4,194 matches
-
prin viclenia lui Făt-Frumos, care fură vesmintele unei zâne aflate la scăldat. Totuși zânele bune au limite în bunăvoință și uneori pedepsesc îndeosebi pe cel care le calcă un tabu declarat (de exemplu, intrarea neîngăduita pe un teritoriu controlat de zâne), pedeapsa curentă fiind orbirea. Zânele rele sunt uneori bătrâne, urâte, uscățive, alteori tinere, ispititoare, dar sadice față de oamenii îndrăzneți. Acestea sunt adesea confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
fură vesmintele unei zâne aflate la scăldat. Totuși zânele bune au limite în bunăvoință și uneori pedepsesc îndeosebi pe cel care le calcă un tabu declarat (de exemplu, intrarea neîngăduita pe un teritoriu controlat de zâne), pedeapsa curentă fiind orbirea. Zânele rele sunt uneori bătrâne, urâte, uscățive, alteori tinere, ispititoare, dar sadice față de oamenii îndrăzneți. Acestea sunt adesea confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
teritoriu controlat de zâne), pedeapsa curentă fiind orbirea. Zânele rele sunt uneori bătrâne, urâte, uscățive, alteori tinere, ispititoare, dar sadice față de oamenii îndrăzneți. Acestea sunt adesea confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir: "Zână, cuvânt pe care l-ai putea bănui că provine din numele Dianei. Totuși rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
rele sunt uneori bătrâne, urâte, uscățive, alteori tinere, ispititoare, dar sadice față de oamenii îndrăzneți. Acestea sunt adesea confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir: "Zână, cuvânt pe care l-ai putea bănui că provine din numele Dianei. Totuși rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir: "Zână, cuvânt pe care l-ai putea bănui că provine din numele Dianei. Totuși rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor asupra altora". Remarcă lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor asupra altora". Remarcă lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis", albaneze "Zână" și cu numele de fluviu "Zână", considerând că acestea provin din rădăcina indo-europeană *ĝen - ‘a naște’. Tot Duridanov a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis", albaneze "Zână" și cu numele de fluviu "Zână", considerând că acestea provin din rădăcina indo-europeană *ĝen - ‘a naște’. Tot Duridanov a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina", f., și numele de fluviu "Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis", albaneze "Zână" și cu numele de fluviu "Zână", considerând că acestea provin din rădăcina indo-europeană *ĝen - ‘a naște’. Tot Duridanov a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina", f., și numele de fluviu "Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης, Zines etc, considerându-le posibile coradicale
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis", albaneze "Zână" și cu numele de fluviu "Zână", considerând că acestea provin din rădăcina indo-europeană *ĝen - ‘a naște’. Tot Duridanov a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina", f., și numele de fluviu "Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης, Zines etc, considerându-le posibile coradicale cu "Zâne, Zano". Alte argumente privind raportul între aceste forme și romanescul "zână", "Sânziene" au fost
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
că acestea provin din rădăcina indo-europeană *ĝen - ‘a naște’. Tot Duridanov a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina", f., și numele de fluviu "Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης, Zines etc, considerându-le posibile coradicale cu "Zâne, Zano". Alte argumente privind raportul între aceste forme și romanescul "zână", "Sânziene" au fost aduse de Sorin Paliga. La albanezi, "zánë" reprezintă o zână a pădurii, ceea ce semantic o a propie de latinescu Diana. De notat este ca, desi Mircea
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
a comparat romanescul "zână" cu antroponimul albanez "Zina", f., și numele de fluviu "Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης, Zines etc, considerându-le posibile coradicale cu "Zâne, Zano". Alte argumente privind raportul între aceste forme și romanescul "zână", "Sânziene" au fost aduse de Sorin Paliga. La albanezi, "zánë" reprezintă o zână a pădurii, ceea ce semantic o a propie de latinescu Diana. De notat este ca, desi Mircea Eliade consideră că "zânatic" provine din latinescul "dianatici" (posedați de Diana
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
Zina" și cu formele trace de antroponime: Ζινα, Ζεινης, Zines etc, considerându-le posibile coradicale cu "Zâne, Zano". Alte argumente privind raportul între aceste forme și romanescul "zână", "Sânziene" au fost aduse de Sorin Paliga. La albanezi, "zánë" reprezintă o zână a pădurii, ceea ce semantic o a propie de latinescu Diana. De notat este ca, desi Mircea Eliade consideră că "zânatic" provine din latinescul "dianatici" (posedați de Diana) -în ciuda asemănării cu ilirul "zanatis" pe care Eliade nu îl ia în
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
posedați de Diana) -în ciuda asemănării cu ilirul "zanatis" pe care Eliade nu îl ia în calcul-, acesta totodată consideră că, "fără îndoială, sub numele român al Dianei se ascunde, sincretizată sau nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu", zână mătasurilor. Victor Kernbach consideră că "prezenta zânelor indică un
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu", zână mătasurilor. Victor Kernbach consideră că "prezenta zânelor indică un rafinament mitologic".
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu", zână mătasurilor. Victor Kernbach consideră că "prezenta zânelor indică un rafinament mitologic".
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu", zână mătasurilor. Victor Kernbach consideră că "prezenta zânelor indică un rafinament mitologic".
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
uscate, cu păr lung despletit sau împletit șuvițe care cad din cap până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât secera. Se deplasează pe jos sau pe un cal (iapa) cu 9 inimi. Când vine că năluca, aduce vânt, vârtej, vreme rea, intră în case
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
mergerea la biserică a lăuzei, etc.. Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este încă răspândită și înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani. Sunt trei așa numite zâne care vin în nopțile fără soț (3, 5, 7) din prima săptămână de viață a copilului nou-născut și-i menesc soarta. Se zice că, în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute și auzite cum ursesc de către moașele care—în acele
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
Sfântul Nicolae călătorește tot cu un însoțitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate și o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiți cu câteva lovituri de nuia. În Italia, La Befana este zâna bună care se îmbracă în negru și aduce daruri copiilor la 6 ianuarie. În multe țări latine: Spania, Puerto Rico, Mexic și America de Sud, copiii îi așteaptă pe cei trei regi să le aducă daruri de Crăciun. Cântarea cântecelor de stea este
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
În anul 1894 a debutat editorial cu "Isprăvile lui Păcală". Premiată de Academia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediții aducându-i o popularitate deosebită. Au urmat alte creații care, de asemenea, i-au adus recunoaștere unanimă: "Snoave", "Odinioară", "Ion Săracul", "Zâna florilor", "Cei doi feți-logofeți cu părul de aur". Alături de "Isprăvile lui Păcală" alte două lucrări "Gruia lui Novac" și "Povestea lui Făt-Frumos" s-au impus ca opere de referință în literatura română. Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
Arany János (în parte de jos a stațiunii la cîțiva m de biserica romano-catolică, cu debit scăzut și care a dispărut în anii '70 când în parcul stațiunii s-au efectuat foraje), Izvorul Păstorului (lîngă Arany János), Izvorul din Poiana Zânelor, Izvorul străvechi/ Osforrás/ Dögleszti, Izvorul Caprelor. Față de caracterele generale ale apelor minerale enunțate mai sus, Izvoarele Boldizsár (Nr. 3), László (Nr. 5), Pierre Curie, Caprelor sunt în plus sodice, iar Izvorul străvechi feruginos. În anii '60-'70 au fost forate
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
ac. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită "zăpada zânelor", iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
primăvară, Dragobetele oficia nunțirea păsărilor in cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi, după cum informează Historia.ro. În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă, de Dragobete, zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele își clăteau chipul cu această
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]