4,078 matches
-
fața mai răcoros." " Tocmai ieșeam din arenă", "Portretul din Fayum", "Oricine și ceva" ne trimit la L. Blaga, la Barbu și la Arghezi. Transformările o uimesc și parcă o neîncredere în armele ei o handicapează: " Stai acasă, i-am spus/ speriatului, zburlitului suflet,/ ce seamănă cu o pasăre jumulită." Înspăimântată de singurătate nu-și mai găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în rețetă: făină cât cuprinde; el era extrem de iritat, colegii lui ieșeau din când în când din bucătărie și se uitau urât la mine, de parcă eu aș fi fost de vină, iar unul - autorul greșelii, probabil - părea de-a dreptul speriat; îi priveam și mă pufnea rîsul: reacționau exagerat, ziceai că murise careva, și nu că aveau niște kilograme de făină în plus. În câteva minute au pus-o în pungi mai mici, le-au cântărit cu grijă, probabil ca să le
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
penalizarea copilului pentru folosirea unor abilități interpersonale absolut necesare în obținerea performanțelor adecvate la școală și în grupul de prieteni; izolarea: copilul nu are posibilitatea să stabilească relații sociale; terorizarea: copilul este amenințat cu pedeapsa, părăsirea, alungarea, este intimidat și speriat; degradarea: copilul este tratat ca inferior, umilit, neapreciat, ridiculizat, deprivat de demnitate; coruperea: sfătuirea copilului sau neîmpiedicarea lui să se angajeze în activități ilegale sau nepotrivite vârstei sale; expunerea copilului la violență (violența folosită de părinte sau de pedagogul social
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prejudițiile sociale, fie din cauza vreunui defect organic, devin isterice, invidioase, intrigante, cîrtitoare”, le încondeiază, „științificește”, un naturalist ieșean, prof. dr. Nicolae Leon, pornind de la cîteva cazuri de „anonimografe”. Concluziile sale despre ele par, pur și simplu, ale unui om aproape speriat și ostil: „Femeile isterice și fetele bătrîne cu cît sînt mai urîte și mai decepționate, cu atîta sînt mai amorale și scriu obscenități mai teribile; nu se mulțumesc a scrie o scrisoare, două, ele scriu cu sunete, au o perseverență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era om hursuz și pâclișit popa Oșlobanu [...] - Măi, al dracului venetic și ceapcân de popă! zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și speriați. Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului Dumitru de sub cetate, unde slujește... (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 2.Plasează acțiunea în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-o ispravă atât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puține altare decât Manole și trebuie să fi fost cel puțin un an călău la curtea domnească. Inima mea speriată nu e pentru asemenea fapte. Biserica mi se cere, jertfa mi se cere. O, părinte, cât de greu. Nicăieri gândul nu încetează să se frământe [...] Nu, din chinul acesta nu voi scăpa nici mâne, nici poimâne, și schelăria nu va
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vorbe banale, moșierul scoase din buzunar o fotografie care înfățișa o doamnă foarte picantă, gen actriță întreținută, și un bărbat exotic, cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires. - Nu știi cine e? întrebă Pascalopol pe nedumeritul Felix. Otilia! Speriat, Felix se mai uită o dată. Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata:”noi nu trăim decât cinci-șase ani!” (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dacă este agresiv, nervos și neprietenos, reprezintă amenințarea revărsărilor pulsionale; Subiectul nu știe să își gestioneze energia și cade pradă dorințelor; - dacă este rănit ori mutilat, înseamnă o pierdere de energie, lipsa libidoului, instalarea unei stări depresive; - dacă este legat, speriat, pus în jug, exprimă refularea aspectului instinctual a individului, care trăiește lipsit de emoții sau de dorință. Alura calului oferă și informații cu privire la evoluție: dacă merge la pas, evocă lentoarea, dar și constanța, la galop, viteza și violența, la trap
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de săteni, vor ține loc de slujbă. Totuși, propagandistul Dovjenko are inteligența de a intercala mulțimii care cântă din inimă prim- planuri cu femei făcându-și cruce, o gravidă în pragul facerii care se închină larg, o bătrână întrebându-se speriată : „Fără popi... Dacă nu există, atunci așa să fie, dar dacă totuși există un Dumnezeu ?”. Secole de credință bazată pe o crimă urmată de Înviere nu pot fi spulberate de o crimă fără Înviere. O religie trebuie înlocuită cu alta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul cuvintelor, RL, 1980, 9; Ioan Holban, Motivul călătoriei, LCF, 1980, 40; Vasile Chifor, Un roman ironic, O, 1980, 41; Mircea Zaciu, „Dovezi de iubire ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
ministru apare în persoană la televizor pentru a "denunța" fapta și presupusele complicități, oferind tot felul de detalii, de pildă despre viața de familie a împricinatului, care probau fără putință de îndoială nu numai că Adrian Năstase era furios și speriat, ci și că urmărise îndeaproape, cu mijloace oculte, întreaga afacere. Această imprudență a declanșat o furtună mediatică de proporții. Până atunci mai degrabă simpatizat de jurnaliștii care îl creditau cu o perspectivă novatoare, în contrast cu Ion Iliescu, Năstase devine peste noapte
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dispărut și în locul lui s-a ivit un sarcasm amar. Femeile nu mai au nimic din frumusețea și noblețea de altădată: „Dacă aud un șoarece cutreierând prin casă, sau vântul mișcând o fereastră, sau o pietricică care cade, devin agitate, speriate și lipsite de orice putere [...] dar [...] de câte ori au alergat și aleargă în jurul acoperișurilor caselor, palatelor sau turnurilor, anunțate sau așteptate fiind de iubiții lor?”1030 Pentru prima dată rușinea pătrunde în opera lui Boccaccio și naratorul se simte dezonorat și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
