4,773 matches
-
mai cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini dintre teoreticienii postmoderni au condus o examinare sistematică și susținută a textelor propriu-zise și a practicilor din cultura media populară. De exemplu, cele cîteva referiri făcute de Baudrillard la produsele propriu-zise ale culturii media sînt extrem de schematice și fragmentare, ca și cele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
săi consideră că publicul este mai degrabă amuzat de narațiuni, de povestiri despre personaje familiare și ușor de recunoscut, de subiecte, convenții și mesaje și de genuri familiare. Această sărăcie estetică a mediului este probabil răspunzătoare pentru disprețul venit din partea teoreticienilor "culturii înalte" și desemnarea sa ca un "pustiu cultural" de către cei care au alte gusturi și valori estetice. Dacă în cea mai mare parte a istoriei televiziunii cheia succesului a reprezentat-o povestirea, narațiunea, în varianta postmodernă imaginea adesea pune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
caracter ambivalent fiind accentuat și de identitatea dublă a lui Crockett și Tubbs, care joacă roluri de răufăcători înstăriți, dar și de polițiști profesioniști în cadrul aceluiași episod. O asemenea ambivalență accentuează poate acel gen de relativism care este, susțin anumiți teoreticieni postmoderni, simptomatic pentru condiția contemporană. Serialul expune și subliniază tendința din societatea contemporană de a adopta multiple identități, de a schimba identitatea și înfățișarea după cum se schimbă hainele, slujba sau locuința. O asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să reverse asupra publicului șuvoaie de reclamă într-un ritm susținut, publicul fiind ca urmare fascinat de orice detaliu referitor la viața ei. Probabil însă că Madona a determinat cea mai extinsă controversă culturală, atrăgînd atenția criticii academice și a teoreticienilor culturii cu videoclipurile rock de la sfîrșitul anilor '80 și începutul anilor '90. Împreună cu Michael Jackson, ea este una dintre primele superstaruri ale muzicii rock și poate maestra acestei forme. Videoclipurile "Open Your Heart", "Like a Prayer", "Express Yourself", "Justify My
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o mai accentuată imersiune în cultura de consum și un grad sporit de transformare a imaginii sale în bun de consum. Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK Jean Baudrillard a fost unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai fenomenului culturii media ai deceniului șapte și începutului deceniului opt. Studiile sale asupra simulării, imploziei, hiperrealității și a efectelor noilor tehnologii informaționale, de comunicare și media au deschis noi drumuri în teoria socială contemporană și au reprezentat o provocare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deschis noi drumuri în teoria socială contemporană și au reprezentat o provocare la adresa ortodoxismului dominant. Teza pe care el a susținut-o, aceea a unei rupturi radicale cu societatea modernă, i-a conferit statutul de profet al postmodernității în cercurile teoreticienilor avangardiști din întreaga lume. Baudrillard a proclamat dispariția individului, a economiei politice, a sensului, a adevărului și a factorului social în formațiunile sociale contemporane. Acest proces de transformare dramatică, de mutație, impune teorii și concepte în întregime noi pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și mai solicitante decît scenele banale ale vieții cotidiene. În această lume postmodernă, indivizii abandonează "deșertul realului" în favoarea extazului provenit din hiperrealitate și din noile domenii ale calculatoarelor, mijloacelor media și experienței tehnologice. Timp de cîțiva ani, Baudrillard a fost teoreticianul social, gînditorul contemporan cel mai stimulator și mai provocator. Pînă la începutul anilor '80 însă, el a încetat să mai producă acele analize uimitoare ale scenei postmoderniste care au atras atenția asupra sa în deceniul anterior. Epuizat și cu o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de însemnări, simulările teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media, personalități pop aclamate drept lideri spirituali și profeți de către un public care înțelege, poate, foarte puțin din complexitatea gîndirii și viziunii lor. Ca urmare, voi încerca în acest studiu să susțin că deși Baudrillard a fost unul dintre teoreticienii culturii media și a noilor tehnologii de la mijlocul deceniului șapte și pînă la începutul anilor '80, William Gibson și ceilalți reprezentanți ai curentului cyberpunk sînt cei ce au realizat cele mai importante explorări ale momentului actual și ale orientărilor viitoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
