4,414 matches
-
crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește pe poet cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă pe cer sonoritatea cu atâta glorie încît Universul întreg pare convertit într-un vârtej de sunete mergând spte soare și amenințând să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
i-a răspuns cu mânie și insolență: «Eu sunt fiul meu». Așa sunt și cei care sunt sclavii propriilor pasiuni și capricii. 106. Adăugire. În timpul conversației de mai înainte, fratele Albert a povestit o parabolă împotriva aroganței tinerilor, spunând: «Un taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată, spre ora șase sau nouă, s-a apropiat de un plug și a văzut niște boi bătrâni ce înaintau încet și care araseră
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să are cu putere până la jumătatea ogorului, dar, odată ajuns aici, obosind, a început să respire cu greutate. Uitându-se în jur, a spus: „Cum, încă nu am terminat?”. Boii bătrâni i-au răspuns că nu, luându-l în râs. Taurul le-a mărturisit că nu mai putea. Atunci boii i-au spus că ei mergeau mai încet fiindcă trebuia să muncească continuu, și nu doar pentru puțin timp». 107. [Fratele Albert era prezent la un capitul la Oxford, unde a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
regele lestrigonilor, de a cărui ferocitate antropofagă s-au salvat cu greu doar Ulise și cu o singură navă; Apolodor, tiranul Casandrei; Alexandru, barbarul tiran din Fere; Falaride, faimosul tiran din Agrigento, care l-a ars pe Perillus, inventatorul celebrului taur de bronz; din a doua categorie face trimitere numai la Alcinoos, devenit celebru, cum se știe, grație excelentei primiri oferite lui Ulise. În această enumerare de exemple tipice, se pare că există un paralelism tacit, dar aproape exprimat, între Augustus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Roma, am plătit pentru ele satură-ți bine inima o dură pedeapsă, prin exil și locul exilului". Mai jos (v. 51 și urm.) Ovidiu face trimitere la tiranul Siciliei, Falaris, care, așa cum se știe din legendă, l-a aruncat în taurul de bronz încins pe inventatorul celebrului mijloc de tortură. Îl avertizează, deci, pe acel prieten nemilos: până la sfârșit, Augustus l-ar putea suspecta și pe el și l-ar putea pedepsi în mod exemplar, așa cum a făcut tiranul Falaride cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Ion Istrate, Două debuturi în critică, TR, 1983, 39; Mihai Ungheanu, „Timp și mod”, LCF, 1983, 41; Ion Itu, Orgoliul sintezei, AST, 1983, 10; Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
ceea ce poate stăpîni: „Ș-Însumi mulțumit cu mine Mă duceam și mă culcam” și, după evaziunea provocată de Amor, se Întoarce la peisajul său intim: cîmpurile smălțuite, iarba pe care strălucesc bășicuțele de rouă, turmele de oi care zbiară plăcut, taurii care mugesc apăsat, călușaua care nechează, albinele, rîndunelele, ciobănițele care cîntă etc. Nu se poate zice că Iancu Văcărescu are o percepție mai profundă a lumii fizice pe care, se vede bine, vrea s-o sacralizeze. Natura ajunge la el
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația se deschide, bucuroasă, spre mit, opunînd (după un procedeu romantic răspîndit) acestei nemișcări pline zbuciumul erotic. Un factor de ocrotire și de mulțumire este căminul În sensul cel mai prozaic, templul unei instituții sacre: familia. Se va vedea atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
liber. Nagodele cu lungi și strîmbe rituri, șase legioane de diavoli trec cu „turbilioane de flăcări infernale”, călare pe cavale cu perii vîlvoiați. Mii de spaime sar, la semnul babei, și defăimează pe tiranul Mihnea. Naiba Însuși, cu cap de taur, gheară de strigoi și coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În alte poeme, morții țin discursuri, corbii croncănesc, albele iele joacă pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al imaginației). Dar de văzut, pe Anton Klentze nu-l "văzuse" decât tot în imaginație, grație "poveștilor" captivante despre originea lui semilegendară, de fiu natural al unui prinț fără identitate sigură (reținut de memoria colectivă "din pricina impunătoarei sale înfățișări de taur" doar "sub porecla cap de bou" de la "beizadea" derivă antonomastic și "porecla" în cauză) și al unei "țiitoare" ajunse mai târziu nevasta armurierului și cunoscută tot sub un nume de împrumut ("deși-i uitasem numele, îmi mai aduceam aminte ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
