5,198 matches
-
prezența unui sobor de preoți, a primarului orașului Mangalia, Zanfir Iorguș, reprezentanților Inspectoratului Școlar Constanța, a profesorilor , părinților și elevilor. Părintele spiritual al capelei a fost ales Sfântul Apostol Andrei deoarece potrivit tradiției și celor scrise de unii istorici și teologi din primele veacuri creștine, acesta a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în Dobrogea. În școală avem și elevi de alte confesiuni. Le respectăm dreptul la credința lor. În momentul în care se ține ora de Religie ei au
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
încît în secolul al IX-lea un arhiepiscop de Sevilla găsește de cuviință să tra-ducă Biblia în arabă, iar un cronicar creștin din aceeași epocă observa cu amărăciune: "Mulți dintre coreligionarii mei citesc poeziile și poveștile arabilor; ei studiază scrierile teologilor și filosofilor mahomedani, nu pentru a le combate, ci pentru a în-văța cum să se exprime ei înșiși în arabă cu mai multă corectitudine și eleganță."91 Referindu-se la aceste idei, Bernard Lewis stabilește că terminologia culturală și spirituală
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de-monstra utilitatea. Precocitatea difuzării limbii germane, spre exemplu, derivă, în mod paradoxal, din chiar fragmentarea politică a ariei sale de influență. Peste tot în Germania, trupele de teatru ambulant se foloseau de aceasta făcîndu-se înțelese, de bine, de rău; teologii îi imită, fiind urmați apoi mai tîrziu de universitarii secolului Luminilor. Cu toate acestea, circumstanțele germanice nu ne oferă suficiente argumente pentru a putea înțelege de ce peste tot în Europa, extrema diversitate dialectală se restrînge făcînd loc unei singure limbi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autori tardivi, reflectă gnosa mitologiz, antă și sincretismul greco-oriental. Dar mai ales această concepție a Misterelor și a orfismului a influențat hermetismul medieval, Renașterea italiană, tradițiile "ocultiste" ale secolului al XVHI-lea și romantismul; Misterele și Orfeul literaților, misticilor și teologilor alexandrini au inspirat fără încetare poezia europeană modernă, de la Rilke până la T. S. Eliot și la Pierre Emmanuel. Se poate discuta asupra validității criteriului ales pentru a circumscrie marile contribuții în istoria ideilor religioase. Totuși, dezvoltarea a numeroase religii îl
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeii fixează destinul celor douăsprezece luni care urmează. E vorba, desigur, de o idee veche pe care o regăsim în Orientul Apropiat; dar prima expresie riguros articulată a ei este sumeriană și arată munca de aprofundare și sistematizare efectuată de teologi. Ordinea cosmică este continuu tulburată; de către "Marele Șarpe" la început, care amenință să reducă lumea la "haos"; de către crimele, păcatele și erorile oamenilor, care cer să fie ispășite și "purificate" cu ajutorul diverselor rituri. Dar lumea este periodic regenerată, i.e. "recreată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
unui lotus sau a unui ou la suprafața Apelor primordiale. Cât despre zeii creatori, fiecare oraș important îl situa pe al său pe primul plan. Schimbările dinastice erau de multe ori urmate de schimbarea capitalei. Atari evenimente îi obligau pe teologii noii capitale să integreze mai multe tradiții cosmogonice, identificând zeul lor local principal cu demiurgul. Când era vorba de zeii creatori, asimilarea era ușurată de asemănarea lor structurală. Dar teologii au elaborat, pe deasupra, sinteze îndrăznețe, asimilând sisteme religioase eterogene și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ori urmate de schimbarea capitalei. Atari evenimente îi obligau pe teologii noii capitale să integreze mai multe tradiții cosmogonice, identificând zeul lor local principal cu demiurgul. Când era vorba de zeii creatori, asimilarea era ușurată de asemănarea lor structurală. Dar teologii au elaborat, pe deasupra, sinteze îndrăznețe, asimilând sisteme religioase eterogene și asociind figuri divine net antagonice 4. Asemeni atâtor altor tradiții, cosmogonia egipteană începe cu apariția unei coline din Apele Primordiale. Apariția acestui "Loc dintâi" deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
momentul în care au fost separați de către Su, zeul atmosferei 9. Din unirea lor au venit pe lume Osiris și Isis, Seth și Neftis, protagoniști ai unei drame patetice care ne va reține mai departe. La Hermopolis, în Egiptul Mijlociu, teologii au elaborat o doctrină destul de complexă în jurul Ogdoadei. Grupul de opt zei, cărora li s-a adăugat Ptah. În lacul primordial de la Hermopolis a răsărit un Lotus, din care a ieșit "copilul sacrosanct, moștenitorul perfect zămislit de Ogdoadă, sămânța divină
