4,158 matches
-
În formarea și instrumentalizarea modelului cultural; educație școlară și cultură școlară În formarea comportamentului tinerilor (capitolul al șaptelea). Problema „Funcționalitatea instituțională a modelului cultural În contextul societății actuale” (capitolul al optulea) tratează, În opinia autorului, cunoașterea sociologică, ,,surprinde modalități de structurare și destructurare a tuturor palierelor fenomenului social global ca ipostaze concrete ale unor Întreguri sociale care cuprind toate dimensiunile necesare pentru a funcționa ca fenomene sociale complexe”, fapt ce ne face să considerăm În aceste structuri ale fenomenului social și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu-l poate trata cu condescendență sau complicitate, cum e tentat să trateze mediile populare. El constată că nu avea decât o idee abstractă despre acest mediu, că nu avea acces decât la informații de suprafață și nu putea pătrunde structurarea și organizarea lui, că nu putea Înțelege din exterior funcțiile educației dobândite În instituții de renume, publice sau private, rolul inițiatic al călătoriilor, importanța simbolică a reședinței, relațiile magice cu servitorii integrați În familie - o cultură care nu se livrează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp puternic al istoriei („generația de foc”, „generațiile de ceaușei” - născuții Între 1966 și 1989 - sau „generațiile de sacrificiu”). Definițiile de generații pe care le produc discursurile sociale intervin la frontiera dintre memoria colectivă și istoria contemporană și contribuie la structurarea continuă a timpului social prin distingerea trecutului, prezentului și viitorului, incarnate de generațiile succesive. Conștiința de generație este o dimensiune a conștiinței timpului, cea prin care se realizează adaptarea individuală a timpului social, condiție de bază a vieții sociale. Amprenta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau postulate silențioase”. Aceste scheme pot avea grade diferite de complexitate. Modalitățile utilizate de către autor pentru a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite de structurare a experiențelor utilizate de către un individ; - interogări directe ale pacientului în legătură cu așteptările sale, convingerile sale, prejudecățile și atitudinile sale. Schema permite persoanei să trieze, să codifice și să evalueze diferiții stimuli interni și externi, apoi să decidă răspunsul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hărților, reparării avariilor și evaluării drumului parcurs (restructurare cognitivă). Persoanele care încep o terapie de tip TCC doresc adesea să realizeze, într-o manieră cronologică, un demers dublu, alternând unele manevre cu navigarea după hartă. Impactul evenimentelor de viață asupra structurării persoanei nu trebuie neglijat în cadrul terapiei. In timpul anchetei efectuate în 2003 de către MȘdiagora-Paris asupra unui număr de 80 dintre membrii săi, o întrebare privind evenimentele de viață a obținut răspunsurile următoare: - 12,3% dintre persoanele interogate au fost victimele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia, incluzând o trecere în revistă a factorilor principali care au facilitat migrația și apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
boschetar, Doamne ferește ce vezi [mai ales] noaptea, te sperii, zici că nu e adevărat. Sunt și persoane care pot să îți ia gâtul pentru zece euro, în anumite medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă de a păstra banii este trimiterea economiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din 2004. Mizele alegerilor din România: scurt istoric și evoluția hărților electorale din 1992, 1996 și 2000 Rezultatele electorale din România oferă un unghi de analiză extrem de revelator în ceea ce privește procesul reformelor și gradul de dezvoltare în termeni de democratizare. Slaba structurare a peisajului electoral local, dominat de prezența micilor partide, fără o tendință clar afișată, lasă să se întrevadă o oarecare dificultate în ceea ce privește percepția politicii de către cetățenii români, ipoteză întărită, de altfel, de regresia drastică a participării la vot. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importanța pe care au luat-o rezultatele în Capitală, acolo unde primarul Traian Băsescu a fost candidatul opoziției la alegerile prezidențiale. Care era situația până în 2004? La nivel local, hărțile electorale din 1992, 1996 și 2000 pun în evidență o structurare slabă a peisajului politic românesc. Bipolarizarea dintre democrați și neocomuniști nu este atât de evidentă pentru că ea a fost foarte complexă începând din 1993, după scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) al președintelui I. Iliescu în două partide, dintre care cel
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alegători și aleși și să crească neîncrederea populației în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o serie de teorii: a cadrelor sociale ale memoriei, teoria structurării memoriei de către cultură și interese, cea a disonanței cognitive sau a atribuirii, modelul covarianței. În fine, autorul discută despre self luând ca exemplu „self-ul românesc în tranziție”. În acest capitol descoperim că imaginea propriei persoane depinde foarte mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
