5,527 matches
-
ob?în? ceva amelior?ri. �n aceast? perioad? am locuit aproape de podul Billancourt, �ntr-un cartier muncitoresc, al?turi de Renault, ceea ce n-a fost cu totul �nt�mpl?tor�. [�] Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era � ?i este �nc? � mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul comunist care ne �ncercuia. Nu polemizam cu intelectualii comuni?ți ai acestei epoci; eu n-am f?cut-o niciodat?; dar sociologii erau acuză?i că agen?îi burgheziei, c? g�ndirea lor liber? amenin?a domina?ia autoritar? a P.C.� A. TOURAINE (�n Un d�șir d'Histoire, Stock, Paris, 1977) Numero?i dintre ace?tia au stat un timp �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia sintetic? ?i istoric? a predecesorilor lor ?i s? se demarce de demersurile filosofilor de care tocmai se separaser? academic. Nici durkheimismul, ce reprezenta un trecut de conjurat, nici materialismul istoric care-i atr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1955; Rambaud ?i Vincienne, 1964; Morin, 1967), anchetele socio-demografice (INED, 1950; Girard ?i Stoetzel, 1954; Girard, 1961, 1964; Touraine ?i Ragazzi, 1961), analiza comportamentelor politice (Dogan ?i Narbonne, 1955; Fauvet ?i Mendras, 1954; R�mond, 1965) etc., care exprim? interesul sociologilor francezi pentru chestiunile sociale arz?toare ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al empirismului pur analitic, al c?rui promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le constant la �fenomenul social total� (Mauss). Gurvitch predic? un �hiper-empirism dialectic ?i relativist� care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evident? � chiar dac? e �nso?it?, la ultimul dintre ace?ți autori, de referiri insistențe la Marx. �n sf�r?it, stau m?rturie eforturile �ntreprinse, �ncep�nd cu 1958, de a publica tratate ?i manuale, de a furniza viitorilor sociologi baze teoretice ?i conceptuale pentru practica lor (Gurvitch, 1958-1960, 1962; Friedmann ?i Naville, 1961-1962; Stretzel, 1963; Mendras ?i Reynaud, 1963; Aron [2]; Mendras, 1967). �ns?, cu excep?ia notabil? a lui Gurvitch, reflexia sociologic? r?m�ne larg deschis?, risc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avut o importan?? decisiv? pentru dezvoltarea sociologiei �n Europa Occidental?; �ns?, �n cursul acestei �ntoarceri la casa p?rinteasc?�, ea va reg?și vechii demoni ai tradi?iilor na?ionale: cameralismul anglo-saxon, idealismul german, turbulen?a politic? italian?� �n Europa de Nord, sociologii s-au ocupat �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. Aceast? orientare a f?cut, de exemplu, ca sociologia olandez? de la sf�r?ițul anilor ?aizeci s? cunoasc? conflicte ideologice care au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i de propagand? a sociologilor�� (citat �n [58:139]). Aceast? sociologie sovietic? are numeroase produc?îi empirice (Ivanov ?i Osipov, �n [52]) din care unele s�nt de calitate. �n perioadă mai recent? a glasnost-ului ?i a perestroik?i ?i sub autoritatea liberal? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
federale fă?? de sociologia aplicat?, apreciat? acum că pu?în rentabil?. Sociologia critic? Lucrarea lui Alwin Gouldner asupra crizei sociologiei americane (1971) nu este numai o critic? marxizant? a parsonsismului: ea se vrea �n acela?i timp o chemare adresat? sociologilor de a c?p?ta con?tiin?a dimensiunii politice ?i morale a practicilor lor. Prin această autorul se �nscrie �n curentul general al criticii ordinii sociale ?i a sociologiei (Birnbaum, 1971) care se exprim? ani buni �n revista Trans-Action
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionalizat al interac?iunilor, pe care nu le determin? (Blumer, 1989). Blumer denun?? astfel caracterul determinist al func?ionalismului-structuralist ?i �l acuz? pe Parsons c? nu a fost suficient de individualist ?i de voluntarist. Sub influen?a sa ?i a sociologului muncii E.C. Hughes, �?coală de la Chicago� cap?ț? un nou suflu ?i cheam? la realizarea de monografii (fondate �n general pe observa?ia participativ?) al c?ror obiect privilegiat va r?m�ne, �n marea tradi?ie a ?colii, fenomenul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intrat �n c�mpul sociologiei politice (Buchanan ?i Tulbock, 1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră?ie marxist? (Elster, 1979). Pe l�ng? dezinteresul func?ionali?tilor pentru diacronie, sociologii au trebuit s? surmonteze ?i anatemele antiistoriste ale structuralismului francez ?i anti-istoriciste ale filosofiei analitice (Popper) pentru a re�nnoda leg?tură cu problematic? major? a pionierilor disciplinei. Se poate g�ndi c? al?turi de influen?a �n cre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? sofisticare tehnologic? ascunde cu greu precaritatea cronic? a ipotezelor puse �n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c?tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re?elelor de informa?ie variate, personale ?i impersonale, de care dispuneau sociologii; a doua a dezvoltat coduri de comunicare particulariste care au avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au �n comun o hipertrofiere a metodei �n dăuna unei teorii veritabile. Prima a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
