4,138 matches
-
către părinți, cler și superiori, mîndrie, îngîmfare, trufie și alte neascultări... A douăsprezecea vamă este aceea a mîniei... A treisprezecea vamă este a ceea a răzbunării... A patrusprezecea vama este aceea a uciderii... A cincisprezecea vamă este aceea a magiei: vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocația demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
verde” dintre toate parfumurile verzi, un amestec pătrunzător, răcoros și scânteietor de frunze, ierburi, flori și mirodenii. Singurul parfum care ne poate transpune într-o zi senină și însorită de vară, pe o pajiște plină de ierburi și flori, sub vraja mirifică a apusului de soare. Este un parfum de zi și se potrivește de minune persoanelor tinere și dinamice. 4. Parfumurile ciprate Creații deosebit de răspândite și foarte apreciate, care au la bază combinații între mușchiul de stejar, trandafir, ulei de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Sensibile și visătoare, intuitive și complexe, vă acordați cel mai bine cu parfumurile verzi, cu vagi urme de vegetație acvatică. Afinitatea voastră este pentru parfumuri ce navighează deasupra instinctului feminin, aspirând spre conservarea a ceea ce e bine și frumos - toată vraja unei sirene. Parfumurile preferate: Vent Vert de la Balmain, Parfum D‘Eté de Kenzo, Diva de Ungaro, Dune de Christian Dior, Ocean Blue de Escada Margaritha Ley, L’Air de Temps de Nina Ricci. Pentru bărbați: Cool Water de Davidoff, New
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
suportul științific al meloterapiei. Muzica ca agent terapeutic trebuie să emoționeze, să stimuleze sau să-i calmeze pe cei care o ascultă. Ea întărește speranțele și tonifică facultățile creatoare ale omului, amplificându-i în același timp trăsăturile pozitive ale personalității. Vraja muzicii, armonia sunetelor, sentimentele pline de emoție exprimate prin acastă artă scot oamenii de sub influența negativă a unor stări psihice pline de angoase și prin calm, seninătate și emoție artistică îi transpune într-o stare care le dă încredere în
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acestui stagiu de documentare. 16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă, București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide, București, 1973. Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
într-o mână, umbrela deschisă în cealaltă și o popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clipă sosi și nașa fetei." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (h) "Noi a zis fratele cel mai mare suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm iar înfățișarea omenească. [...] N-aș putea oare să vă mântui de vrajă?, i-a întrebat ea." (Hans Christian Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tăi cei mai mari, atâți și atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din Urcuș și Întrezăriri V. trece la un neoclasicism de factură modernă, pe care nu fără temei Vladimir Streinu îl pune în relație cu Vrăjile lui Paul Valéry. Filonul inspirației religioase se subțiază până la dispariție, poetul - evadat din umbra crucii - așezându-se, asemenea lui Ion Pillat (cu care are multe afinități), sub „scutul Minervei”, spre a cânta Helada: „Chenare de ciclade te-nconjoară, unică. Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Deși în ambele comunități au pătruns elemente de modernitate, ambele se caracterizează printr-o religiozitate puternică (mai accentuată în Tălmăcel decât în Ludoș). Se pare că în ciuda acestor elemente de modernitate nu s-a produs acea trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor două comunități este una profund religioasă. În plus, în Tălmăcel toleranța religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Velocipedul. În teatrul său cu subiecte antice sau exotice, construcția e plată, fără viață. Se distinge, pentru frumusețea unor pasaje izolate, Bertha, poem dramatic, elogiat de Macedonski, căruia îi vor fi plăcut imaginea picturală, atmosfera de puritate, de bunătate creștină, vraja momentului nașterii Mântuitorului. SCRIERI: Pe velociped cursa între București și Brașov, București, 1894; Bertha, pref. Al. Macedonski, București, 1899; Aripi de vis, pref. Mircea Demetriade, București, 1903; Din zborul bicicletei. București-Paris în 10 zile și 6 ore, București, 1912; Sapho
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
contemporane care, în ciuda diversității revendicate, afirmă cu claritate o identitate nordică bine definită. Natura, de pildă, este o componentă esențială în viziunea autorilor nordici, îndeosebi lumina aceea unică, ce are virtuți transfiguratoare, magice. De fapt, scandinavii sunt mari povestitori, iar vraja creațiilor lor, deși atît de diferită de "realismul magic" al sud-ameri canilor, nu e cu nimic mai prejos, natura nefiind pentru ei simplu decor al acțiunii, ci materie organică, ființial integrată vieții. Mulți comentatori se întreabă de unde le vine această