redă-mă", nu e deloc "formula identitară potrivită individualității eminesciene" (op. cit., p. 323). 158 Așa este definit, în toate lucrările de specialitate, voyeurismul. 159 Neagoe ilustrează un tip masculin pur, de o virilitate naturală, opus "efeminatului" Eminescu: "voinic ca un taur, cu gâtul scurt, brun; om dintr-o bucată, țăran necioplit din părțile Șălimbarului, fără frîmântări intelectuale și sentimentale", "ochi negri de cărbune", "frunte îngustă și creață", "păr negru, des, aproape creț, până și pe ceafă și în pâlniile urechilor", Neagoe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost amplasat templul aztec al lui Teocalli, este printre cele mai mari catedrale din emisfera vestică); Palatul Național Mexican (construit pe locul unde a fost palatul lui Montezuma); Plaza de toros Mexico (cu cea mai mare arenă pentru luptele cu tauri din lume, cu o capacitate de 48.000 locuri); Muzeul Național de Antropologie și Istorie; Turnul Latino-American unul dintre cei mai cunoscuți zgârie-nori din America Latină, construit în 1948 (cu adăugiri în 1956), cu o înățime de 182m, care a supraviețuit
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
favorabil, alături de elementele arhitecturale din cadrul orașului, conferă acestui oraș un grad mare de atractivitate turistică. Printre obiectivele ce merită a fi văzute în oraș se numără: Ateneul din Valencia, Teatrul Municipal, Parcul Metropolitan, Acvariul din Valencia , Arena pentru lupte de tauri (Plaza des toros Monumental de Valencia ), Parcul Municipal Cerro Casupo, Parcul Negra Hipólita, numeroase muzee etc. Maracaibo este al doilea oraș venezuelean ca număr de locuitori, străjuind intrarea în laguna Maracaibo . Laguna a menținut acest oraș într-o izolare îndelungată
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Un număr impresionant de vizitatori înregistrează Muzeul Guggenheim, un muzeu de artă modernă deschis în anul 1997, care a atins 1 milion de vizitatori în anul 2007. Cunoscut pe întreg mapamondul mai ales pentru Festivalul San Fermin (de alergare a taurilor), Pamplona este un alt centru turistic de prim rang în Țara Bascilor spaniolă, în care atracțiile turistice sunt numeroase: biserici (între care Catedrala din Pamplona, în stil gotic), vestigii din sistemul fortificat al orașului din secolele XVI - XVIII, parcuri. San
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Sol. Madrid este și orașul fotbalului, iubitorii acestui sport putând să-și încurajeze echipa favorită pe unul dintre cele mai mari stadioane din lume Santiago Bernabéu (cu o capacitate de peste 80.000 spectatori), dar și un oraș al luptelor de tauri, cu una dintre cele mai mari arene de lupte de tauri din lume (Las Ventas), inaugurată în anul 1931, cu o capacitate de 25.000 locuri. Este renumit și pentru viața de noapte foarte animată, cu o concentrare mare a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
-și încurajeze echipa favorită pe unul dintre cele mai mari stadioane din lume Santiago Bernabéu (cu o capacitate de peste 80.000 spectatori), dar și un oraș al luptelor de tauri, cu una dintre cele mai mari arene de lupte de tauri din lume (Las Ventas), inaugurată în anul 1931, cu o capacitate de 25.000 locuri. Este renumit și pentru viața de noapte foarte animată, cu o concentrare mare a cluburilor de noapte. * Toledo este unul dintre cele mai frumoase orașe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din unele colinde românești. Foarte interesante sunt paginile despre motivul mitic românesc denumit de autor "Proto-Europa". El face trimitere la imaginea fetei cu bourul ce se cere înțeleasă ca fiind mult mai veche decât mitul grecesc al răpirii Europei de către taurul mitic ce era Zeus însuși. Episodul clasic ca atare face trimitere și la ritualul hieros gamos dintre o divinitate feminină și un taur mitologic. Analiza din carte se continuă cu cea a "păcurarului" și a "mării" din anumite cântece rituale