stratificarea social? (Verret, 1979; Gresle, 1981; Boltanski, 1982; Thelot, 1982; Lavau ?i colab., 1983; Bidou, 1984; Cuin, 1993) ?i familia (Pitrou, 1978; Segalen, 1981; Singly, 1987; Roussel, 1989). Fran?a num?ra, la mijlocul anilor optzeci, �n jur de 1500 de sociologi repartiza?i �n �nv???m�nt (care a p?truns �n licee, �n cadrul form?rilor �n domeniul s?n?ț??îi, asisten?ei sociale, arhitecturii etc), �n cercetarea public? ?i �n sectorul �n cre?tere al �practicienilor� (din �ntreprinderi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Albert, 1987). Totu?i, un mo?tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin?ific posibil al unui demers de interpretare sau de explicare ?i caracterul inevitabil �ideologic� (sau, mai clar, socialmente orientat) al problematicii pe care o suscit? ?i care �i construie?te obiectul. Corelativ, sociologii par din ce �n ce mai mult convin?i de posibilele interferen?e ale status-ului lor de actori sociali �n rolul de cercet?tori ?i de caracterul par?ial ?i provizoriu al rezultatelor lor. Dorin?a de a respecta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1995. TURNER Stephen, TURNER Jonathan, The Impossible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Public., Newbury Park, Calif., 1990. VERGER Jacques et al., Histoire des universit�s en France, Privat, Toulouse, 1986. C�teva puncte de vedere contemporane asupra sociologilor: Comte ARNAUD Pierre, Sociologie de Comte, Presses universitaires de France, Paris, 1969. Durkheim LUKES Steven, �mile Durkheim: hîș Life and hîș Work, Harper & Row, New York, 1972. PRADES Jos�, Durkheim, Presses universitaires de France, Paris, 1990. STEINER Philippe, La sociologie de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoscute. Unele din ele aparțin, cum altfel?, chiar unor prieteni ai cuplului Turnatu’-Turnătoru’. Prins cu falsificări de documente, comisarul fără frontiere spune doar că regretă a fi citat neatent, după care continuă să ciomăgească adevărul cu același sânge rece. Sociologul lumii de dincolo face mare carieră pe lumea asta, inclusiv la firma Vătămatu’ & Vătămătoru’. Împrumutând tonul strident al unui virus pustietor, political corectness, fostul interlocutor al coșciugelor de la Mina Minovici ridică vocea la oameni cărora nu le vine nici până la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este mai înfloritoare ca niciodată. Nu lipsesc voci care vorbesc despre un „spleen” al societății civile, referindu-se la înclinația acesteia din urmă de a dezvolta o sterilă „cultură a protestului”. De o bună bucată de vreme, analiști politici și sociologi menționează necesitatea ca societatea civilă să își recalibreze arsenalul atât de eficient în anii ’80 și ’90 ai secolului trecut. Cel mai frecvent sunt aduse în discuție două concepte care au subminat “în mod eroic” regimurile totalitare europene - „a trăi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
produce și de a-și câștiga mijloacele de trai, ceea ce duce la o redimensionare a tuturor relațiilor sociale. O altă referință istorică pentru dezbaterile suscitate de dimensiunile și limitele practice ale responsabilităților sociale corporative este sistemul filozofic al juristului și sociologului Max Weber (1864-1920). Weber definește capitalismul ca pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și mai incerte, ierarhiile valorice mai precare, valorile sociale înlocuibile cu indicatori financiari și idealurile morale relativizate. Când societățile erau mai mici, obligațiile și responsabilitățile individului erau față de membrii comunității și față de mediul natural care-i furniza resursele necesare existenței. Sociologii constată că, pe măsură ce cadrele de raportare sunt mai globale social, obligațiile individului cresc din ce în ce mai mult față de din ce în ce mai mulți oameni, în timp ce responsabilitatea față de lumea ca atare descrește exponențial. Din aceste și multe alte considerente, începând cu primele decenii ale secolului XX
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Astfel că noțiunea de "comunitate" este folosită atât pentru grupuri care au efectiv coerență sau unitate în planul valorilor, cât și pentru cele care au potențial de a evolua spre o astfel de stare. Din punctul de vedere al comunității sociologilor, determinantele care favorizează funcționarea unei comunități sunt: * similaritățile de status (ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă, sex, religie etc.); * conectivitatea și intensitatea interacțiunilor în rețea; * unitate valorică a membrilor (interese, valori, credințe sau alte criterii similare); * realizarea capitalului social. Ray
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
licențiați din alte domenii (ex. arhitecți, ingineri, medici etc.). Ca urmare, în vederea îmbunătățirii prestațiilor specialiștilor în sustenabilitate, îndeosebi în ceea ce privește indicatorii de eficiență, ar trebui cooptate organismele profesioniste de acreditare, care să stabilească și să administreze standarde pentru oamenii de știință, sociologi, economiști, planificatori și consilieri, dar și pentru implementarea interdisciplinară a practicilor de sustenabilitate. Raportul ISSP identifică și câteva din abilitățile absolut necesare în obținerea succesului de către un profesionist în probleme de sustenabilitate. Listarea fost obținută în urma unui sondaj în care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de la respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și despre importanța "lucrului bine făcut", adică a ceea ce este indicat să se facă în anumite condiții pentru a atinge cele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]