explorări ale momentului actual și ale orientărilor viitoare. Voi încerca să demonstrez că viziunea lui Gibson și a reprezentanților curentului cyberpunk se construiește pe baza perspectivei postmoderne a lui Baudrillard, îndepărtîndu-se însă sub anumite aspecte semnificative de teoriile "retro" ale teoreticianului francez. Consider că ambii oferă o imagine pertinentă a societăților media și tehnologice ale prezentului și un contur al traiectoriilor nesigure către un viitor nu foarte îndepărtat, aducîndu-și o contribuție importantă la înțelegerea schimbărilor profunde prin care trece omenirea. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dar Gibson evită nihilismul pronunțat al lui Baudrillard și aduce în prim-plan o căutare a valorilor, a identităților și a modurilor de expresie a unor calități umane, căutare ce reprezintă forța ce structurează și motivează acest univers. În vreme ce (anti)teoreticianul Baudrillard tinde să fie mai degrabă detașat și abstract, textul lui Gibson dezvăluie o mare pasiune pentru obiecte, materiale, texturi și detalii concrete. Așa cum vom vedea, Gibson reține anumite categorii pe care autorul francez le abandonează, în special ideea unui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
menține în forma lor pură, afirmînd că există diferențe și separații care nu pot fi traversate. O astfel de gîndire care esențializează unele tipuri ideale este o caracteristică a aspectului cel mai nefericit al teoriei moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cyberpunk-ul explorează intensitatea, posibilitățile și efectele noilor forme ale vieții mediate de tehnologie; în același timp, Baudrillard traversează în viteză peisajele din vest și se angajează în reflecții banale asupra deșertului, golului marilor orașe și a sfîrșitului lumii. În concluzie, teoreticianul francez se dovedește, în cartea sa de călătorie, a fi reductiv, reacționar, învechit și foarte european. Bătrînul Baudrillard îi ironizează pe intelectualii care lucrează la calculatoarele personale, neștiind că astfel ei se conectează la cyberspațiu, accesînd cantități incredibile de date
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și pastișare au devenit deja procedee narative standard. De exemplu, Kathy Acker în Empire of the Senseless a produs deja o parodie (sau pastișă, e greu de spus care din două) a romanului Neuromancer. Ficțiunea cyberpunk a avut, ca și teoreticianul Baudrillard, momentele sale de progres remarcabil, urmate de repetări plictisitoare. Ambele scrieri/teorii de avangardă și-au avut traseul marcat de suișuri și coborîșuri, succese și eșecuri; poate că acum e momentul trecerii la ceva nou și diferit: dincolo de Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și discuția din Kellner, 1989b, capitolul 6. Acea "patafizică" este cea a lui Alfred Jarry și a "școlii" sale; vezi discuțiile asupra acestui subiect din Kellner, 1989b. 3 S-ar putea spune, desigur, că Baudrillard nu a fost niciodată un teoretician "postmodern", că el s-a bazat întotdeauna pe un anume curent de opoziție caracteristic gîndirii franceze care-și are originea în curentul romantic și boem al secolului al XIX-lea, în patafizica lui Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
general eticheta de "postmodern" (vezi Kellner, 1994a). În mod destul de curios, tocmai cînd Baudrillard renunța la demersul teoretic pierzîndu-și inițiativa, Gibson și autorii cyberpunk au preluat ideea, începîndu-și propriile explorări ale noii lumi a viitorului pe care o explorase și teoreticianul francez. 4 Mondo 2000, numărul 7 (1990): 56. Fanii literaturii SF și ai literaturii postmoderne au fost la fel de elogioși. Vezi articolul lui Mc Caffery, 1991. În plus, ziarele literare și culturale, revistele și presa electronică au prezentat numeroase articole laudative
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
