4,921 matches
-
-așa comoară, E demn, murind de sete, să treci lângă isvoară. 85. O! VIN PE MARE... (cca 188O) O! vin pe marea ce-o cuprinde Un cer înnalt de stele plin, Și vântul serii va întinde A luntrei pânză în senin. Cu-a tale reci și albe brațe Tu la grumazu-mi să rămâi Și luna-ți bată drept în față, Îți cază părul la călcâi. {EminescuOpIV 541} Mă voi pleca încet spre tine Să-ți beau tot sufletul iubit C-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în gogoașa unui mit. Păcatele i-au umanizat pe zei. Se tot vorbește despre oul lui Columb deși marele navigator nu a fost pasăre. Mitul este esențializarea pândită de scleroză. Întotdeauna Apollo „ a fost în serviciul lui Dionysos”. Chiar și seninul Acropole este o însumare de golgote. Nu Prometeu a așezat focul sub rugul lui Giordano Bruno. Spectaculosul din istorie este promovat în mitologie. Diavolii africanilor sunt probabil albi. Mitul ne ajută să ne tragem de curea cu absolutul. Popoarele care
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
amână rugăciunea. Creștinismul a eradicat, în primul rând, desfrâul din Olimp. Ereticii grăbesc primenirea religiilor. Prima icoană cu chipul lui Iisus a fost bobul de grâu. Unii cred în Dumnezeu doar când mănâncă ciuperci, ori zboară cu avionul. Chiar și seninul Acropole e o însumare de golgote. Nu pot lega mirosul de rai decât cu cel al fânului proaspăt cosit. Dacă te are trecut pe listă, Diavolul te pescuiește și din mănăstire. Iisus ne-a promis iubire, nu belșug. Să fie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iluziile noastre își dau în petec. Succesul subit poate fi asemenea grecilor care aduc daruri. Succesul nu mai vine spontan. Trebuie orchestrat. În fața Marelui Malefic al lumii a rămas un singur disident de marcă : Don Quijote. Nu e ușor să ieși senin dintr-o dilemă. Don Quijote a transformat ridicolul într-o seriozitate tragică. Nu s-a născut încă bărbatul care să poată câștiga mai mult decât apetitul de a cheltui al soției sale. Și în cadavre mișună viața. Dar sub formă de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sune tremurat, a tulnic îndepărtat, să ofteze ca un îndrăgostit sau să zboare ca un tril de ciocârlie... În umbra ei, cobza murmură acorduri profunde, line, ca o apă scăpată la loc deschis sau năvalnice ca o furtună iscată din senin... Totul e armonie de sunete ce picură peste fiorul cald dat de vinul gustat cu măsură... Mă simt plutind ușor printre funigeii ce se mlădie alintat purtați de zefirul abia șoptit. O liniște moale se revarsă asupra mea. De nicăieri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
SUFLETUL... 2255 Accentul - sufletul Limba cîntar: FILOLOGIE ROMÎNĂ GENERALITĂȚI [SUBSTRATUL LINGVISTIC TRACO-ILIRIC] 2257 Toate limbile câte se vorbesc păstrează o seamă de însușiri filologice cari, nefiind nici de origine greacă, nici romană, nici slavă, nu pot să fi ieșit din senin, ci trebuie să fi fost proprie unui popor care-a dispărut acum, trebuie să corespunză c-o realitate etnică care-a existat în trecut, c-un corelat etnic. Numai în limba albaneză ele par a fi cu totul originare și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
oameni); (au) (în limba albaneză ua, au); nazalizarea vocalei de la-nceput; eliminarea lui l înaintea lui i consonans (fii în loc [de] fili, găină în loc de galina, cai în loc de cali, văi în loc de văli, moi în loc [de] moli); schimbarea lui r în n (senin în loc de serin) (v[ezi] Miklosich și Slavische Elemente im Rumunischen) Celelalte popoare balcanice [MAGHIARA ȘI ROMÎNA] 2263 [La unguri: ] Flecțiune turanică, dicționar slav, sintaxă germană. La romîni: flecțiune traco-ilirică, dicționar latin al limbii în circulațiune. ["CONSISTENȚA UNEI LIMBE"] 2285 Limba
