5,418 matches
-
dorit construirea de sisteme similare și în orașele Shanghai și Shenyang, dar aceste planuri nu s-au concretizat. Prima linie, care unea Gară din Beijing cu Pingguoyuan (苹果园), a fost dată în folosință la 1 octombrie 1969. Această corespunde secțiunii vestice a Liniei 1 și secțiunii sudice a Liniei 2 de astăzi. La acea vreme ea era destinată doar transporturilor oficiale. S-a deschis publicului în 1977, iar accesul străinilor este permis începând cu 1980. La 20 septembrie 1984 s-a
Metroul din Beijing () [Corola-website/Science/309680_a_311009]
-
24 iunie 2000. Există și în ziua de azi două stații la vest de Pingguoyuan, lângă Xishan (西山), care nu sunt deschise publicului și sunt păstrate că stații de rezervă militare. Linia 13 a fost deschisă în două secțiuni, cea vestică, până la Huoying (霍营), în 28 septembrie 2002 și cea estică în 28 ianuarie 2003. Imagine:Beijing Harta Metroului.png Linia Batong, o prelungire a Liniei 1, s-a deschis că linie separată la 27 decembrie 2003. Linia 5, prima pe direcția nord-sud
Metroul din Beijing () [Corola-website/Science/309680_a_311009]
-
de state germane au aderat la confederație, dinastia habsburgică a lui Francis urmând să conducă rămășițele imperiului sub numele de Austria. Numai Austria, Prusia, Holsteinul danez și Pomerania suedeză au rămas în afara confederației, fără a se lua în calcul malul vestic al Rinului, și Principalitatea Erfurtului, anexate de Imperiul Francez. Conform tratatului, confederația urma să fie condusă de corpuri constituționale comune, dar statele individuale (în special cele mari) doreau suveranitate absolută. În locul unei conduceri monarhice, precum Sfântul Imperiu Roman, cea mai
Confederația Rinului () [Corola-website/Science/309746_a_311075]
-
Statele Unite ale Americii, prescurtat SUA, sunt o federație situată în emisfera vestică, în America de Nord. Se învecinează la nord cu Canada și la sud cu Mexic. Federația este formată din 50 de state, la care se adaugă un district federal, Districtul Columbia. Din cele 50 de state 48 sunt sunt enclave, în timp ce Alaska
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
podișului Laurențian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite de podișul Ozark și apoi munții Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu excepția
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
deputați ai Partidului Liberal Democrat au încercat să revizuiască declarația din 1993 a lui Yohei Kono prin care acesta își cerea scuze fostelor femei de reconfortare. Declarația lui Abe a provocat reacții negative în țările din Asia și din emisfera vestică. Editorialul din New York Times afirma: „Acestea nu erau bordeluri comerciale. Forța a fost folosită explicit și implicit în recrutarea acestor femei”. Pe 26 martie 2007, premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat regretele pentru violarea drepturilor omului cu privire la femeile de
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Pasărea, la est de aceeași șosea și cuprinde manufactura lui Șerban Cantacuzino (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XV-lea-al XVI-lea). Al treilea sit se află între marginea vestică a satului Afumați și limita cu comuna Ștefăneștii de Jos, și cuprinde urmele unor așezări din diverse perioade: Epoca Bronzului, epoca geto-dacică, epoca daco-romană, secolele al IX-lea-al XI-lea și epoca medievală. Al patrulea monument de interes local
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
lungul căreia se întinde o depresiune ce compartimentează Munții Trascăului în două culmi paralele. Din punct de vedere fizico-geografic zona Mogoșului este una interioară de culmi mai scunde, încadrată la est de Munții Trascăului, la nord de Muntele Mare; limitele vestice sunt jalonate de vârfurile vulcanice ale Munților Metaliferi, iar spre sud-vest cumpăna de ape a Ampoiului este o limită vag conturată. Zona acesta de culmi este străbătută la nord de Arieșul Mijlociu ( de la Bistra la Buru ), în sud de Ampoi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
este situată la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, de-a lungul unor vai descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor (sau Pănceștilor), prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Platoul situat în jumătatea vestică a teritoriului comunei este întins și neted, lipsind elemente geomorfologice semnificative de tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime. Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc din denivelările față de Culoarul Șiretului. Văile coboară acoperind
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Șiretului. Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Șiretului, precum și terasele corespondențe și lunca de pe dreapta acestuia. Relieful din punct de vedere altitudinal, variază spre est de la cota 108 m în albia majoră a Șiretului până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se înșira piscurile Cineparia (609,6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. În estul comunei se află
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Marea Australie. [ 5] Cele două teritorii s-au separat când zona acum cunoscută sub numele de Strâmtoarea Torres a fost inundată la sfârșitul ultimei ere glaciare. Antropologic este considerată ca făcând parte din Melanezia. Din punct de vedere politic, jumătatea vestică a insulei cuprinde două provincii indoneziene: Papua și Papua de Vest . Jumătatea de est formează partea continentală a Papua Noua Guinee. Noua Guinee are o populație de aproape 7,5 milioane locuitori care luptă împotriva unui climat umed, cald și ploios și
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
