112,413 matches
-
snumelet carele au avut odată și carele are acmu. Și pentru Românii cârii, de atuncea într-însa asăzindu-să, într-aceeasi și până acmu necontenit lăcuesc.1 Acesta este deci testamentul sau, în care istoria poporului român este expusă doar până în secolul al XIII-lea, deși în intenție trebuia să ajungă până în epoca să, despre care dăduse unele informații atât în Descriptio Moldaviae și în Vită Constantini Cantemyrii, cât și în alte scrieri, inclusiv în cea care a ajuns curând în Occident
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
de apropiere și comprehensiune, a făcut accesibilă această operă cititorilor din țară să: Dimitri Kantemir, Osmanli imparatorlugu'nun yükselis ve çökus tarihi, vol. 1-2, Ankara, 1979. Așadar, oferind cercurilor savante și politice din Europa o Istorie a Imperiului Otoman din secolul al XIII-lea până la începutul celui de-al XVIII-lea, bazată în mare măsură pe izvoare turcești și bizantine, dar și pe propriile observații, prezente mai ales în partea a doua și în numeroasele note complementare, dedicate în special instituțiilor
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mai vechi, dintre care profesorul Halil Inalcik menționează doar două - una a lui Fr. Sansovino (Veneția, 1582) și alta datorată lui P. Ricaut și R. Knolles (3 volume, Londra, 1687-1700)7. Cartea a fost apreciată, pe drept cuvânt, de istoricii secolului al XVIII-lea, între care Edward Gibbon și traducătorul german J.L. Schmidt, care a făcut în prefață să "o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui Ottavio Guasco, cel care a continuat traducerea italiană a lui Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și chiar la începutul celui de-al XIX-lea, cănd mai apăreau încă versiuni prescurtate ale Istoriei Imperiului Otoman, "imaginea pe care învățații europeni și-au făcut-o despre acest stat, despre cultura și instituțiile lui a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cu atat mai mult pentru partea din urmă, în care asemenea notițe nu se întâlnesc numai digresiv și sporadic, ci formează rațiunea de a fi a notelor, le ocupă în întregime. Fără folosirea și a acestor note, istoria turcească în secolul al XVII-lea nu se poate scrie"8. Așa stând lucrurile, nimic nu justifică nici pe departe critică pătimașa, la distanță de un secol, întreprinsă de Joseph von Hammer-Purgstall, într-o amplă "recenzie" (1824), doar pentru că el însuși pregătea o
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
fi a notelor, le ocupă în întregime. Fără folosirea și a acestor note, istoria turcească în secolul al XVII-lea nu se poate scrie"8. Așa stând lucrurile, nimic nu justifică nici pe departe critică pătimașa, la distanță de un secol, întreprinsă de Joseph von Hammer-Purgstall, într-o amplă "recenzie" (1824), doar pentru că el însuși pregătea o amplă Geschichte des Osmanischen Reiches, în zece volume (1827-1835), pe care același savant turc Halil Inalcik o caracterizează: "în cea mai mare parte o
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Catalog. Pre-1956 Imprints (serie începută în 1957), atât ale cărților tipărite, cât și ale manuscriselor ce le posedau (întrucât nu participaseră la catalogul similar de manuscrise): or, aceasta "întâmplare" i-a scos la lumină prețiosul manuscris, căutat timp de două secole și jumătate în Rusia, în urma unor informații greșite. Realizând acum ediția facsimilată pe baza microfilmului obținut în 1984 de la Houghton Library, savantul editor descrie, în încheiere, manuscrisul, ce reprezintă "copia pe curat a ciornei autorului, executată până la p. 579 de
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
59), p. 17-42; anul XVII, 1986, 1(62), p. 33-56; anul XXI, 1990, 3-4 (80-81), p. 10-27). Pentru a da o idee de stilul cantemirian, în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
la sfarsitul capitolelor sau în josul paginilor"11. Așadar, putem conchide, împreună cu editorul actual, ca reproducerea facsimilată a textului latin "oferă dovadă peremptorie că Istoria Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, operă atât de răspândită, citată și comentată de aproape trei secole, nu a fost niciodata cunoscută în forma ei originală (...). Avantajul examinării textului în formă lui autentică și, astfel, posibilitatea unei mai bune cunoașteri a celebrei opere cantemiriene ni se par a justifica pe deplin publicarea cărții de față" (p. LVI
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
