5,553 matches
-
Min. - Și lăsați tot planul vostru de a vă strămuta aici și de a ajuta pe pământeni să se facă mai înțelepți și mai buni? întrebă Auta cu tristețe. - Îl lăsăm, răspunse Hor. Cercetările noastre au arătat într-adevăr că semenii noștri se vor putea deprinde bine în câteva sute de ani cu viața de pe pământ, dar au mai arătat ceva: nu avem dreptul să venim aici și să vă fim povară. Aș pleca liniștit însă numai dacă n-aș ști
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că nici Mai-Baka n-ar sta la îndoială. Femeile noastre s-ar putea ascunde... - Nu, nu! zise Hor. Tocmai voi, cei dintâi pământeni care ați izbutit să aflați din adevărurile lumii, să muriți? Mai târziu ați putea fi de folos semenilor voștri. - Cu atât mai puțin aveți dreptul să muriți voi! îi răspunse Auta. Știu bine că nu vă este frică de moarte. Dar gîndește-te, Hor, la două lucruri. Dacă muriți, eu cred că înșelați nădejdea celor care v-au trimis
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se îndreptă spre răsărit. Și astfel se sfârși cel din urmă drum pământean. După o zi de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată în vederea marelui zbor. În acest timp, Hor stătu de vorbă cu semenii de pe planeta lui. Nu le auzi ușor glasul și era înciudat, deși pământenii din jurul lui, deprinși cu toate minunile, în fața acesteia stătură muți. Hor și toți ceilalți văzură într-o anume oglindă o sală cu câțiva oameni ca și Hor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
uscat, până când ajunseră la Babilon. Erau nedespărțiți. Dormeau unde se nimerea. De la o vreme își înjghebară la marginea Babilonului o cocioabă de pământ și paie. Umblau prin piețele strălucitoarei cetăți. Cântau povești, alteori spuneau adevărul. Când adevărul spus arăta pe semenii lor puternici care stăteau în palatele Babilonului, nu li se dădea mâncare, ca pentru povești, ci lovituri de nuia. - Tu spui, Auta, că în lumea de sus unde ai fost adevărul e prețuit pentru că e adevăr și că acolo toate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Mi-a spus că îi va fi rușine când te va intâlni, dar a insistat să vin să-ți mulțumesc și să-ți mai spun că-i pare rău de cele întâmplate. -Mi-am făcut datoria, ca orice alt om față de semenul său. -Ramona... i-ai salvat viața, putea fi mort după cum îmi spusese doctorul, dacă n-ar fi ajuns la timp în spital, a fost în comă. Atunci Angela începu să plângă, îmbrățișând-o pe Ramona, care și ea plângea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Închiderea dezbaterilor parlamentare, tu nu erai de partea minerilor. Tu erai de cealaltă parte. Puterea era totul. Tu ai Înțeles asta. Nu că ar fi fost pentru un scop, pentru a obține ceva sau pentru a fii mai bun decât semenii tăi, ci pentru a o avea a o păstra și a te bucura de ea. Lucrul important era să fii de partea celor care câștigă. Dacă nu poți să-i Învingi, alătură-te lor. Numai cei care câștigă sau cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
franceză), lucrurile se modifică puțin. Descoperim, de pildă, că omul modern, oriunde s-ar afla (la țară sau la oraș, în estul sau în vestul Europei) nu este nici pe departe mai "liniștit" în privința viitorului și a destinului său decât semenul său care trăiește într-o societate primitivă. Angoasa poate să numească în zilele noastre frica de insecuritate totală, adică de toate. Dorința fundamentală pe care o cunoaștem în zilele noastre este dorința de viață..."223. Or, tocmai această angoasă reprezintă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt altceva decât niște căutători de adevăr neînțeleși, greșit interpretați de semenii lor" (p. 9). 210 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed. cit. 211 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit. 212 Ibidem, pp. 164-165. 213 Ibidem, p. 166. 214 Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
săritură, cățărare. b - Necesități sociale țin de faptul că omul a trăit, din cele mai vechi timpuri, în comunitate. Condițiile de existență au impus să se pregătească pentru a face față tuturor dificultăților de apărare împotriva animalelor sau chiar a semenilor. In aceste condiții mișcarea a devenit mijlocul principal de pregătire. c - Necesitățile psiho-afective rezultă din caracterul recreativ al mișcărilor. Bucuriile și necazurile, victoriile și înfrângerile au fost redate prin mișcări în cadrul unor forme bine definite. Dansurile cadențate și ritmice își
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