de la Versailles , partea germană a fost acordat Australiei (care deja solicitaseră sud-estul, numit Teritoriului din Papua) ca mandatată de Liga Națiunilor. Jumătății de est a insulei i-a fost acordată independența de Australia în 1975 sub denumirea de Papua Noua Guinee. Jumătatea vestică și-a câștigat independența de olandezi în 1961, devenind o parte din Indonezia curând după aceea, în circumstanțe controversate. [11] Insula Noua Guinee este împărțită în jumătăți aproximativ egale de-a lungul liniei Nord-Sud: Karte Neuguinea.png
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
stat britanic pentru război și colonii de la acea vreme (1812-1827). are o linie de coastă neregulată, marcată de golfuri adânci și de peninsule. Pe coasta nordică sunt trei golfuri adânci, numite Young Inlet, May Inlet și Erskine Inlet. Pe coasta vestică se deschide golful Graham Moore. Cea mai mare parte a insulei este constituită din terenuri joase, înălțimea medie fiind de 100-200 m deasupra nivelului mării iar cele mai înalte vârfuri nedepășind 400 m. În anii 1960 și 1970, Polul Nord Magnetic
Insula Bathurst () [Corola-website/Science/310182_a_311511]
-
inelate ("pusa hispida"). Focile de Groenlanda ("phoca groenlandica") migrează în fiecare primăvară dinspre zonele de reproducere din largul coastelor peninsulei Labrador și coastelor sud-estice ale Groenlandei spre nordul insulei Baffin. Poliniile din bazinul Foxe atrag în fiecare vară spre coastele vestice ale insulei Baffin un mare număr de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus") dinspre zone mai sudice, în bazinul Foxe găsindu-se cea mai mare turmă de morse din Canada, dar și balene de Groenlanda ("Balaena mysticetus") dinspre strâmtoarea Hudson
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
atinge 65 de metri. În ceea ce privește altitudinile maxime, acestea pot fi întâlnite prin acele forme de relief cunoscute sub toponimele de : Dealul Sărata (200 m), Dealul Turcului (212 m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
Zărnești (în trecut, Fundeni-Zărnești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Comisoaia, Fundeni (reședința), Pruneni, Vadu Sorești și Zărnești. Principalele zone locuite sunt situate în partea vestică a comunei, în valea Câlnăului. Satul Comisoaia este o rămășiță nelocuită a unei așezări care a existat o vreme în secolul al XX-lea. Zona dinspre est a comunei este formată din terenuri agricole și este traversată de DN2 și
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
comunei (). Principalele sate se află pe versantul acestui deal, în timp ce o prelungire a comunei formată din terenuri agricole se extinde spre sud, în câmpia piemontană de la poalele Istriței. Satul de reședință a comunei este Pietroasele și este situat în partea vestică a comunei. El este străbătut de drumul județean 205 (Vernești-Fințești), parte a vechiului drum principal ce lega Buzăul de Ploiești. Pietroasa Mică se află puțin mai sus de reședință, pe o terasă; satele Dara și Câlțești se află foarte aproape
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
afluent de dreapta a Carașului, iar localitatea Iabalcea, pe un platou piemontan, cu conducte morfologice slab conturate, este considerată a fi una dintre localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică a acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
structuri și falii din zonă, de la vest la est sunt: Zona Carașova se înscrie în bazinul de recepție al râului Caraș, care în ansamblul său se prezintă sub dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai munților Aninei; - protosoluri antropice, pe halde de steril, gropi de gunoi, sau dispuneri de material pământos de la diferite lucrări de construcții. Solurile au un scăzut conținut de humus, fiind slab aprovizionate cu azot, fosfor mobil și bine aprovizionate cu
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
în prezent a noi obiective. Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este situat în partea centrală a județului Caraș-Severin, ocupând o suprafață de 36.364,8 ha ce include 10 rezervații declarate (14.420,8 ha) și 8 rezervații propuse. Limita sa vestică este în dreptul localității Carașova, ceea ce înseamnă că peste 60% din arealul comunei este inclus în Parcul Național, considerând zonele tampon. Importanța prezenței acestui Parc Național pentru comunitatea carașovenească se regăsește atât în aspectele de conservare a mediului cât și în
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
acțiuni, însă acest procentaj a crescut treptat până la 38%. Tranzacțiile cu acțiuni Gazprom au fost foarte strict controlate, regulamentul companiei interzicea străinilor să dețină mai mult de 9% din acțiuni. Gazprom și-a construit treptat credibilitatea în piața de capital vestică, oferind 1% din acțiuni străinilor în octombrie 1996. Cernomîrdin, din funcția de Prim-ministru al Rusiei, s-a asigurat că statul nu reglementa prea îndeaproape Gazprom-ul. Astfel compania a făcut evaziune fiscală la scală mare, statul primind foarte puține fonduri
Gazprom () [Corola-website/Science/309030_a_310359]
-
râului Argessis (Argeș) și amplasată la cca 18-20 km sud-vest de centrul actualei capitale a României, București. Capitala statului dac este menționată de antici drept „Cetatea Soarelui" (Hellis). Limitele statului dac erau, în Nord: Carpații Păduroși, în Est: întreg țărmul vestic al Mării Negre până la gurile râului Bug, în Sud: munții Haemus (Balcani), în Vest: confluența râului Morava cu Dunărea Mijlocie, la granița de astăzi a Slovaciei cu Cehia și Austria, apoi cursul Dunării și chiar dincolo de el. Statul dac amenința interesele
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]