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în calea sa spre cer - elegant poet de salon care cu toate astea se rătăcește [pe] piscurile de granit a gîndirei în nourii cei suși a melancoliei puternice. El și-a muiat aripele sale în cântec și inima sa în senin - căci simțirile sale sunt senine și dulci ca razele [cele] mai strălucite și cele mai albe ale soarelui de mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca fiul d-lui Rosetti, fără preot și fără lumânare... ca cânii. Așa merită să se-ngroape o asemenea rasă de pezevenchi. ["COSTINESCU"] [1] 2275B Nu se poate sui apa fără ca să fi scăzut undeva, nu se poate-mbogățire din senin fără ca cineva să fi suferit. *** Costinescu 383 {EminescuOpXV 384} [2] 2292 Costinescu curriculum vitae ["LEOVEANU ȘI FUNDESCU"] 2292 Leoveanu, subprefect în Corabia - stupid Fundescu - inteligent ["FILIBIU... "] 2292 Filibiu - fin de albanez moametan ["CE-AR FI PUTUT SĂ FIE...? "] 2255 Ce-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să nu mă mai întorc niciodată? De fapt de la mersul prin zăpadă mi-am adus aminte de întoarcerea de pe munte, cu Vlad și Sorin, când era să o mierlim pe bune, rătăcindu-ne într-o furtună de zăpadă, apărută din seninul nopții, pentru că trebuie să știi că ne-au avertizat băieții din stație să nu plecăm după-amiaza chiar dacă vremea era frumoasă, sfat pe care nu l-am ascultat, pentru că aveam de făcut doar un traseu de două-trei ore și uită-ne
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
lui J.P., și privea nicăieri. Nu, m-am răzgândit, eu priveam nicăieri, nu ea. Ea privea cel mai des cerul si socotea stelele căzătoare. Sau poate totuși invers. Puteam să continuu povestea a doua zi, tot noaptea la cart, din senin, fără să mi-o ceară în mod expres, sau după o săptămână după câte o pauză lungă. Nu era nevoie să spună decât "și..., la care eu reluam povestea exact de unde o lăsasem, de parcă doar de câteva secunde firul se
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
oprit în camera mea. Eram zgribuliți de vântul pe care nu l-am simțit pe malul lacului. Am făcut dușuri fierbinți, pe rând. Eu primul. Când a ieșit din baie cu părul ud și încrețit de apă, a început din senin să-mi povestească despre soțul ei. Stătea pe marginea patului înfășurată într-un prosop și-mi povestea lucruri pe care nu le percepeam. Îmi plăcea să o privesc. Eram mândru. Nu știu de ce, pentru că urma să i-o pun celei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
La vreo cincizeci de pași de tatăl tatălui meu, stâlpul de foc a căzut din cer și s-a înfipt în câmp. Tatăl tatălui meu s-a prăbușit la pământ, izbit de tăria unui vânt care s-a iscat din senin. Apoi s-a ridicat. Era seară. În oraș lumea află de la cei câțiva oameni care și-au lăsat capra și au fugit înfricoșați să vestească moartea preotului. Dar acel preot, tatăl tatălui meu, văzând după ce a putut să se ridice
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
câteva vorbe. Limba noastră li se pare prea grea. Străinul îl privi pe Auta și spuse ceva în limba lui cerească. - Ce spune? întrebă repede Tefnaht. - Mă întreabă dacă tot nu credeți că are trei sute patruzeci de ani, zise Auta senin. Străinul zâmbi și apoi se apropie de Marele Preot la un pas. Acesta nu se mai feri. Străinul îi spuse lui Auta, care tălmăci: - Te roagă, stăpâne, să te uiți în ochii lui; el zice că ochii spun totul, dacă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
oricând înfățișare de copilandru, de rob, de om sau de pasăre de argint. Mpunzi mai află de la acel sclav și că Mai-Baka, după alungarea soldaților de către zeu, socoti să nu mai înainteze spre Marele Oraș; el deslușise acest îndemn în seninul plecării păsării de argint de pe cer, pricepând că era mai bine să mai adune robi răsculați și arme, pentru ca oastea lui să ajungă mai puternică. Acum, această oaste se afla iarăși pe Muntele de Foc, dar nu sus, ci acolo
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
iubirea este ca o adiere înmiresmată și dulce, care atunci când te învelește în poalele ei, ea devine un balsam. Puritatea ei absolută, tămăduiește orice rană, unind două suflete care până atunci s-au căutat, contopindu-le în fericirea și seninul ei. Andrei fiind puțin mai în vârstă decât Radu trecuse deja prin toate acestea și îi înțelegea bine șovăirea. La un moment dat, Radu fu chemat la telefon de către bătrânul în a cărui casă locuia, acesta zicându-i că
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
o durere care o sufoca. în drum spre casă Radu nu simți nici oboseală nici somn. în sufletul lui se înfiripase un sentiment necunoscut lui până atunci. în memorie îi rămăsese chipul Ramonei, cu ochii ei, ca cerul de vară senin. în rochie albastră, cu grația și blândețea ei, el o compară cu un înger. Acum nu se mai putea minți, nici nu se mai putea ascunde de trăirile și sentimentele lui pure față de Ramona. în jurul orei opt, Radu intră în