convingerile unanime, mai ai, totuși, o a doua opțiune, aceea de a păstra tăcerea", conchide cercetătoarea 34. Astfel, prin intermediul ipotezei spiralei tăcerii se afirma că oamenii îi observa pe cei din jur, urmăresc cu atenție modul de gândire al majorității semenilor lor și caută să perceapă care sunt tendințele, ce opinii încep să domine, care anume opinie se va impune. Conform "spiralei tăcerii", oamenii au un organ senzitiv cvasi-statistic prin care evaluează atât opiniile și tipurile de comportament aprobate sau dezavuate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
aptitudinea pentru lectură. Pe plan psiho social, copilul de vârstă școlară va trăi două experiențe complementare. El va descoperi caracteristicile unei societăți industriale puternic structurate, axată pe productivitate și performanță în care școala reprezintă modelul. La nivelul relațiilor interpersonale cu semenii, jocul cu reguli va fi ocazia pentru el de a face descoperirea cooperării. Pe plan afectiv, copilul de 7 ani intră într-o perioadă mai calmă numită „faza de latență” favorabilă dezvoltării cognitive. Se ajunge la o anume segregație între
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
puțin o mică cantitate de condiție este legată de performanța fizică. Într-adevăr, chiar și la copiii mai mici putem vedea că cel puțin o cantitate minimă de deprinderi motrice este necesară pentru o acceptare socială, chiar și limitată de către semenii copilului. În schimb, copiii stângaci, deseori raportează că ei nu sunt membri importanți ai clasei lor, că prietenii lor râd de ei și că băieții și fetele îi resping. Nevoia de afiliere Participarea și calitatea de membru în echipele sportive
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
resping. Nevoia de afiliere Participarea și calitatea de membru în echipele sportive și alte tipuri de organizații sociale într-o anumită măsură fac față nevoilor de afiliere a copiilor și tinerilor. Oamenii nu numai că au nevoie de statut printre semenii lor, ei au nevoie să fie și să simtă că fac parte dintr-un grup. Apropierea sau “sentimentul de noi” a grupurilor sporește în măsura în care echipa este plină de succes, așa separarea nevoilor pentru măiestrie, statut și afiliere în conformitate cu influența lor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trebui să recunoaștem de la bun început în desfășurarea păcatului primordial avînd ca intrigă minciuna germenii viitoarelor (cuno)științe ale omului (mai mult sau mai puțin adevărate) cu privire la semnificațiile genezei lumii, pe de o parte, ale propriei geneze (și implicit a semenului său), pe de altă parte. Căci, în contextul aspirației de a-l redescoperi pe Dumnezeu în propriile sale fapte, omul va constata că acesta a procedat asemeni unui "om de știință", care, în laboratorul său, modelează forme ale lumii din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu aceea a răului, binele însuși permițînd (nu fără de culpabilizare) facerea răului în libertatate. Singurul lucru care profilactic i s-a îngăduit omului a fost acela de a evalua dinainte consecințele faptelor sale. Judecata reală a lui Dumnezeu sau a semenilor este întotdeauna ulterioară actului (mincinos inclusiv). Gravitatea acestei judecăți este ignorată, de obicei, sau pur și simplu nu prezintă interes în momentul săvîrșirii păcatului. Se ascunde aici un viciu de formă care nu poate fi însă ignorat: zeii au dăruit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
amintim, spre exemplu, de calomnierea Desdemonei, care ignoră minciuna intrigantului Iago, neputîndu-i astfel contracara efectele; afectează pozitiv emitentul, deplin conștient de aceasta, și negativ receptorul (care ignoră la început acest efect); sacrificiul lui Ivan Susanin care, pentru a-și salva semenii, îi minte în mod deliberat pe năvălitori, conducîndu-i pe căi rătăcite (chiar dacă pe el această înșelăciune îl va costa viața) reprezintă un caz tipic de minciună eroică (nobilă); au consecințe disfuncționale asupra emitentului, în deplină cunoștința de cauză; este situația
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
style c'est l'homme même". Or, măcar acum la încheierea unui al doilea mileniu, ar trebui să putem spune că ne cunoaștem ceva mai bine decît în urmă cu peste două mii de ani, cînd Socrate încerca să își învețe semenii: "Cunoașteți-vă pe voi înșivă și veți cunoaște universul". O atare intenție pune la lucru, în alți termeni decît J. A. Barnes o face, virtuțile analizei sociologice combinate cu cele ale metodei hermeneutice și semiotice. • Pe de altă parte, încercarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
