4,031 matches
-
de gănd să alunec pe culoarul economic, o voi coti pe cel al înțelepciunii populare. Filonul acesteia conține destule referiri la subiect: banii sunt ochiul dracului, banii n-au miros, banii n-aduc fericire... E drept că dăm și peste vulpea care, cănd n-ajunge la struguri, spune că sunt acri... Mă căznesc să găsesc în fondul comun al reflexivității noastre o corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare, la 60-70 m adâncime, în tovărășia calcanului și vulpii de mare. Ca pește migrator anadrom, primăvara, în lunile aprilie-mai urcă în susul Dunării, pentru reproducere, până la Porțile de Fier, depunând icrele în tot cursul fluviului, în locuri adânci, cu fund pietros și nisipos (mai-iunie); către toamnă, cea mai mare parte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
oamenii simpli. Răspunsurile mantice puteau fi favorabile sau nefavorabile: bucurie sau durere, boală sau sănătate, victorie sau Înfrângere etc. Erau obiect al studierii mantice vulturii, șoimii, cucuvelele, corbii, porumbeii, rândunelele, puii, calul, măgarul, taurul sălbatic, boul, oaia, capra, porcul, câinele, vulpea, șoarecele, șarpele, maimuța, fluturele, peștele etc. De multe ori se făceau preziceri din nașteri, fetuși și nou-născuți malformați (izbu). b) Profeția Profeția, adică „vorbirea În numele” divinității, este un fenomen bine atestat chiar și În Mesopotamia antică. De la Mari, de pe cursul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu versuri, proză, eseuri la „Dialog”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru a se clarifica și a decide cum trebuie să meargă mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
Gândesc cu trupul”, „spusele n-au sânge/ n-au carne n-au văz nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
se cerea să presteze serviciul militar. Existau multe incapacități și restricții. Atît permanentele persecuții cît și corupția atotputernică demonstrau că guvernul român încerca să le facă situația insuportabilă. Bătrînul Brătianu a ilustrat aceasta relatînd o poveste populară în care o vulpe care se strecoară într-o livadă printr-o spărtură în gard se îngrașă atît de mult încît nu mai poate ieși din ea ca să scape. Grădinarul aruncă vulpea într-un colț și o înfometează pînă cînd slăbește suficient de mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bătrînul Brătianu a ilustrat aceasta relatînd o poveste populară în care o vulpe care se strecoară într-o livadă printr-o spărtură în gard se îngrașă atît de mult încît nu mai poate ieși din ea ca să scape. Grădinarul aruncă vulpea într-un colț și o înfometează pînă cînd slăbește suficient de mult ca să poată ieși prin spărtură. "Este exact ceea ce facem noi cu evreii noștri", spunea Brătianu 29. Prin 1910, din totalul de 70 217 emigranți care plecaseră din vechiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încearcă să-i liniștească: "Aici nu sînteți în pericol". "Nu despre pericol este vorba", replică sora lui Drucker. Pericol există peste tot. Este vorba despre un simțămînt, un simțămînt străvechi. Îi vezi pe evreii din Bucovina purtînd o blană de vulpe în jurul capetelor. Așa s-a stabilit cu sute de ani în urmă, în sensul că sînt vicleni ca vulpea. Astăzi rîd, dar continuă să o poarte. Este adevărat că sînt inteligenți, dar duc o altă viață și nu fac rău
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
există peste tot. Este vorba despre un simțămînt, un simțămînt străvechi. Îi vezi pe evreii din Bucovina purtînd o blană de vulpe în jurul capetelor. Așa s-a stabilit cu sute de ani în urmă, în sensul că sînt vicleni ca vulpea. Astăzi rîd, dar continuă să o poarte. Este adevărat că sînt inteligenți, dar duc o altă viață și nu fac rău nimănui". "Poate că aici e buba", spuse Harriet, "faptul că trăiesc separat. În privința loialității, prioritatea o are la voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să nu fie subestimate și nici latinizarea supraestimată"160. Stimulatoarea lor publicație, "Revista istorică română" , publica articolele scrise de istorici reprezentînd o gamă largă de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizanți ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu și alții colaborau la "Revista istorică română" (printre ei și nefericitul Vasile Cristea, care a fost executat, împreună cu alți intelectuali legionari, în timpul represaliilor care au urmat după asasinarea lui Călinescu). Cadrul unei discuții lămuritoare între Iorga și Noua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
99, 108, 109, 143, 145, 400, 440 Vicente, Gil 60 Victoria (Regina Marii Britanii) 277 Viviani 90 Vlădescu-Răcoasa, G. 102, 103 Vlad, Aurel 196, 199 Vladimirescu, Tudor 257 Vlahuță, Alexandru 53, 63, 120, 121, 168, 260 Voltaire 14, 37, 59, 97 Vulpe, Radu 324 Vyx 193 Wagner, Richard 52, 64 Walicki, A. 448 Washington, George 176, 296, 375 Weber, Eugen 125, 149 Weber, Max 78, 126 Wesley, John 97, 329, 330 White, William (Sir) 27 Wieder, Felix 283 Wilde, Oscar 190, 233
