9,257 matches
-
emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară sau din artera iliacă externă), se îndreaptă paralel cu linia arcuată spre canalul obturator pe unde părăsește pelvisul. După ce dă la intrarea în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
găurii obturatorii, fiind acoperită de mușchiul obturator extern și ramul posterior (r. posterior) cu direcția înapoi și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterei femurale superficiale și începe de la nivelul inelului marelui adductor (limita anatomică dintre artera femurală superficială și artera poplitee), străbate spațiul popliteu și se termină la nivelul inelului solearului, unde se împarte în două ramuri terminale: artera tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier. În partea sa proximală, artera are o direcție oblică în jos și extern, după care devine verticală (fig. 3.8). Artera poplitee este componenta cea mai anterioară a pachetului vasculo-nervos popliteu fiind așezată pe fața posterioară a articulației genunchiului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
metatarsales plantares în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior și lateral) conține propria inervație, proprii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lovit cu o furcă peste spate așa de tare că i s-a tras moartea, lăsând văduvă o nevastă tânără și o fetiță orfană. Numele de Truța Îl aveau mai multe familii din sat. Probabil că toți proveneau de la același trunchi. Era odată Neculai Truța, al Huștalăului, fost cândva după 1944 primar, apoi Alexandru Truța zis Țutur. Acesta locuia vizavi de cimitirul catolic al maghiarilor. Despre un altul Truță Vasile știu doar că-i zicea lumea doar Vasile a lui Truța
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Asta de bucurie că este gata. De obicei acoperișul era făcut din draniță, iar mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În cursul sau după acțiunea de apărare, fără ca din aceasta să rezulte un dezavantaj pentru adversar. Jucarea mingii Jucătorilor le este permis: * Să arunce, să prindă, să oprească, să Împingă, să lovească, sau să boxeze mingea folosind mâinile, brațele, capul, trunchiul, coapsele și genunchii. * Să țină mingea maximum 3 secunde, chiar dacă aceasta stă pe sol. * Să se deplaseze maximum 3 pași cu mingea În mână; un pas se consideră executat dacă: a) jucătorul care stă cu ambele picioare pe sol, ridică
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
variantă și constă În combinarea jocurilor nr. 2 și 3, altfel spus, transmiterea mingii se face alternativ pe deasupra capului și printre picioare (fig. nr. 5). 5. "Mingea șerpuită" Copiii sunt așezați ca la jocul anterior. Mingea se transmite prin răsucirea trunchiului și oferirea acesteia cu două mâini prin lateral, alternativ spre stânga și spre dreapta. Ultimul aleargă În fața șirului și jocul continuă până când primul copil ajunge din nou În poziția inițială de Începere. Câștigător este șirul care termină primul. 6. "Culesul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
minge și așezarea Înainte a piciorului opus brațului de aruncare . Ex. 2. Din aceeași formație, deplasare În mers sau În alergare ușoară: adoptarea poziției fundamentale și prinderea mingii pasate lateral stângadreapta sau Înainte-Înapoi (fig. nr. 11). Obs.: Atenție la plasarea trunchiului spre traiectoria mingii și la modificarea poziției brațelor și a palmelor pentru primirea mingii. Ex. 3. Elevii sunt dispuși pe două șiruri așezate față În față: primul elev dintr-un șir pasează mingea celui din față și se deplasează la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 12). Ex. 4. Pentru asigurarea premiselor de intrare În posesia mingii pasată din lateral se folosește următorul exercițiu: din mers sau din alergare În linie dreaptă, elevul va adapta poziția brațelor și va efectua din deplasare, răsuciri ale trunchiului, pentru a primi și pasa mingea În funcție de așezarea laterală a partenerului. Recomandări: Se va insista asupra activității independente a trenului superior și a celui inferior, În strânsă legătură cu poziția dinamică de intrare În posesia mingii (fig. nr. 13). Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de pe loc, alergarea lansată, alergarea cu spatele, alergarea laterală cu pas Încrucișat, și uneori adăugat, alergarea de viteză, frânările din alergare, opririle, Întoarcerile, schimbările de direcție, săriturile pe unul și două picioare de pe loc și din deplasare, mișcările speciale ale trunchiului și ale brațelor, deplasarea În teren pe post de atac. Jocuri pregătitoare pentru mișcarea În teren a atacantului 1. "Crabii și creveții" Elevii sunt așezați pe două linii față În față, la mijlocul terenului. O grupă poartă denumirea de "crabi", iar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu rularea tălpii pe sol, pe vârfuri sau pe călcâie, cu alternarea lungimii pașilor, cu fandări, ghemuit. Ex. 6. Mers cu mișcarea energică a brațelor Îndoite din coate, cu rotarea sau extensia și arcuirea brațelor, cu răsucirea, Îndoirea sau arcuirea trunchiului, cu imitarea culegerii mingilor de pe sol. Ex. 7. Elevii se deplasează liber Între semicercurile de 6m și 9m; la semnal pleacă În alergare de viteză spre semicercurile celeilalte porți. Ex. 8. " Cine ajunge primul la linia de centru": elevii, aliniați
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Va trebui ca brațul de aruncare se duce spre Înapoi și În sus, umărul opus brațului de aruncare va fi orientat spre poartă, pentru protejarea mingii; * Piciorul opus brațului de aruncare va fi orientat Înainte, brațul de aruncare este sus, trunchiul se răsucește și aruncarea se va executa pe acțiunea de aducere a celuilalt picior Înainte, pentru echilibrare; * Palma va fi deschisă pe minge, iar după aruncarea mingii, mâna va efectua o mișcare de flexie a palmei pe antebraț. Greșeli frecvente
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aducere a celuilalt picior Înainte, pentru echilibrare; * Palma va fi deschisă pe minge, iar după aruncarea mingii, mâna va efectua o mișcare de flexie a palmei pe antebraț. Greșeli frecvente * Piciorul care corespunde brațului de aruncare este orientat Înainte( răsucirea trunchiului este mai greu de executat); * Suprafața de sprijin nu trebuie să fie foarte mare; * Brațul de aruncare nu este dus spre Înapoi; * Cotul stă la prinderea mingii prea apropiat de corp sau este orientat spre Înainte, fiind o contramișcare pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cunoștințe, deprinderi și calități individuale, precum și de acțiunea adversarului. Eficacitatea aruncărilor la poartă este condiționată de o serie de factori precum: lungimea pârghiilor ce acționează, coordonarea mișcării segmentelor corpului, viteza de deplasare a corpului și de folosirea forței musculaturii picioarelor, trunchiului și a brațului de aruncare. Există mai multe clasidficări, realizate În funcție de diverse criterii. Aruncarea la poartă se concretizează prin numeroase procedee tehnice, precum: aruncarea la poartă de pe loc; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă cu pas Încrucișat; aruncarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
permite derutarea atât a apărătorului direct, cât și a portarului. Când se aruncă prin evitare sunt esențiale trei momente: ducerea mingii prin rotație mult Înapoi pe lângă coapsă și apoi pe deasupra capului; executarea unei fandări laterale spre stânga; folosirea eficientă a trunchiului. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână, din mers și apoi din alergare, Învățarea mecanismului de bază al aruncării, printr un număr mare de simulări ale acesteia. Ex. 2. Aruncare la poartă prin evitare, precedată de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
orientat spre linia de la 7 m. Aruncarea la poartă de pe extrema dreaptă Jucătorul (ne raportăm tot la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea și bate pe piciorul stâng; după aceste acțiuni, jucătorul execută o Înclinare mare a trunchiului spre stânga, ducând mingea deasupra capului (cotul sus) și finalizând prin aruncare la poartă; spatele jucătorului este arcuit pentru a mări forța de aruncare, iar aterizarea se va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]