diferențe însemnate de la o persoană la alta. Totuși, în afara cazului particular al mincinoșilor patologici, nu s-au făcut prea multe încercări de a descoperi de ce unii oameni spun mai multe minciuni și au mai mult succes în a păcăli decît semenii lor. Rămîne de verificat eficiența diverselor rețete pedagogice cu privire la sinceritate. De exemplu, puțin mai devreme, în acest capitol am menționat faptul că anumite mame din Nottingham considerau că tolerarea fanteziei copilului are ca rezultat o atitudine nesinceră a acestuia la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cetățean londonez" (1928). Defoe și Swift nu sînt singurii care și-au deghizat în acest fel legătura directă cu operele lor. Farb (1973:133) susține că Defoe și alți autori de romane de călătorie "au mințit pur și simplu pentru că semenii lor asta așteptau de la ei", afirmație prin care el vrea să spună că aceștia au oferit o modalitate de a submina prejudecățile etnice și religioase ale cititorilor. Însă mințeau ei cu adevărat? În ciuda acuzației aduse lui Defoe, pare mai plauzibilă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care nu corespund vreunui aspect al realității. Nu e vorba de nici o minciună, decît în cazul acelor povestiri inventate care sînt prezentate drept adevărate. În toate comunitățile, fie ele literate sau pre-literate, oamenilor le plac fanteziile și le pot împărtăși semenilor lor fără a-i induce în eroare, cu condiția să nu pretindă că rezultatele imaginației sînt de fapt realități. La granița dintre fantezie și minciună se află activitățile comicilor profesioniști care își amuză publicul, însă îi înșeală pe cei mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere pragmatic: care sînt avantajele și dezavantajele capacității de a minți? Pentru a dezbate aceste două întrebări putem să cercetăm modul în care această capacitate este utilizată cel mai bine. Procesele sociale și mentale prin care oamenii mincinoși își păcălesc semenii sînt mult mai complicate decît acelea care au loc, spre exemplu atunci cînd păsările de pradă sînt induse în eroare de prezența unor semne înșelătoare pe aripile fluturilor. Numai oamenii, și poate alte specii evoluate, pot înșela într-un mod
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de talente sînt specifice anumitor domenii. Inteligența tehnică este genul de inteligență necesar în interacțiunea cu lumea materială sau neînsuflețită, în timp ce inteligența machiavelică sau socială este necesară în interacțiunea cu alte ființe vii, iar în cazul oamenilor, în special cu semenii lor. O persoană care își folosește abilitatea machiavelică ține cont de posibilele reacții ale altor oameni atunci cînd decide cum să acționeze. Utilizat în acest fel, talentul machiavelic nu se leagă neapărat de viclenie sau minciună; chiar Machiavelli (1965:66
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care le-ar întreprinde. Dacă indivizii pot alege dintr-un număr mare de acțiuni și nu doar între pasivitate și o reacție dinainte programată, sînt și mai avantajați. Dacă pot alege în funcție de ceea ce cred că se petrece în mintea semenilor lor, sînt încă și mai avantajați. Cheney și Seyfarth (1990:254) sugerează că: multe din diferențele fundamentale între mintea maimuțelor inferioare și a celor superioare vor conduce în final la capacitatea superioară a ultimelor de a ghici reacțiile semenilor lor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mintea semenilor lor, sînt încă și mai avantajați. Cheney și Seyfarth (1990:254) sugerează că: multe din diferențele fundamentale între mintea maimuțelor inferioare și a celor superioare vor conduce în final la capacitatea superioară a ultimelor de a ghici reacțiile semenilor lor. Copiii achiziționează treptat această capacitate, în procesul dezvoltării conștiinței de sine, a diferenței între ei și ceilalți. Talentul machiavelic se limitează la unele specii evoluate; modul în care a apărut este un subiect în privința căruia experții se contrazic (Byrne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a aplica ceea ce învață din interacțiunea socială în alte domenii non-sociale". Dennett (1987:275-276) adoptă o perspectivă similară. El spune că deși multe specii evoluate non-umane trăiesc în grupuri unitare, simplitatea organizării lor sociale preîntîmpină necesitatea de a anticipa reacțiile semenilor, abilitate pe care el o numește intenționalitate de ordin superior. Oamenii, urangutanii și cimpanzeii trăiesc totuși în grupuri mai puțin unitare, în care această abilitate este esențială. Drept urmare, el afirmă că abilitatea s-a dezvoltat datorită selecției naturale care i-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]