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de asemenea prezent în cultul regal. Vom examina mai departe consecințele acestei întâlniri între un zeu care moare și teologia solară care explicita și valida imortalizarea faraonului. Textele Piramidelor exprimă aproape exclusiv concepțiile privind soarta post-mortem a regelui, în ciuda eforturilor teologilor, doctrina nu este perfect sistematizată. Se decelează o anumită opoziție între concepții paralele și uneori antagonice. Majoritatea formulelor repetă cu putere că faraonul, fiu al lui Atum (-Ra), născut de către Marele Zeu înainte de crearea lumii, nu poate să moară; dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
contează pentru noi este faptul că Osiris devine progresiv modelul exemplar nu numai al suveranilor, ci și al fiecărui individ. Desigur, cultul său era popular deja în Imperiul Vechi; așa se explică prezența lui Osiris în Textele Piramidelor, în ciuda rezistenței teologilor heliopolitani. Dar o primă criză gravă, pe care o vom relata îndată, a pus brusc capăt epocii clasice a civilizației egiptene. O dată ordinea restabilită, îl găsim pe Osiris în centrul preocupărilor etice și al speranțelor religioase. Este începutul unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
față este acoperită" și care "se ascunde în cealaltă lume". Altfel spus, caracterul misterios și i n vizibilitatea lui Ra sunt declarate aspecte complementare ale lui Aton, zeul deplin manifestat în discul solar 58. 33. Sinteza finală: asocierea Ra~Osiris Teologii Imperiului Nou insistă asupra complementarității zeilor opuși, și chiar antagonici. În Litania lui Ra, zeul solar este numit "Unul-adunat-împreună"; el este reprezentat sub forma lui Osiris mumie, purtând coroana Egiptului de Sus. În alți termeni, Osiris este pătruns de spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de aplicații multiple. Sensul profund al binomului Ra-Osiris sau al continuității viață-moarte-transfigurare nu era în chip necesar accesibil credincioșilor convinși de infailibilitatea formulelor magice; totuși, acestea din urmă reflectau aceeași gnosă eshatologică. Dezvoltând vechea concepție despre moarte ca transmutație spirituală, teologii Imperiului Nou au identificat modelele acestui "mister" atât în acțiunile zilnice ale lui Ra, cât și în drama primordială a lui Osiris. În acest mod ei au articulat într-un singur sistem ceea ce părea prin excelență etern și invulnerabil - cursa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
urmă, au avut ca rezultat perspective noi, nebănuite în epoca vedică, în toate aceste dezvoltări ulterioare, zeul Soma a jucat un rol mai degrabă șters: principiul cosmologic și sacrificial pe care îl semnifica zeul au sfârșit prin a capta atenția teologilor și a metafizicienilor. 71. Cei doi Mari Zei din epoca vedică: Rudra-Liva și Vișnu Textele vedice mai invocă și alte divinități. Majoritatea își vor pierde treptat importanța și vor sfârși prin a fi uitate, în timp ce unele vor câștiga ulterior o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
documente care o prezintă. Unul din miturile cele mai arhaice și mai răspândite, "plonjonul cosmogonic", ajunge popular în India destul de târziu, în special în Epopee și Purane. Esențialmente, patru tipuri de cosmogonii par să-i fi pasionat pe poeții și teologii vedici. Le putem nota, cum urmează: 1) creația prin fecundarea Apelor originare; 2) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
precizeze: Artemis guvernează sacralitatea vieții sălbatice care cunoaște fertilitatea și maternitatea, dar nu și dragostea și căsătoria. Ea a păstrat întotdeauna un caracter paradoxal, ilustrat mai ales prin coexistența temelor contradictorii (de exemplu, virginitate-maternițațe). Imaginația creatoare a poeților, mitografilor și teologilor greci a ghicit că o atare coexistență a contrariilor poate sugera unul din misterele divinității. 94. Zeițele II: Atena, Afrodita Atena este cu siguranță cea mai importantă zeiță greacă după Hera. Numele său nu a putut fi explicat prin greacă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
