opreau: focul a continuat până încărcătoarele s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]