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
subiective și versatile ca aceștia sunt greu de găsit, de cucerit și de păstrat. Viitorul ne va spune dacă tînărul elvețian va continua să ne lase un mic regret în suflet la închiderea cărții acela de a fi ieșit de sub vraja ei, după cum îl sfătuiește mai vîrstnicul Harry pe tînărul Marcus : O carte bună, Marcus, nu se măsoară doar după ultimele cuvinte, ci după efectul colectiv al tuturor cuvintelor care le-au precedat. Cam la o jumătate de secundă după ce ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
registrele pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se pot amuza să le facă bucăți. Cert e că efectul incontestabil e aproape irațional. Greu de spus ce-ți place, sau ce nu-ți place la această scriitoare, dar vraja pogoară cu subtilă insistență chiar și asupra celor mai lucizi, care se scutură încercînd să scape prin acuze brutale: romane de gară, scriitură facilă, neverosimil, redundant etc. Nu-ți trebuie mai mult de două-trei ore ca să citești un text de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îmi pare a fi să ajungi la o fotografie, una singură, absolută, a femeii iubite. Iar scopul foto grafiei este de a revela iubirea pe care o simți într-o singură imagine. Istoria se îneacă la mal Parisul trăiește sub vraja marelui Nord de cîțiva ani, de cînd s-a lăsat pradă unei noi mode literare și a primit cu brațele deschise literaturile scandinave, ilustrînd îndeosebi subgenuri ca romanul polițist, "negru", sau thriller-ul de o factură specială, în care ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totuși, vorbirea lor, e țărănească. În legănarea mulțimilor, în trecerea mecanică de la o atitudine la alta, de la deznădejdea cu bocete la plânsul înfundat și comuna resemnare, în toată această demonstrație de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri ce murmură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perfecțiunea simulacrului, care creează fascinație. Pentru Jean Baudrillard, "această fascinație atinge în egală măsură și arta modernă, al cărei obiectiv este literalmente de a deveni de neprivit, de a sfida orice seducție a privirii. Arta modernă nu mai exercită decât vraja dispariției sale"219. În acest context, situația valorilor estetice și statutul operei de artă și al creatorului sunt în disoluție. Transmutării tuturor valorilor îi este subsumată comutația și indiferența lor, Baudrillard desemnând această stare cu expresia "strabism generalizat al valorii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pluralitate a vocilor Roland Barthes par Roland Barthes continuă, subiacent, unele teze din Gradul zero al scriiturii, imprimându-le un caracter mai tranșant. Astfel, scriitura apare ca "o desfătare seacă, ascetică, fără efuziuni"286, excluzând posibilitatea exprimării. Creativitatea, emoția sau vraja sunt sortite unei fixări pe care Barthes o contestă, în special pentru un limbaj de tip poetic. În același timp, scriitura este definită printr-o relație de contradicție cu termenul de operă. Dacă aceasta din urmă este un lucru încheiat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a face să apară". Producția este strâns legată de putere, vizibil și dorință; ea are "mania" evidenței, a conceptului și a cifrei, voind să transforme totul în raporturi de forță, deoarece, din pespectiva sa, totul trebuie spus, expus, "despuiat" de vraja secretului și a intimității. Conceptul de seducție este unul dintre elementele-cheie care desparte viziunea lui Baudrillard de aceea a lui Marx: "seducția este mult mai puternică decât producția"516 pentru că nu este de ordinul realului, al forței, ci aparține unui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu se obține prin intermediul unei încercări interpretative sau psihanalitice, ci prin recursul la ritual și metaforă ce presupune deplasarea ușoară a aparențelor și crearea unui lanț continuu de aparențe ale aparențelor. Seducția operează în interiorul unui discurs prin intermediul aproximării, ambivalenței, al vrăjii, împlinindu-se în cadrul ceremonialului sau al ritualurilor care rupeau legătura cu realitatea, impunând o logică nouă și un tip de ordine care fascina. Metafora în sine este elementul dominant al acestei etape pentru că ea poate face trimiteri la altceva decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În privința regimului climateric, Heliade se simte deopotrivă bine pe timp de furtună și În ceasul calm al apusului. Dacă are, totuși, o preferință (care se traduce printr-o plăcere și, În același timp, o teamă), preferința merge spre momentele „de vrajă” ale naturii: furtunile astrale, viforele, urletul mării, zvîcnirile scoarței terestre, flăcările rotitoare etc. Acestei imaginații stimulate de „urgiile” firii Îi corespunde și un apetit spațial: „locul de groază”, peisajul accidentat, devastat de forțele oculte ale universului, În Serafimul și Heruvimul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]