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria Europei dinainte de 1989 și să aprecieze cât de mult s-a schimbat după aceea. Comentând viziunea lui Tolstoi asupra istoriei, Isaiah Berlin făcea o distincție esențială Între două stiluri de raționament, citând bine cunoscutele cuvinte ale poetului grec Arhilocus: „Vulpea știe multe lucruri, ariciul doar unul și bine”. În viziunea lui Berlin, această carte nu este, cu siguranță, un „arici”. În paginile ce urmează nu propun o mare teorie asupra istoriei Europei contemporane, nu detaliez o temă generală și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contemporane, nu detaliez o temă generală și nu dezvolt o narațiune unică și atotcuprinzătoare. Nu fiindcă aș considera că istoria Europei de după cel de-al doilea război mondial nu are o formă tematică. Dimpotrivă: are chiar mai multe. Ca o vulpe, Europa știe multe lucruri. În primul rând, aceasta este o istorie a „retrogradării” Europei. Statele constituente nu mai puteau aspira la un statut imperial sau internațional după 1945. Cele două excepții de la regulă (Uniunea Sovietică și, parțial, Marea Britanie) erau, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
preț pe făurirea produselor de înaltă calitate și pe rezolvarea problemelor”; „Luptătorul din junglă”, care „este o întruchipare a eticii spiritului de inițiativă a secolului al XIX-lea”<footnote Ibidem, p. 10. footnote>. Ei pot fi „lei”, luptători loiali, sau „vulpi” care folosesc șiretenia; „Oamenii de campanie”, care „prețuiesc mai presus decât orice armonia, bunele relații și spiritul de comunitate”<footnote Ibidem. footnote>; „Jucătorul” (apărut în deceniul al șaptelea al secolului XX), „care-și concentrează eforturile asupra victoriei și gloriei”<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de a privi, un fenom, un obiect, un fapt cu „ochii vulturului, elefantului, vulpii, șarpelui, albinei, cameleonului, peștelui, cucoșului, cucului, etc”, privirea Însemnând În cazul omului nu numai imaginea directă, senzațiile și percepțiile dar și Înțelesul atribuit de fiecare În 144 parte. Rezultatele și informațiile acumulate astfel, supuse combinatoricii imaginației și rațiunii fac posibile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vedere, Însemnați-le pe un catastif și mi le trămite ca să le adaog la a doua edițiune”. Din același punct de vedere, „Prologul” constituie o veritabilă radiografie morală a ciocoiului, a acestor „inemici ai onoarei și ai tuturor virtuților cetațenești”, „vulpi cu două picioare” cum Îi numește Filimon. Utilizarea pluralului evidențiază ideea că Dinu Păturica nu este un caz, ci exprimă un fenomen social În ceea ce are mai caracteristic. „Prologul” este În același timp elementul de baza al rechizitoriului, el cuprinzând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
didactice postcomuniste în materie de istorie, a "discursului polifonic" (post-1998), au fost analizate următoarele titluri: Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a (Burlec, 2003); Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a (Ochescu și Oane, 1998); Istoria românilor VIII (Vulpe et al., 1999); Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a (Mitu et al., 1999, ed. a I-a; 2000, ed. a II-a); Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Manual pentru clasa a XII-a (Scurtu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele alternative. Publicat în prima generație de manuale alternative, textul semnat de L. Burlec (1997) păstrează același format de clasificare a timpului istoric: epoca veche; epoca medievală; epoca modernă și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată de A. Vulpe et al. (1999, p. 8), care clasifică "duratele timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au fost incluse figuri aparținând disidenței anti-regim: Paul Goma (Vulpe et al., 1999, p. 135; Mitu et al., 1999, p. 115), Elisabeta Rizea din Nucșoara (Dumitrescu et al., 1999, p. 188), Mircea Dinescu (Dumitrescu et al., 1999, p. 197), Corneliu Coposu (Mitu et al., 1999, p. 134), Ileana Samoilă, Ioan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Clement Atlee. i)Evoluții pe front în anii 1942 1943 Pe frontul din nordul Africii, italienii i-au atacat pe englezi în Egipt dar au suferit înfrângeri, motiv pentru care Hitler trimite în sprijinul lor trupe conduse de generalul Rommel („vulpea deșertului”). Dar englezii obțin victoria de la El Alamein (octombrie 1942). În noiembrie 1942, anglo-americanii au debarcat în nordul Africii, italienii și germanii sunt învinși iar în mai 1943 războiul din Africa a luat sfârșit. În iulie 1943, angloamericanii au debarcat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
COTELE DE RECOLTA aprobate pentru sezonul de vânătoare 2003-2004 la căprior, pe fondurile de vânătoare constituite pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" Anexă 2 Anexă 3b) Anexă 4 COTELE DE RECOLTA aprobate pentru sezonul de vânătoare 2003-2004 la speciile viezure, vulpe, câine enot, șacal, jderi, dihori, nevăstuica, hermelina și bizam, pe fondurile de vânătoare constituite pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" Nr. │ Fond de │ Cote de recolta aprobate [buc], la:
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149871_a_151200]