6,135 matches
-
și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea primului de sub tutela părinților, a dascălilor, a disciplinei, astfel încît el să-și poată exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la Începutul istoriei, Într-o bătălie sângeroasă, pe viață și pe moarte, de dragul prestigiului. Rezultatul acestei bătălii a fost o Împărțire a societății omenești Într-o clasă a stăpânilor, care erau dispuși să-și riște viața, și o clasă de sclavi, care cedau În fața spaimei lor firești de moarte. Dar relația dintre stăpân și sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Rezultatul acestei bătălii a fost o Împărțire a societății omenești Într-o clasă a stăpânilor, care erau dispuși să-și riște viața, și o clasă de sclavi, care cedau În fața spaimei lor firești de moarte. Dar relația dintre stăpân și sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la Începutul istoriei, Într-o bătălie sângeroasă, pe viață și pe moarte, de dragul prestigiului. Rezultatul acestei bătălii a fost o Împărțire a societății omenești Într-o clasă a stăpânilor, care erau dispuși să-și riște viața, și o clasă de sclavi, care cedau În fața spaimei lor firești de moarte. Dar relația dintre stăpân și sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Rezultatul acestei bătălii a fost o Împărțire a societății omenești Într-o clasă a stăpânilor, care erau dispuși să-și riște viața, și o clasă de sclavi, care cedau În fața spaimei lor firești de moarte. Dar relația dintre stăpân și sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sclav, care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care a luat o mulțime de forme În toate societățile aristocratice inegale care au caracterizat cea mai mare parte a istoriei umane, nu a reușit În final să satisfacă nici dorința de recunoaștere a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a stăpânilor, nici pe cea a sclavilor. Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o reflecție profundă asupra valorii a două lumi: lumea materială, dominată de păgânism și lumea spirituală. Diotref-omul este singur, reprezentând "lumea romană, cu monarhul ei, care e un despot; cu dreptul și filosofia ei, care împarte lumea în stăpâni și sclavi". Acestei ordini fizice i se contrapune ordinea spirituală, a Bisericii paulinice "în care nu putem vedea decât un anti-mund: cu regele lui un serv umil, Hristos; cu Evanghelia lui, garanție a unității speciei umane, cu sfinții și tradiția lui, chezași
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
gravuri cu scene înfiorătoare de tortură, comise cu sadism de către unii, care își arogau drepturi speciale în numele ,,Credinței “. Omenirea și- a consumat cea mai mare parte din energie pentru a-i fura pe alții, a-i jefui, a-i face sclavi și a trăi pe spinarea altora, în loc să-și folosească energia în scopuri constructive. Se cunoaște că în acele perioade au avut loc numeroase molime în care mii și milioane de oameni au murit. Astăzi se știe că multe din
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
aș fi putut să-mi fac o viață normală bazată pe efort propriu și muncă cinstită. Dar miam dat seama că toată istoria omenirii a fost marcată de nedreptate, în care unii munceau iar alții huzureau și practic primii erau sclavii celorlalți.Categoric eu n-am acceptat să fiu sclavul altora. Nici să-mi bat joc eu de alții ! în acest fel pentru mine rămînea aceeași întrebare: ce am eu de făcut într-o lume strîmbă făcută de oameni ? La începutul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
bazată pe efort propriu și muncă cinstită. Dar miam dat seama că toată istoria omenirii a fost marcată de nedreptate, în care unii munceau iar alții huzureau și practic primii erau sclavii celorlalți.Categoric eu n-am acceptat să fiu sclavul altora. Nici să-mi bat joc eu de alții ! în acest fel pentru mine rămînea aceeași întrebare: ce am eu de făcut într-o lume strîmbă făcută de oameni ? La începutul anilor ’90 am cumpărat o carte. Este o carte
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
