5,010 matches
-
un partener, spune omul grizonat. Cavanosa dă aerul afară din plămân și vocile susură stins. Fascinația masturbării este înlocuită de revelația faptului că poate exista și altcineva care să știe cum să ne atingă organele genitale. Adolescentul își privește cu uimire primul partener, iar experiența sexuală singulară devine brusc un nonsens. De acum înainte, adolescentul va simți nevoia acută de a împărți cu cineva universul infinit de explo rare pe care l-a descoperit. Cavanosa trage aer în plămân, iar vocile
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a apucat lama lui David și ne-a tras la mal. "Gratuliere!" a spus. Dar nu a rostit nici o vorbă despre maniera în care obținuserăm această victorie. În timpul festivității de premiere de la club am realizat că oamenii ne priveau cu uimire și, de asemenea, cu respect. Nu era un sentiment plăcut pe de-a întregul. Victoria nu însemna că fuseserăm acceptați în grupul vîslașilor, ci, mai degrabă, confirma statutul nostru de excepții. Lucrul acesta nu-l deranja pe David, a glumit
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de un personal numeros: doi medici, din care cel mai în vârstă era și director, trei surori medicale, șase infirmiere și restul personal administrativ. Cu excepția mea, majoritatea erau persoane în vârstă. Repartizarea unei asemenea tinere la un spital-problemă a stârnit uimirea tuturora, a salariaților, dar și a bolnavilor. Era ca o floare răsărită într-o grădină numai cu iarbă. S-a recomandat Dora, numele de familie neavând relevanță să-l spun. Era o fată brunetă, cu un păr negru ca pana
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
spre spitalul unde locuiam, în autobuz, m-am hotărât să mă călugăresc. A doua zi, m-am dus la director, care era un medic în vârstă și un înțelept. S-a uitat la mine cu o expresie a feței de uimire, apoi mi-a spus: - De ce să te retragi la mânăstire? Nu acolo este locul tău! Ai iubit-o pe Dora, dar nu trebuie să te sacrifici în felul acesta. Viața, tinere, merge înainte, o ai în față. Plânge-o cât
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
vine să cred una că asta! Dădu la o parte secțiunea cu știrile și începu să caute prin teancul de secțiuni din ziarul Sentinel pe care încă nu le citise. — Se întreba ce i-ar fi putut provoca o asemenea uimire, ricana Adrian, care își câștigase cândva existența că romancier. A renunțat Jeffrey Archer la titlul de lord? Sau Richard Branson a călătorit cumva cu unul din trenurile sale? — Cică-i un interviu cu Șam în suplimentul duminical al lui Sentinel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Șam. N-am avut parte chiar de clișeul asta, îl liniști Eleanor. Dar tocmai făcuseră o saună-n doi. — Sauna? Vrei să zici în pielea goală? — Întocmai. — Futu-i mama mă-sii! îi scăpa lui Șam, cu un amestec de uimire și invidie. — Când am intrat în casă, i-am găsit trândăvind în halate de baie. Ea avea un umăr dezgolit, pentru că tocmai îi arăta un tatuaj. — Ce tatuaj? întreba Șam. Are vreo importanță? se enervă Eleanor. Era un fluture. — „Plutește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dumneavoastră și un fragment de jurnal. Cea mai mare parte a jurnalului se referă la Diana. Tăcu o clipă, țuguindu-și buzele. — Mai să fie! spuse încetișor Șam. Când am auzit știrile, prima mea reacție a fost un amestec de uimire și neîncredere, le povești Fanny. Apoi mi-am adus aminte de fragmentul de jurnal. M-am gandit la oamenii care vor auzi știrea despre moartea Dianei chiar când se vor trezi, iar mai tarziu vor deschide ziarul și vor citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
din întuneric. Câte un trecător întârziat, ajuns în momentul flash-ului în dreptul ușii deschise, rămânea surprins într-un straniu stop-cadru, în care cei doi își amestecau privirile timp de o fracțiune de secundă, suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă ciudată și necunoscută. Filip dormise prost și nu se odihnise. Zumzăitul din ladă i se înșurubase în ureche și acum simțea cum un roi de viespi se cuibărise printre cutele creierului său. Ce Dumnezeu ții