istorice din teoria lui Comte, periodizarea istoriei propusă de Marx, genealogiile și istoriile comparate la Nietzsche și masivele tratate istorice ale lui Weber luate în discuție în Antonio și Kellner, în curs de apariție. În acest sens, Foucault este un teoretician modern, ca și Baudrillard în schița sa de etapizare a istoriei din volumul Simulations. Înțelegerea prezentului din perspectiva viitorului este, așadar, o parte a unei atitudini postmoderne discutabile sau, în orice caz, o atitudine caracteristică literaturii cyberpunk. 25 A se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la modul general pentru a descrie componentele sistemului politic. Acum trebuie să examinăm aceste componente și să vedem care sunt le caracteristicile. Activitatea guvernamentală a fost concepută vreme îndelungată în funcție de instituțiile și grupurile în cadrul cărora operează agenții. De la Aristotel încoace, teoreticienii au dezbătut caracteristicile unor organe precum executivul, camerele desemnate, parlamentele sau adunările legislative, "facțiunile" (în multe sensuri strămoșii partidelor), curțile de justiție și adunările locale; dar analiza guvernării în termenii sistemului politic a condus la o reevaluare atât a rolului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
implementarea acestor decizii. O asemenea stare a lucrurilor ar putea fi considerată perfectă prin faptul că pare să constituie cu adevărat o democrație; dar poate fi privită și ca o situație dificilă asemănătoare celei descrise ca "natură" în ceea ce unii teoreticieni politici mai pesimiști precum Thomas Hobbes în Leviathan au numit "stare de natură". În practică, și în corpurile politice mici poate avea loc o oarecare ordonare, o "structurare" a procesului deciziilor, dacă se întreprinde procesul de alocare a valorilor și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
caracteristici" generale ale formei de guvernare. Cea mai folosită caracteristică în acest scop este distincția între democrații, oligarhii și monarhii. Această distincție a fost mai întâi sugerată de Aristotel în Politica sa, fiind ulterior adoptată de un număr mare de teoreticieni politici, astfel încât, o lungă perioadă de timp, aceasta a părut cel mai bun mijloc de a compara și clasifica sistemele politice. O caracteristică generală care sugerează că un sistem politic este o democrație, o oligarhie sau o monarhie constituie o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
viziunea cuiva, dar nu și a altuia. De remarcat controversele izbucnite între "democrați" și suporterii unei "societăți ierarhice" sau între "nivelatori" și cei care cred că inegalitățile nu sunt doar inevitabile ci și cu adevărat drepte. Așa se explică de ce teoreticienii politici s-au aflat într-o permanentă căutare a societății bune: fiecare teoretician politic are dreptul să își urmeze căutarea fără să fie influențat de concluziile celorlalți. Dacă așa stau lucrurile, o definiție generală a dezvoltării politice ar trebui pur
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și suporterii unei "societăți ierarhice" sau între "nivelatori" și cei care cred că inegalitățile nu sunt doar inevitabile ci și cu adevărat drepte. Așa se explică de ce teoreticienii politici s-au aflat într-o permanentă căutare a societății bune: fiecare teoretician politic are dreptul să își urmeze căutarea fără să fie influențat de concluziile celorlalți. Dacă așa stau lucrurile, o definiție generală a dezvoltării politice ar trebui pur și simplu respinsă? Acest lucru este imposibil, deoarece societatea există, iar activitatea politică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politică, societatea va trebui să o facă; vor exista scopuri și imagini ale societății bune. Există astfel o nevoie existențială a unei definiții operaționale a progresului și dezvoltării politice, valabilă cel puțin pentru viitorul apropiat și pentru o societate dată. Teoreticienii politici nu numai că sunt îndreptățiți să continue căutarea unei soluții; ei sunt obligați să o facă, deoarece societatea are nevoie de o noțiune practică a rezultatului progresului politic. Să vedem așadar, urmărindu-l pe Pye, ce definiții au fost
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de exemplu, perspectiva lui Rousseau și a autorilor Federalistului (Rousseau, 1973; Hamilton et al., ediția 1981: Scrisoarea X). Destul de interesant, mulți lideri ai țărilor în curs de dezvoltare din a doua jumătate a secolului XX au avut aceleași motivații ca teoreticienii secolului al XVIII-lea. Aceste perspective au afectat comportamentul și totodată ideile creatorilor constituțiilor. Opoziția față de grupuri s-a extins față de partide, care adesea nu erau nici ele recunoscute; în cel mai bun caz, rolul lor era neglijat. Doar autorii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]