scopul nostru în lume ca și specie umană, nu este tocmai societatea de consum . Poate că nu sîntem aici pentru a alerga ca bezmeticii să construim cît mai mult (cu oameni a căror viață se reduce la o existență de sclav), să ,,realizăm construcții mărețe” care oricum sînt efemere și pot fi distruse de prima ,,intemperie” mai serioasă. De zeci de ani românii se întreabă de ce nu pot trăi și ei la fel de bine ca și alte nații ? Dar răspunsul este foarte
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
lucrează și cîte 12-14 ore pe zi și practic viața lor se reduce la trudă, somn și masa necesară supraviețuirii. Atît ! în aceste condiții, chiar dacă sînt plătiți rezonabil pentru munca depusă, acești oameni au pur și simplu o viață de sclav. Este foarte adevărat că trebuie să muncim pentru a ne întreține, dar aceste exagerări nu cred că sînt normale. Nu cred că munca fără limite este scopul omului pe pămînt, ci această muncă este doar o necesitate pentru a ne
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și Galileea care a ajuns sub controlul iudeilor 75 de ani mai tîrziu, erau regiuni locuite de populații neivrite și cu religii străine de mozaism. La Roma apare în această perioadă prima comunitate de mozaici, iar istoricii spun că erau sclavii aduși de Pompei du-pă cucerirea Ierusalimului în anul 63 î.e.n. Sistemul teocratic ce conducea Iudeea și aristocrația sacerdotală a impus tuturor mozaicilor indiferent în ce provincie locuiau, să trimită Templului din Ierusalim atît dijma de 10% cît și taxa pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și vor jeli, Că nimeni nu va mai cumpăra nimic. Negustori de aur, argint și pietre prețioase, De perle și țesături scumpe, de purpură, de mătăsuri, de sulimanuri De marmură, de vite și de oi, de cai, De căruțe, de sclavi și de suflete omenești, Toate acestea nu le veți mai putea cumpăra nici vinde, .......................................................... Pentru că negustorii au fost venerați ca Cei mai vrednici oameni ai pămîntului, Și prin înșelătoriile lor popoarele au fost amăgite, În incinta ta a fost batjocorit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iotapata, cea mai puternică cetate din Galileea este cucerită la 20 iulie 67 și distrusă pînă la temelii iar masacrarea bărbaților a fost făcută de romani cu mult sîrg fiind iertați numai copii și femeile care au fost vînduți ca sclavi. Josephus Flavius care conducea armata răsculaților din această cetate, cade prizonier și va avea acest statut pînă în decembrie 69 cînd va fi eliberat. Romanii cu-ceresc și celelalte cetăți din Galileea, Iudeea și Idumeea pînă la sfîrșitul anului 67
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a arat pe ruine să nu mai fie locuit vreodată. O proorocire făcută cu aproape 40 de ani înainte de către adevărații eseni spu-nea că faptele se vor întîmpla chiar așa! Femeile și copii sub șaptesprezece ani au fost vînduți ca sclavi, bărbații bătrîni, neputincioși sau răniți au fost uciși, alegîn- du-se un număr de unsprezece mii pentru jocurile din amfiteatre sau pentru triumful de la Roma. Înfrîngerea ivriților și distrugerea Templului din Ierusalim a fost primită cu mare bucurie de către greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor), cu realizarea lor neîmpiedicată de vreo constrîngere exterioară care să greveze asupra principiului intern de dezvoltare. în Politica, I, 5, 1254b 22, Aristotel afirmă că sclavul participă la rațiune în mod incomplet, fiind așadar un soi de om neterminat. Există critici moderni care îl acuză că a dat astfel un fundament rasismului, stabilind inegalitatea de natură dintre omul liber și sclav. Dar acuzația se dovedește neîntemeiată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a dat astfel un fundament rasismului, stabilind inegalitatea de natură dintre omul liber și sclav. Dar acuzația se dovedește neîntemeiată dacă ținem seama că participarea la rațiune e gîndită de Aristotel tot după modelul creșterii, ca și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda eliberarea primului de sub tutela părinților, a dascălilor, a disciplinei, astfel încît el să-și poată exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]