5,858 matches
-
a ieși în evidență într-un anumit context 57; termenii de argou sunt actualizați în cadrul unei exprimări emfatice (frecvent, ca împrumuturi, neadaptate și irelevante în context, din alte limbi): mersi, madam, stripteuz, monșer etc. II.3. Mijloace de îmbogățire a vocabularului Limba română și-a îmbogățit și își îmbogățește mereu sistemul atât prin mijloace interne (valorificând elemente deja existente în limbă, însă combinate într-o manieră nouă), cât și prin mijloace externe (împrumutând din alte sisteme lingvistice). Mijloacele interne de îmbogățire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
română și-a îmbogățit și își îmbogățește mereu sistemul atât prin mijloace interne (valorificând elemente deja existente în limbă, însă combinate într-o manieră nouă), cât și prin mijloace externe (împrumutând din alte sisteme lingvistice). Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea și conversiunea. (a) Derivarea constă în formarea de cuvinte noi prin58 adăugarea, la un radical, a unor prefixe și/ sau sufixe, prefixoide sau sufixoide, prin substituirea într-un cuvânt existent în limbă a unui prefix/ sufix sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă semantico-gramaticală de la o valoare morfologică la alta): * Poiana = substantiv propriu (nume de localitate) < substantivul comun poiană; * Olandă = substantiv comun ("țesătură") < substantivul propriu Olanda etc. Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului sunt reprezentate de împrumuturile 69 din alte limbi, împrumuturi reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: sunetul Φ din cuvântul sufleur, sunetul ü din cuvântul tul etc.; * la nivel lexical: hamburger, mouse, reverie, a face knock-out etc.; * la nivel morfologic: terminația a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv, constituit în cuvânt de bază: bun bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară, nebun, bunic, a îmbunătăți, nebunește, a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
considerate de vorbitorii obișnuiți (nespecialiști) de limbă română drept greșeli de exprimare; este vorba despre așa-numitele "pleonasme tolerate" (Crăciun & Bădărău, 2003, p. 108) de tipul: să crești mare, babă bătrână, moș bătrân etc. Identificați cuvinte aparținând diferitelor clase ale vocabularului: (a) "Auzise și Dănuț / Că un ou e cu "bănuț" / Și credea că oul moale-i / Pușculiță cu parale. Avea ca vreo șase ani / Și visa să strângă bani, / Socotind pe uși, cu cretă, / Cât costa o bicicletă." (Tudor Arghezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre, Plafar, cizmar, un zece, nici un efort; * pe lângă, modalitate, PSD, bineînțeles, certăreț, inutil, un nimic, Mihai Viteazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: geană, chihlimbar, cheie, gintă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Limba română. I. Privire generală. București: Editura Minerva. Rădulescu, I. Ș. (2002). Să vorbim și să scriem corect. București: Editura Niculescu SRL. Seche, L., Seche, M., & Preda, I. (1989). Dicționar de sinonime. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoichițoiu-Ichim, A. (2005). Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Seche, L., Seche, M., & Preda, I. (1989). Dicționar de sinonime. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoichițoiu-Ichim, A. (2005). Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2000, p. 33 etc. 44 Cf. Zugun, 2000, p. 33. 45 Vezi Dimitriu, 1999, pentru realizările perifrastice ale diferitelor clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferitelor clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51 Cf. Zugun, 2000, pp. 182-184. 52 "păstrate intenționat cu forma și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 91; Șerban & Evseev, 1978, pp. 268-274 etc. 59 În unele lucrări de specialitate se consideră că formarea de cuvinte noi pe teritoriul limbii române prin valorificarea sufixoidelor sau a prefixoidelor se subordonează compunerii ca mijloc intern de îmbogățire a vocabularului, idee motivată prin aparentul caracter independent al sufixoidelor/ prefixoidelor care, în plus, au circulație internațională vezi, de exemplu, DȘL, 1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbajul în diverse feluri. Unii încearcă să găsească explicații cauzale, alții analizează discursurile. Având în vedere că realitatea socială nu este pur și simplu undeva în afară, ci este creată de actori, conceptele pe care le folosim sunt parte a vocabularului care este structura imbricată a proiectelor politice.68 Schimbarea atenției de la proclamațiile epistemologice către analiza empirică a constituirii reciproce reclamă clarificarea a două aspecte care definesc poziționarea în ceea ce privește problema interpretării și a cauzalității. Premisa ontologică a constituirii reciproce agent-structură prin intermediul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1980, când "noua gândire" în privința strategiei și securității internaționale s-a extins prin includerea a noi dimensiuni precum democrația, drepturile fundamentale ale omului ș.a.m.d. și până în anii 1990 ai secolului trecut când sintagma "securitate umană" a intrat în vocabularul politic, pentru ca, la începutul mileniului, mai precis în 2003, Raportul Comisiei ONU pentru Securitate Umană să formuleze explicit imperativul elaborării unei noi paradigme a securității, statul nemaifiind principalul furnizor de securitate. Desigur, astfel de aprecieri au generat ample dezbateri întrucât