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne. Cu strângere de inimă, mai afla că ele ne supraviețuiesc, continuând ceva din biografia și condiția oamenilor. Bătrânul avea grijă; nu întârzia acolo prea mult, temându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
serios să-ți adresez mulțumirile mele, lăsând la o parte celelalte informații din atâtea domenii științifice pe care le-ai abordat și care, în ultimă instanță, mi-au îmbogățit orizontul cultural-științific. Uitam să amintesc un lucru esențial: am constatat cu uimire că și eu am hoinărit pe aceleași meleaguri bătătorite repetat de mata. Și eu am străbătut locurile dintre Herculane - Râmnicu-Vâlcea și Făgăraș, am înnoptat și eu pe la stânile din munte cu aceeași emoție de a face cunoștință cu urșii și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
important în planul ei. Aproape că se bucura că asistase la acel spectacol degradant. Și în același timp, după ce imaginea micii erupții și a grohăitului satisfăcut se pierdu în ceața amintirilor nedorite, alături de câinele strivit de tramvai, Contesa realiză cu uimire și o ușoară roșire a obrajilor de cleștar, că, la treizeci și trei de ani, vârsta lui Hristos, văzuse pentru prima dată imaginea adamică, cea dinaintea păcatului. Această revelație lucră mult în mintea Contesei. Așa se face că, exact în clipa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
afișă o față împietrită și albă ca hârtia de sub acest text, când fu întrebat a doua zi dacă el a fost ultimul care l-a văzut în viață. Ochelarii lui rotunzi păreau mult prea mici pentru ochii măriți enorm de uimire. — Probabil că eu am fost ultimul care l-a văzut. Nu cred să fi primit vreo vizită, iar după ce a urcat nu l-am mai văzut coborând. Nu-mi explic cum s-a întâmplat. — Ce-ați discutat cu el? insistă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
straniu, dincolo de tot ce poate fi descris și cuprins cu mintea. s-ar putea numi cu un termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pustiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
doxograf al lumii sale. Iar metafizicianul constată, în același timp, că mintea omului este atrasă de ceea ce o surprinde și o pune la încercare. Unele stări de lucruri o șochează realmente și pot să o aducă într-o stare de uimire (tháuma). Omul se minunează de ceea ce vede sau aude, deși înțelesul lor îi apare ascuns. Este ceea ce se petrece în fața unor fenomene cerești: „fazele Lunii, cursul Soarelui și al aștrilor“, „stelele căzătoare“ și eclipsele. Sau în fața unor situații complet insolite
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
prelegere inaugurală susținută în Aula Universității din Freiburg, pe 24 iulie 1928. Textul acestei prelegeri, Ce este metafizica?, apare publicat un an mai târziu și, firește, multe din cele spuse aveau să-i dea analistului fiori reci. Citește acolo cu uimire că nu prea știm ce înseamnă nimicul pe care-l rostim adesea, că negarea și nuul există doar întrucât există nimicul (das Nichts), că angoasa revelează nimicul și că, în cele din urmă, nimicul însuși este deja aici. Când citește
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a desemna lucrul în atenție fără al epuiza cu adevărat“<ref id="143">Ibidem, p. 34.</ref>. Voi reține de aici că absurdul - în accepțiunea sa secundă, așa cum se anunță într-o povestire - poate fi oricând căutat ca sursă de uimire și de bucurie. În cele din urmă, s-ar putea formula o întrebare în marginea scandalului. Dacă absurdul poate fi gândit, atunci există doar un mod de a gândi cele absurde, sau și un mod absurd de gândire? Întrebarea își
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
n. 145) ~ intenționalității omenești 127-131 (vezi și „intenționa litate“) ~ logicii 82, 89 lume ~ă 69, 97 om ~ 22 (n. 11), 37, 47, 88, 90-92, 96-97, 134, 138, 146 (n. 145), 196 (vezi și „alteritate“) T tautologie 100 tetralemă 34-35 tháuma (uimire) 64 thaumasíon 67 theoría 67 (a) transcende 66, 130, 163 ~nță 160 (n. 158), 178, 180 ~re de sine 178-180 transfigurare (a sensului comun) 18, 30, 152 tremendum 38 (n. 22) trup 29 (n. 16), 33, 41 (n. 24), 92