lui autentică și, astfel, posibilitatea unei mai bune cunoașteri a celebrei opere cantemiriene ni se par a justifica pe deplin publicarea cărții de față" (p. LVI). Cu emoția regasirii acestei comori a istoriografiei și literaturii române din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, constatăm că abia acum ea își poate găsi adevăratul loc de frunte în creația românească de expresie latină, cu reale valori narative și artistice. Emoția este cu atât mai mare, cu cat ea revine acasă, în forma
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
în timp și spațiu, precum și periplul de-a dreptul fantastic al manuscrisului original, studiu oferit și cercetătorilor străini în engleză - limba țării care ne-a dat ediția princeps, acum 265 de ani, si a celei ce adăpostește de aproape un secol acest manuscris. Tocmai aceste considerente ne-au determinat să dăm o extindere mai mare decât de obicei prezentării acestei ediții, ce se cuvine să se afle în marile biblioteci publice din toată țara, pe masa cercetătorilor istorici și filologi, a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
nr. 231A, B, p. 66-70 (cele două ediții paralele franceze); nr. 238, p. 84 (traducerea germană). 5 A fost semnalat în Arhivele de la Moscova de Gr. G. Tocilescu, în Raportul său către Academia Română. Vezi Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), Vol.I. Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijita de Barbu Theodorescu, București, 1969, p. 319, nota 546 (ediția princeps, 1901). 6 La B.A.R., Partea I are adăugată mențiunea (cu
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
în aceste producții, care nu urmăresc să șocheze, ci să flateze gustul dominant și care inovează totdeauna doar înlăuntrul unui conformism bine calculat. Există mai multe definiții ale melodramei, unele valabile atît pentru aceea din teatrul și nuvelă romantică ale secolului XIX, cît și pentru specia modernă, mult mai diversă practic fără frontiere de gen. Problema mea, în acest articol, e mai puțin aceea de a o defini încă o dată și mai mult aceea de a descoperi, prin intermediul caracteristicilor ei, motivele
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
Gheorghe Grigurcu Sub raportul artei, totalitarismul e socotit o "artă fără strămoși", "invenție absolută a secolului XX". Despoții și dictatorii de pînă-n 1917 s-au mulțumit cu o literatura apologetica, închinata propriei persoane, fără pretenția de a-si subordonă întreaga producție din sfera culturală: " În ordinea artei totalitare, ei se aflau încă în preistorie, într-o
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
ajung polii semantici ai mesajului poetic; ba chiar și în artele plastice, unde afișul s-a insinuat în locul tabloului". Antiintelectualismul nu e decît consecință firească a sentimentalismului și a figurativului, contrazicînd vehement "aspirația fundamentală a artei europene evoluate din ultimul secol, adică modernismul sub toate formele sale". "Omul nou", subdezvoltat intelectual, ignorant, influențabil și lesne de manipulat, nu alcătuiește oare idealul social fascisto-comunist? Un asemenea individ poate primi oricînd indicațiile ideologice ale Puterii drept adevăr suprem, incontestabil, necontrazis de alte modele
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
că restituirea este o fidelitate imaginata. Frumusețea clipei. Faust știa că minunea nu se întâmplă! Chopin a căutat tocmai o astfel de răpire a fluturilor manipulând "en trompe oeil" viziunile lui secrete. Nimic din ceea ce reprezenta până în anii ă30 ai secolului 19, forma muzicală cu anume funcție determinată nu a mai rămas, de îndată ce el i-a atins numele, în tiparul statutului originar. Preludiul, a rămas singur a preludiu la o absență: fugă; Scherzo-ul a părăsit simfonia și caracterul săltăreț; Valsul
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
care de care mai șocante convins că așa ceva i-ar trebui unui "romancier de azi", ca să aibă succes - vrea să mă "ajute" să dau lovitură. Încerc să-i vorbesc de "legătuirile primejdioase" ale lui Laclos și de perversiunile cerebrale ale secolului al XVII-lea, nu străine de "Discursul asupra metodei", dar renunț observînd din primele clipe dezinteresul fostului proxenet de anvergură față de asemenea "aventuri" intelectualicesti, precizează el. Înțeleg din ce-mi spune că amorul pervers nu înseamnă neapărat umilirea persoanei, nu
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
Asta, - am strigat a să le-o povestești copiilor! Chestie răsuflata. Credeam că acolo se dădea dovadă de ceva mai multă fantezie... Domnul Georges mă privea mustrător. Încet, pricepusem: cenzură e-n orice; și-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi se păru o simplă deviere carteziana, o retorică flamboaianta.