întrucâtva drama eshatologică. Este intervalul fabulos, în care sufletele se reîntorc pe pământ: un Yast (13: 49-52) îi invocă pe Fravasi 67 care circulă liber în timpul ultimelor zece zile ale anului. Credința este universal răspândită, dar zoroastrienii, ca și alți teologi de dinainte și de după ei, o încadrează într-un sistem mai vast: conform tradiției pehlevi, Ohrmazd a săvârșit crearea omului în aceste ultime zece zile ale anului; prin urmare, spiritele Fravasi sosesc pe pământ în momentul creării omului și revin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme și standarde ale asistenței sociale performante profesionalizate. Într-adevăr "creștinismul nu ajunge brusc la o înțelegere a implicațiilor sociale ale credinței, ci le descoperă treptat, de-a lungul istoriei, de-a lungul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine, cele mai luminate minți ale epocii patristice. În acel secol s-au evidențiat trei virtuoși bărbați, numiți și "cei trei Capadocieni": Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa și Grigorie Teologul, care au desfășurat o activitate literară și pastorală de neîntrecut. De punerea bazelor unei asistențe sociale ecleziale se vorbește tot în această perioadă, personalitatea marcantă fiind Vasile cel Mare. Vasile cel Mare n-a scris un tratat special asupra raporturilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sunt date, în cea mai mare măsură, de țările puternic industrializate, iar în această situație România și imaginea ei în exterior au de suferit. Era aceasta a capitalismului a devenit, din păcate, o eră a laicizării (aș putea spune, ca teolog, a lepădării) popoarelor europene (iar aici ne referim la cele din Apus, care reprezintă în mare parte motorul economiei mondiale). Dacă industrializarea începută puternic cu secolul al XVIII-lea, sub influențele majore "venite pe calea Epocii Luminilor" (Boudon, coord., 2005
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de copii din Würzburg (Goldenes Kinderdorf, str. Matthias-Ehrenfried nr. 30) Vârsta: (nu a răspuns) Gen: M Religia majoritară: mixtă protestant/catolic Statul: declarat/nedeclarat laic: nu e declarat laic Inițiale nume: A. P. Țara: Austria Localitatea: Viena Locul de muncă/profesia: Teolog Vârsta: 29 Gen: M Religia majoritară: Romano-catolică Statul: declarat/nedeclarat laic: Principiul separării Statului de Biserică Inițiale nume: C. P. Țara: Italia Localitatea: Urbino Locul de muncă/profesia: profesor (Membru al Comisiei diocezane a Episcopiei de Urbino pentru asistență socială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nemaipomenite. Trei aspecte trebuie urmărite aici: îndemnul la botez; viața organizată în jurul "frângerii pâinii", adică am zice noi, cei de azi în jurul Sfintei Liturghii și problema filantropiei, prin faptul că toate erau de obște. Aceste rânduri din Sfânta Scriptură, pentru teologi, atunci când fac tâlcuiri biblice, reprezintă o prefigurare a vieții din împărăția lui Dumnezeu. Simplu: așa se trăiește în veșnicie. Așadar, primii creștini au început să trăiască veșnic! 4 Sursa: Site-ul Episcopiei Caransebeșului: http://www.episcopiacaransebesului.ro/viewpage.php?page id
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
celuilalt. Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt" (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, trad. de Nadia Farcaș, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14). Pentru teologi, alteritatea reprezintă forma prin care eu mă regăsesc în viața aproapelui meu. Viața lui devine viața mea. Iată o problemă interesantă! Este total greșit ca în practică să-i dai asistenței sociale un caracter mai mult juridic. Centrarea pe dosar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ai Renașterii”, dar nici unul nu se compara cu Leonardo da Vinci (1452-1519), matematician, inginer, inventator, pictor, sculptor, arhitect, muzician, scriitor. Gânditori politici ca Niccolò Machiavelli și Thomas Morus au redeșteptat interesul pentru ideile Antichității, folosindu-le pentru critica epocii contemporane. Teologi ca Erasmus sau Martin Luther au contestat status quo-ul aristotelian, introducând idei radicale În ceea ce privește dreptatea și credința. Între acestea exista un conflict latent raportat la viziunea Bisericii referitoare la locul omului În lume. Majoritatea umaniștilor erau credincioși, nu doreau o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conferințele în zilele de duminică după-amiaza, între organizatori și participanți era foarte multă lume, printre care: arhimandrit Haralambie Vasilachi, profesorii Alexandru Mironescu și Anton Dumitriu, dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii și participau la întâlnirile culturale din incintă așa zisul „Cerc al ieșenilor” : profesorul universitar Neculcea, președintele Academiei Ion Simionescu, fostul primar al Iașilor C.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost Sandu Tudor. Poet, gazetar, pamfletar, teolog, călugăr, preot, duhovnic, isihast și martir, părintele și creatorul „Rugului Aprins”, apare incomod și surprinzător mai în toate deciziile lui - inclusiv aceea de a-și fi vândut întreaga avere înainte de a se călugări. Ca și atunci când, înainte de a se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]