semnătura digitală pentru care și în România s-a adoptat legislația în domeniu, așa-zisele tehnologii calme, teleprezența la locul de muncă, calculatoarele web, microsistemele etc.<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote> 1.2. Organizarea și structurarea datelor Dezvoltarea rapidă și complexă a societății a dus în mod inevitabil la o sporire însemnată a volumului de date, care tind să aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu o frecvență mare. În același timp, datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate acestea reprezintă, de fapt, restricții în activitatea de structurare și organizare a datelor economice în sistemele informatice. Organizarea datelor reprezintă procesul de identificare, definire, structurare și memorare a datelor<footnote T. Anghel, Dicționar de informatică, Editura Corint, București, 2010. footnote>. O bună organizare a datelor impune folosirea unor structuri
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate acestea reprezintă, de fapt, restricții în activitatea de structurare și organizare a datelor economice în sistemele informatice. Organizarea datelor reprezintă procesul de identificare, definire, structurare și memorare a datelor<footnote T. Anghel, Dicționar de informatică, Editura Corint, București, 2010. footnote>. O bună organizare a datelor impune folosirea unor structuri care să permită o prelucrare cu un cost cât mai redus. Pentru specificul activităților economice, fiecare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
costurilor; suport pentru standardizare; partajarea datelor între toți utilizatorii cărora le sunt necesare, cu asigurarea securității datelor prin mecanisme de securitate. Bazele de date sunt concepute pentru a prelucra un volum mare de date. Gestiunea acestora impune nu numai o structurare riguroasă a datelor, dar și o raționalizare a procedurilor de acces și prelucrare. Pentru a putea fi exploatată de către utilizatori, o bază de date trebuie să aibă asociat un set de programe, numit generic sistem de gestiune a bazelor de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acces la date. Banca de date reprezintă un sistem de colecții de date aflate în interdependență, împreună cu descrierea datelor, și a relațiilor dintre ele și cu sistemul de programe pentru gestiunea datelor care asigură independența programelor aplicative față de modul de structurare a datelor, o redundanță minimă și controlată în memorarea lor, precum și un timp minim de răspuns la solicitările utilizatorilor. Ea reprezintă un ansamblu de informații organizate, înregistrate pe suporturi magnetice sau optice, care pot fi consultate local sau la distanță
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și, în mod efectiv, luarea deciziilor au făcut obiectul integrării în sistemele informatice. După categoriile de utilizatori, în sistemele informaționale pot fi identificate tipurile de sisteme precizate în tabelul. Informațiile necesare conducerii sunt în funcție de nivelul conducerii și de posibilitatea de structurare a situațiilor decizionale la care managerii trebuie să facă față. Spre exemplu, nivelul strategic cere rapoarte mai sumare, ad hoc, neprogramate și previzionale, ca și date externe pentru susținerea planificării nestructurate și a responsabilităților de conducere generală a activității. Nivelul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
economiei reale” în programul de cercetare. De asemenea, ne manifestăm gratitudinea conducerii Centrului de Cercetări Financiare și Monetare - Victor Slăvescu, dl.Napoleon Pop, și Universității „George Bacovia” din Bacău, dl. Prof. Univ. Dr. Dumitru Bontaș care ne-a ajutat în structurarea lucrării și conturarea unor concluzii utile unei dezvoltări sustenabile a economiei românești. Capitolul I Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile și de tip anticriză 1.1. Introducere Opțiunea pentru o economie de piață presupune asumarea riscurilor legate de caracteristicile teoretice și practice
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
politicilor guvernamentale trebuie să asigure minimizarea riscului de nefinanțare; În al patrulea rând, pe baza tuturor elementelor anterioare, vom extrage următoarele predicate care să populeze mulțimea MCS: 1. analiticitatea (A): se referă la un anumit grad, suficient de mare, de structurare instituțională și funcțională a politicii guvernamentale. Analiticitatea se poate referi la „competența informațională” a politicii guvernamentale (de exemplu, la întreținerea unei baze de date cu privire la sursele monetare din mediul economic), sau la mulțimea posibilităților de combinare a politicilor guvernamentale, în
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare și structurare a cercetării teatrologice și filmologice românești. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Scriitorilor), Explorări în actualitatea imediată (1978), Noi explorări critice (1982), De la imperfect la mai puțin ca perfect (1987), Nu numai despre critici (1990), Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști” (1997), Ultime explorări critice (2000) - variază tipul de sumar în funcție de literatura momentului. Structurarea actualității nu se face într-un sens eterogen sau aleatoriu, ci pe direcția unor „campanii” (cuvântul este al criticului): intră în vizor, succesiv sau simultan, romanul politic din deceniul al optulea, prelungirile poeziei șaizeciste, Școala de la Târgoviște, echinoxiștii, optzeciștii, chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de umbră în scrierile prozatorului ardelean, în structurarea căreia ar fi investită adevărata vocație: „Preferințele lui merg hotărât spre ceea ce iese din comun, spre originali, spre comportările mai aparte”. R. improvizează o dialectică a tipurilor de personaje, între „normali”, „obișnuiți” (personaje mediocre, simpli „mijlocitori de replici”) și „originali
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]