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
se dădea dovadă de ceva mai multă fantezie... Domnul Georges mă privea mustrător. Încet, pricepusem: cenzură e-n orice; și-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi se păru o simplă deviere carteziana, o retorică flamboaianta.
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în asemenea proporții; un exil de mii și mii de români răspîndiți pe atîtea ape al Vavilonului de-a lungul a vreo jumătate de secol. D.J.: Puteți explică formulă cărții Dvs.? Ce este ea, care nu e un jurnal, care nu e nici o carte de memorii, fiind în același timp și una și alta? M.L.: Daca titlul nu ar fi fost luat, mă gîndisem să
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
peliculele remarcabile ale sezonului cinematografic, ci și importante avanpremiere, Festivalul Internațional de la Toronto a anticipat angoasele sfîrșitului de mileniu de la ediția precedentă, astfel încît anul acesta și-a permis să schițeze discret, dar ferm posibile căi de a pași în secolul XXI cu autentice speranțe de viitor. Speranțe în arta filmului și implicit în capacitățile de regenerare ale naturii umane, evident erodata la această răscruce temporală, e drept, artificial convenită. "La Toronto nu există învinși. Atenția este focalizata strict asupra filmelor
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
față de realitate. Și oscilant și scindat și conștient, S.F. este un mare neputincios în fața realității (realului). Forța lui S.F. de a fi patologic, adică de a se prăbuși în imagini, se convertește, uneori, într-o oboseală cumplită, "de sfîrșit de secol". Poet de sfîrșit de secol, bolnav că orice secol privit retrospectiv, aristocrat prin indiferență cu care își supra-expune textele, Sergiu Filip anunță cu privirea lui stinsa o boală adîncă (ce poate fi viața) și cu histrionismul lui exacerbat o oboseală
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
scindat și conștient, S.F. este un mare neputincios în fața realității (realului). Forța lui S.F. de a fi patologic, adică de a se prăbuși în imagini, se convertește, uneori, într-o oboseală cumplită, "de sfîrșit de secol". Poet de sfîrșit de secol, bolnav că orice secol privit retrospectiv, aristocrat prin indiferență cu care își supra-expune textele, Sergiu Filip anunță cu privirea lui stinsa o boală adîncă (ce poate fi viața) și cu histrionismul lui exacerbat o oboseală violență (ce poate fi textul
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
este un mare neputincios în fața realității (realului). Forța lui S.F. de a fi patologic, adică de a se prăbuși în imagini, se convertește, uneori, într-o oboseală cumplită, "de sfîrșit de secol". Poet de sfîrșit de secol, bolnav că orice secol privit retrospectiv, aristocrat prin indiferență cu care își supra-expune textele, Sergiu Filip anunță cu privirea lui stinsa o boală adîncă (ce poate fi viața) și cu histrionismul lui exacerbat o oboseală violență (ce poate fi textul). Fără să provoace, deoarece
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie, marcat de numeroase catastrofe sociale și morale fac din el un justițiar, care își denunță secolul în jurnalul sau, din care face o formă de supraviețuire. În cartea de acum însă, mai mult decât în jurnalul, cât îl
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]