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bourul ce se cere înțeleasă ca fiind mult mai veche decât mitul grecesc al răpirii Europei de către taurul mitic ce era Zeus însuși. Episodul clasic ca atare face trimitere și la ritualul hieros gamos dintre o divinitate feminină și un taur mitologic. Analiza din carte se continuă cu cea a "păcurarului" și a "mării" din anumite cântece rituale românești, tot cu fundal marin. Ele ar fi, în opinia lui Adrian Poruciuc, mult mai vechi decât sofisticatele mitologii sumero-akkadiene. Potopul marin este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este "stîlpul navigatorilor", oferit de corporația navigatorilor parizieni sub domnia lui Tiberius (14-31 d.I.C.). Pe el figurează patru zei celtici: Esus, ca tăietor de lemne; Tarvos Trigaranus, taur însoțit de trei păsări; Smertrios, un fel de Hercule celtic; și, în sfîrșit, Cernunnos, cu coarne de cerb, simbol al fecundității. Ne dăm deja seama de toate dificultățile întîmpinate în cunoașterea conținutului real al acestor culte. Alte divinități sînt în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a lumii romane în care religiile clasice nu mai sînt satisfăcătoare în ceea ce privește problema mîntuirii și a lumii de apoi. Deja foarte romanizat, cultul Cibelei și al soțului său Attis este prezent la Vienne și la Lyon. Aici se practică sacrificarea taurilor sau taurobolul, comemorată de altare la Lyon, Lectoure etc. Cultul lui Mithra este răspîndit mai ales în regiunile militare, acest zeu iranian avînd un mare succes în rîndul soldaților: temple sau Mithraeum în regiunea Strasbourg și la Sarbebourg în Lorena
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
violente ciocniri cu aisbergurile plutitoare, seamănă în această privință cu cașalotul. Am de asemenea impresia că pomenitele zgîrieturi ale cașalotului se datorează probabil ciocnirii cu alte balene, căci le-am observat mai cu seamă la exemplarele mature și masive, adevărați tauri ai speciei, încă două-trei cuvinte în legătură cu problema pielii sau a grăsimii balenei. Am mai arătat că aceasta se detașează în straturi lungi, numite „pături“. Ca mai toți termenii marinărești, acesta este cît se poate de inspirat și de sugestiv. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sub raport fizionomic, din care poate fi contemplat cașalotul, este cel oferit de fruntea lui. Văzut astfel, capul pare sublim. O frunte frumoasă de om este aidoma unui răsărit de soare în ceasul dimineții. în pacea pășunilor, fruntea încrețită a taurului poartă pecetea măreției. Fruntea elefantului care împinge tunuri grele pe o potecă de munte este măreață. Fie ea de om sau de animal, misterioasa frunte seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înhămați la același atelaj, în urma lor rămînea o dîră lată, ca un sui de pergament care s-ar fi desfășurat necontenit pe mare. în mijlocul acestei dîre mișcătoare, dar la o distanță de mulți stînjeni înapoia celorlalte balene, înota un enorm taur bătrîn și cocoșat care, din pricina ritmului ceva mai domol, precum și din pricina ciudatelor incrustații gălbui ce i se vedeau pe spinare, părea suferind de gălbinare sau de vreo altă boală. Apartenența lui la cîrdul balenelor părea îndoielnică, deoarece asemenea leviatani venerabili
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noastre, mici grupuri răzlețe, cuprinzînd între douăzeci și cincizeci de indivizi. Aceste grupuri poartă denumirea de „școli“; există îndeobște două feluri de asemenea „școli“ - cele alcătuite aproape exclusiv din femele și cele care nu cuprind decît tineri masculi viguroși sau „tauri“, cum li se spune în chip familiar. Orice „școală“ de femele e însoțită invariabil de un mascul, adult, dar nu bătrîn, care, la cea mai mică alarmă, își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]