știu ce-a mai făcut. — A tras? — Nu. Când l-am întâlnit în redacție peste câtva timp a început să râdă, și râzi, și râzi. Mi-a zis: “ Cum credeai, bre, c-o să te împușc? Uite revorverul, e gol!” „-M-ai speriat, domnule Eminescu!” „-Te-ai speriat! Ha! Ha! Ha!”. A râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
făcut. — A tras? — Nu. Când l-am întâlnit în redacție peste câtva timp a început să râdă, și râzi, și râzi. Mi-a zis: “ Cum credeai, bre, c-o să te împușc? Uite revorverul, e gol!” „-M-ai speriat, domnule Eminescu!” „-Te-ai speriat! Ha! Ha! Ha!”. A râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu. — Ce făcea? — în noaptea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe care le avea față de alții. Ori de câte ori nu putea lucra bine, era profund nefericit și își resimțea viața ca o povară. O însemnare din anul 1929 spune totul în această privință: „Dacă nu pot să lucrez sunt ca un copil speriat și bătut. Sunt fără încredere în mine, fără nici un sprijin. Mă simt fără îndreptățirea de a exista.“71 O perioadă excepțională de încordare și euforie a gândirii, asemănătoare cu cea pe care a trăit-o înaintea războiului, în Norvegia, va
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
furișe persoanei invidiate sau lucrului râvnit; oamenii rușinați își ascund fața, își ajustează ținuta, merg cocoșați, evită contactul vizual, încearcă să dispară sau să se ascundă; oamenii geloși aruncă ,,priviri de gheață" rivalului, fac uneori gesturi nepoliticoase și grosolane; oamenii speriați își încordează mușchii, tresar, își feresc capul, se ghemuiesc, își protejează corpul, au o expresie temătoare a feței etc. Toate aceste exemple ne arată cum gesturile exprimă emoții și sentimente, atitudini și comportamente, într-un mod direct, natural și, de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
publică în Parlament. Așezat pe mai multe perne puse una peste alta - avea numai patru ani nu putea ajunge până la tăblia mesei- a solicitat o întrevedere cu avocații Parlamentului parizian, pentru a cere modificarea testamentului tatălui său. Cu o privire speriată și nesigură, privind țintă la regina mamă, a reușit să recite o frază repetată de zeci de ori înainte: „Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima afecțiunea și bunăvoința pentru Parlamentul meu. Consilierul meu vă va prezenta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aflat în convalescență, a uitat discursul pe care trebuia să-l rostească și a izbucnit în plâns Tot în aceeași lucrare apocrifă se relatează cum, în timp ce la porțile palatului mulțimea striga, țipa, se împingea sau arunca cu pietre, Monsieur, vizibil speriat, a început să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să l liniștească, promițându-i că îl va apăra cu prețul vieții. Anna de Austria și Mazarin se confruntau cu lipsa de încredere manifestată de parizieni, care întotdeauna i-au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
celelalte stări sufletești o emoție ascunsă. Ea constituie un mecanism major, cvasipermanent al raporturilor sociale, însă, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, camuflat; este o pasiune cutremurătoare foarte greu sau imposibil de mărturisit (Braud, 2008). Putem recunoaște că suntem furioși, fricoși, speriați, triști sau bucuroși, dar aproape niciodată (sau extrem, extrem de rar) că suntem invidioși. Uneori, susțin specialiștii, invidia este atât de ascunsă, încât individul nu este nici el însuși conștient de faptul că aceasta invidia este adevăratul motiv al propriului său
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
BOLILOR DE NERVI (nebunie etc) Ceaiuri din planta sică, cunoscută și sub numele de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să fie inspirat, timp de câteva minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Sper că nu îți bați joc de mine, șarlatanule! îl amenință Ștefan bătănd nervos din picior și trecăndu-și măna prin părul arămiu. De prea mult timp... Dar muți , deoarece tavanul camerei începu să cadă cu bufnituri puternice. Începu să alerge speriat, căci nu putea să își piardă viața într-un mod așa de stupid. Era prea prețioasă în acest punct al existenței sale. Deși brațele sale pistruiate alcătuiau un x protector asupra capului său ,se găndi că acest scut nu era
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
pe care le avea față de alții. Ori de câte ori nu putea lucra bine, era profund nefericit și își resimțea viața ca o povară. O însemnare din anul 1929 spune totul în această privință: „Dacă nu pot să lucrez sunt ca un copil speriat și bătut. Sunt fără încredere în mine, fără nici un sprijin. Mă simt fără îndreptățirea de a exista.“71 O perioadă excepțională de încordare și euforie a gândirii, asemănătoare cu cea pe care a trăit-o înaintea războiului, în Norvegia, va
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă mai auzeam o singură dată ești o femeie puternică, aș fi răspuns: dar ce v-am făcut să mă insultați? Nu, nu sunt puternică, doar că am învățat să strâng din dinți și să merg mai departe. Pe iepurele speriat nu-l vede nimeni? De unde, oare, moda asta cu melodia noastră, copacul nostru, banca noastră și alte noastre? De ce trebuie să-ți iei în proprietate comună lucruri atunci când nu ai nevoie decât unul de celălalt... iar atunci când nostru devine poveste
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
unul de celălalt... iar atunci când nostru devine poveste, toate astea se întorc împotriva ta, toate ale noastre devin ale tale și numai bune de aruncat pe geam... alte pietre de moară... prea multe pietre... ca asta pe care se plimbă speriată șopârla din fața mea până s-a refugiat sub gardul viu de bougainvillea. Și dacă tot nu era să fie concert, puteam să dau artei ce era al artei, hoinărind prin magazinele de antichități, împrăștiate pe toate străzile-scări din Taormina, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]