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trebuie remarcat, în privința lingvisticii românești, amplul tratat Formarea cuvintelor în limba română, ale cărui volume, elaborate în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" din București și publicate începând din anul 1970, abordează în detaliu diferitele procedee de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne. În Cuvântul-înainte la primul volum, regretata Mioara Avram, redactor responsabil, amintea și elipsa printre "fenomenele care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia". Autorul volumului de față susține un punct de vedere oarecum diferit sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
caracterizare stabilit între adjectiv și substantiv formează un compus mai sintetic decât ar face-o o construcție din mai multe cuvinte. De exemplu, avem ingénieur forestier alături de ingénieur en foresterie. Acest procedeu, numit "hypallage" sau "ellipse", este extrem de frecvent în vocabularele de specialitate"; s.v. Point-virgule et phrases juxtaposées: Atunci când punctul și virgula leagă astfel de propoziții, verbul din a doua propoziție (și, dacă e cazul, din următoarele propoziții) poate fi subînțeles. În acest context, punctul și virgula este un semn care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
textului, contribuind astfel la coeziunea și coerența textuală. Și reducția cu caracter lexical are, într-o oarecare măsură, acest rol de coeziune, la care se adaugă însă și capacitatea sa de a crea variante susceptibile să devină membre permanente ale vocabularului. * În cazul reducției cu caracter lexical, nivelul onomasiologic al sintagmei se perpetuează chiar și în afara contextului, în timp ce reluarea anaforică păstrează același nivel onomasiologic numai în context. * Tipul de omisiune admis de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dată chiar a termenului complex absorbție lexicală, este aceea de "încorporare în lexicul unei limbi a unei mase de cuvinte aparținând altei limbi; împrumut lexical (masiv)". Iată cum sunt caracterizate raporturile dintre lexicul a două limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din limba pular. Majoritatea lor sunt legate de viața religioasă, de relațiile sociale și de alte trăsături particulare, ca creșterea animalelor etc. Studiul de impact al acestor împrumuturi asupra lexicului de bază al limbii kakkabe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
conținutul noțional. Dacă sunt adevărate definițiile potrivit cărora cuvântul este o "unitate lexicală alcătuită dintr-un complex sonor și un sens (sau un complex de sensuri), susceptibilă de o întrebuințare gramaticală" (Dobridor, s.v. cuvânt)38, o "unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor" (DEX, s.v. cuvânt), "cea mai mică unitate a limbii care are un sens independent și o formă fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai ales atunci când acest element cuprinde și o secvență comună cu celălalt cuvânt participant la compunere ori dacă se pronunță la fel cu secvența eliminată: engl. ambisextrous "bisexual" < ambi[dex]trous "ambidextru" + sex; sexpert "expert în sexologie" < sex + expert; wordrobe "vocabularul unei persoane" < word "cuvânt" + [ward]robe "garderobă"; fr. misanthropophage "canibal care face mofturi la mâncare" < misanthrop[e] + anthropophage; photocopillage "furt intelectual prin fotocopiere" < photocopi[e] + pillage "furt, jaf, plagiat". Fapt interesant, crearea compuselor scurtate parțial și a cuvintelor-valiză poate avea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
substantivată), ci este omisă și explicația etimologică exactă (din sintagma condensată), ba, mai mult, substantivul este considerat uneori derivat (sic) de la adjectiv. Pentru ilustrare ne limităm la cele trei exemple de mai sus și la câteva dicționare ale limbii române: Vocabularul purtăreț rumânesc-franțozesc și franțozesc-rumânesc al lui J.A. Valian (= Vaillant), datând din 1839 și constituind primul dicționar bilingv tipărit privitor la aceste două limbi, nu include substantivele roșie și vânătă (fr. aubergine este tradus prin pătlagea, iar rom. pătlagea prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]