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mereu în gând că e "singur pe lume". în aceste clipe uitase cu totul de Ramona, care pășea tăcută și tristă alături de el. Andrei întrerupse firul durerii: -La noapte o să fie ger. într-adevăr, soarele care strălucea pe un cer senin, era unul cu zimți, nereușind să topească deloc din zăpada groasă, care se așternuse cu o seară înainte. Un vânt aspru biciuia parcă, cu rafale de gheață. în jurul orei nouă seara într-o zi mai spre sfârșitul iernii Radu se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și mine, dar va veni vremea când și el o va ierta și va fi mai îngăduitor cu ea. Acest gând în care doamna Ramona Brădescu se adâncise, fu întrerupt de zgomotul mașinii soțului ei, care tocmai se întorcea din senin de la fermă. Se întunecase de-a binelea. într-o după amiază frumoasă de mai, când soarele cobora spre asfințit așternând umbre mari cu binefăcătoarea răcoare, o adiere ușoară împrăștia mireasma dulce a florilor de liliac peste alaiul nunții care se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Înalță deasupra noastră, până la baza dealurilor ălora. Claire scoate un zâmbet impresionat și apreciativ. Gagica o să ajungă până-n cel mai Înalt vârf al carierei sale. Are simțul ăla meseriaș de apreciere instinctivă a valorilor, caracteristic curvelor. Hector fluieră și din senin un collie vine spre noi ca din pușcă. Exact când credeam că o să se izbească de noi, Încetinește și ne Înconjoară de câteva ori, scheunând de surescitare. — El e Angus, spune Hector cu mândrie, mângâind animalul care gâfâie entuziasmat. Urcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din peretele de deasupra patului: „Într-adevăr, pe locul acela Joacă o lumină De formă sferică. Nu este-n jur nici un bec, Nici un ochi deschis, Nici o mină de fosfor.” Realitatea banală și fadă, varul insipid de pe perete, palpită deodată din senin, inexplicabil, fără vreun motiv, dar impunînd responsabilizarea poetului: “Cineva respiră, respiră. / Cine știe ce stea / Arde undeva departe. / Și-n sistemul de reflectare ciudat / Al lucrurilor, / Sufletul ei bate acum / În peretele meu.” Poetul are doar un statut modest de sămădău, ia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
egal cu 1. Însă am văzut că orice număr înmulțit cu zero este egal cu zero! Nu există niciunul care, înmulțit cu zero, să dea unu - cel puțin, nici unul dintre numerele cunoscute nouă. Și, cel mai rău, dacă împărțiți din senin la zero, puteți distruge întreaga temelie a logicii și a matematicii. O singură împărțire la zero - una singură - ne permite să demonstrăm, matematic, orice în univers. Putem demonstra că 1 + 1 = 42, iar de aici putem deduce că J. Edgar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
largă cuprindere cosmică: „Ce sunt oare zburătorii? / Vin din rumenirea serii, / Și din fundul sfânt al mării“, „Uitându-se norilor / Calea zburătorilor“ / „Căci îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea mare“, „Iese din senin cu ploaie / Și din ploaie cu senin / Și din lacul cristalin, / Și din ceruri și din mare“, „Al lui suflet e o scânteie / Din luciri de curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Vin din rumenirea serii, / Și din fundul sfânt al mării“, „Uitându-se norilor / Calea zburătorilor“ / „Căci îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea mare“, „Iese din senin cu ploaie / Și din ploaie cu senin / Și din lacul cristalin, / Și din ceruri și din mare“, „Al lui suflet e o scânteie / Din luciri de curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un ram“, „Sunt ca vânt de primăvară, / Ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
largă cuprindere cosmică: „Ce sunt oare zburătorii? / Vin din rumenirea serii, / Și din fundul sfânt al mării“, „Uitându-se norilor / Calea zburătorilor“ / „Căci îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea mare“, „Iese din senin cu ploaie / Și din ploaie cu senin / Și din lacul cristalin, / Și din ceruri și din mare“, „Al lui suflet e o scânteie / Din luciri de curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]