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Cum vi se pare, un nemuritor în hainele unui muritor? Aurora răzănd: Nu suntem noi vinovați că ne-ai făcut muritori. Oricum arăți bine. Intra Eva și Adam care văzăndu-l pe Evelin cum arată au avut o puternică reacție de uimire. Aurora îi prezintă pe cei doi noului Evelin: Adam și Eva sau, după mitologie, Eva și Adam sunt asistenții noștri de peste zece ani. Domnul Evelin este noul nostru colaborator. V-am invitat să faceți cunoștință pentru că o vreme va lucra
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
facă un musafir atăt de onorabil. Experimentul de trei milioane de ani s-a încheiat. Am venit, conform hotărării Academiei, pentru ultima vizită și la plecare să declanșez o molimă generală care să distrugă toată viața de pe Pămănt. Evelin, văzănd uimirea, consternarea celor doi, a întrebat: nu v-a spus Robo? Profesorul surprins: Ce să ne spună Robo? Evelin: Cosmos, care întotdeauna a fost îndrăgostit de voi, pămăntenii, i-a spus lui Robo despre final. Profesorul: Robo este programat doar să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la Evelin: “Sorcova, vesela, să trăiți, să nu îmbătrăniți niciodată să nu muriți! La anu și la mulți ani!”. Evelin: Dar ce ai pe mănă? Ela: M-a ars niște ulei încins. Evelin îi ia măna, o măngăie și spre uimirea celor prezenți rana roșie dispare. Ela: A dispărut arsura și durerea. Da, și durerea, așa cum mi-a dispărut durerea de cap cănd m-au tras pe frunte și tămple Adam și Eva. Am auzit eu de măini care vindecă. Domnule
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cu zi. Zadarnice, toate aceste unite eforturi! Zadarnice, și iar zadarnice! Până la un moment dat. Până, Într-o imens de lungă și de neagră noapte, când, În superbii zori, care se revărsau, trepidant, peste lume, Bubu Își descoperi, cu o uimire care aproape l-a făcut să Înnebunească, de durere, superba floare, fără viață, În somtuosul salon situat cu fața spre lumina, care, În alte zile, umplea, totul, În preajmă, cu fluturi de bucurie, dar, care, acum, cufundase, totul, dar, absolut
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
draci. Acesta, surescitat, se ridică, se Întoarse cu fața la dansatoare, nu o recunoscu, Îi Îndesă miile de lei Între sutien și țâțe, și, când aceasta făcu, un pas, cumva, Într-o parte, iar privirile lui căzură pe gleznele ei, văzu, cu uimire și nespusă bucurie, că, de fapt, țiganca aia, nici măcar nu avea chiloți pe ea. Duse repede mâna În portofel, șio umplu cu bilete de câte jumătate de milion, și prinse a i le Îndesa Între buzele de jos. Ea Îi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sau mai puțin pițigăiate. ― Așa... atunci, scrieți, vă rog! Și, după ce ne dictă rar și apăsat titlurile cărților de Română, Istorie, Geografie și Franceză, rosti, silabisit, ca să înțelegem mai bine: ― ...Și Zoologia de Kirițescu și Bîznoșanu. Pe fețele tuturor vedeam uimirea. Primele titluri de cărți le-am înțeles noi, dar când am auzit de Zoologie, ne-am cutremurat! Cel puțin eu, deși venisem cu un nespus drag de a cunoaște și a învăța cât mai mult, am rămas foarte abătut. Cine știe ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bine și nici frumos să întrebuințăm în vorbire cuvinte franțuzești în loc de românești, cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! ― Ei, făcu el amuzat, asta cam așa e! Dar eu nu terminasem. Încurajat de zâmbetul lui Crăcănel și de uimirea provocată de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul, care ne era și diriginte, continuai: ― Așa, de exemplu, să vedeți ce i s-a întîmplat unui domn, din pricină că soția lui avea prostul obicei de a întrebuința cuvinte franțuzești de-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ras Dragu Henry; dar cum ar fi îndrăznit să-i spună lui Noica asta! Văzând că nu-l poate afla pe făptuitor, Noica, furios la culme, pe bună dreptate, deschise fereastra și, făcând paltonul mototol, îl aruncă în curte, spre uimirea generală, strigînd: ― Naiba să-l ia de palton, și pe voi la fel! Las' că v-o fac eu! Dar, în aceeași secundă, în curte se auzi șuieratul nervos al unui fluier înăbușit și hohote de râs care izbucniră în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]