40,133 matches
-
683-699; viața În perioada postbelică 214-222; viitorul statelor-națiuni 723-727; xenofobia 676-677 Europa Centrală; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 655-660; disidenți 528-529; musulmani 676 Europa de Est; accentul pe industrie 304; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 654-660; acțiunile sub acoperire ale Statelor Unite 295; amintiri ale crimelor comise 750; amintiri chinuitoare 750; antipatia față de Uniunea Europeană 667; antisemitism 399-400; ca destinație ieftină 695; cenzura 524; colaboraționiștii 45; colaboraționiștii În perioada postbelică 53; controlul În perioada postbelică 105; datoria valutară 534; deosebirea față de Europa Occidentală 186; dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
214-222; viitorul statelor-națiuni 723-727; xenofobia 676-677 Europa Centrală; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 655-660; disidenți 528-529; musulmani 676 Europa de Est; accentul pe industrie 304; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 654-660; acțiunile sub acoperire ale Statelor Unite 295; amintiri ale crimelor comise 750; amintiri chinuitoare 750; antipatia față de Uniunea Europeană 667; antisemitism 399-400; ca destinație ieftină 695; cenzura 524; colaboraționiștii 45; colaboraționiștii În perioada postbelică 53; controlul În perioada postbelică 105; datoria valutară 534; deosebirea față de Europa Occidentală 186; dorința de a fi american 578
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sisteme asistențiale 81; sovietizarea și rusificarea 186-187; stalinismul 393; statistici ale populației În perioada postbelică 306-307; strategia Statelor Unite 295; transformările (din anii ’90) 583; turismul sexual 695; vânzarea proprietății publice 628; vezi și Uniunea Sovietică Europa de Vest; acțiuni În Bosnia 623; amintiri chinuitoare 731-747, 752-757; antipatia față de Uniunea Europeană 667; atitudinea față de amplasarea armelor nucleare În Î 541; atitudinea față de comunism 193; autoritatea statală asupra moralei și relațiilor personale 346-350; autorități provizorii 73; baby boom 307-308, 323-325; calitatea bunurilor 355-356; cenzura 347; cheltuieli
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Roosevelt, Franklin Delano 76, 107-108, 112-113; membru al Celor Trei 105-106; opinia lui de Gaulle 269 Rossellini, Roberto 198, 219 Roudy, Yvette 449 Rousset, David 203-204, 207 Rousso, Henry 736 Roy, Claude 298 Rugova, Ibrahim 620 Rumsfeld, Donald 716 Rusia; amintiri chinuitoare 751; imperiu eurasiatic 696; miliardari 628; moștenirea Europei 696; naționaliști 632-633; nepotism 628; oligarhi 628, 630, 697; privatizarea 628; producătoare de energie 697; reforme economice 628; sănătatea la Început de secol 697; tranziția de la comunism la capitalism 628 Rusk
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Markus 534 X xenofobia 633, 677 Xoxe, Koçi 172 Y Yalta, Conferința de la 105-106 Younger, Kenneth 154 Z Žantovski, Mihal 605 ziare 710 Zidul Berlinului; căderea 563; construirea 194; deschiderea 563; Poarta Brandenburg 563, 585 zile de conediu 720-721 „Ziua Amintirii” (RDG) 748 zona euro 662 zonă de privilegiu economic european 688-689 Zweig, Stefan 18, 685
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Maxim Gorki, Camil Baltazar de nuveliștii sovietici, Radu Cioculescu tălmăcește pagini din Elisabeta Bibescu, iar Horia Stanca și Victor Bănciulescu se opresc la E.A. Poe, în vreme ce T. Andrei traduce Zidul de Jean-Paul Sartre. În numărul 14/1944 pot fi parcurse Amintiri de Mărgărita Miller-Verghy. Alți colaboratori: I. Valerian, Ovidiu Constantinescu. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
solar creator al lumii este cel care a introdus vinul și beția pe pământ. Pentru a apăra omenirea de mânia zeiței Hathor, pe care grecii au identificat-o cu Afrodita, Ra a preparat o licoare îmbătătoare de culoarea sângelui. În amintirea acestui vicleșug divin, egiptenii au pus vinul și toate sărbătorile ce au legătură cu vinul sub egida zeiței cu cap de vacă.5 În mitologia greacă, vița de vie a fost adusă de către Dionisos, zeul grec al vinului și al
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de tradițiile ei locale, ritualul său, ceremoniile sale, costumele sau chiar visele sau fantasmele sale istorice: ...prezența câtorva ruine ale unui domeniu aparținând unui ordin militar sau religios de demult al Templului sau al Maltei face să renască spiritul cavaleresc; amintirea unei organizații comunale veghind odinioară la calitatea vinurilor, sau rolul de asociație profesională în scopul perfecționării "meseriei" au constituit, pe alocuri, tot atâtea subiecte de inspirație... Sărbătorile vinului sunt un prilej de a așeza la loc de cinste uneltele viticultorului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
uitării. Vinul, prin însăși simbolistica sa, este eminamente "festiv" și via dă acestei sărbători adevăratele sale rădăcini. Sărbătorile vinului transmit atât de mult tradițiile populare încât au loc uneori chiar și acolo unde fructul lui Bachus nu este decât o amintire, ba chiar și în sate unde cultura viței de vie nu a existat niciodată. Capitolul V VINUL ȘI CONSUMUL SĂU Începând cu secolul al IX-lea, Europa creștină se identifică cu civilizația vinului, iar podgoriile ce aparțin bisericilor produc băutura
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
423. 31 J.-F. Gautier, Les saints vignerons de Paris, Les Petites Affiches, Paris, Nr. 112, 1993, p.20. 32 Cultul sfântului Bachus și al sfântului Sergiu a fost suprimat oficial în anul 1969. Ordinul "Les Chevaliers de Saint-Bacchus" păstrează amintirea acestui "sfânt păgân" din 1946 ca și protector al viticulturii, consacrându-se apărării "vinului bun și autentic". 33 J.-F. Gautier, Le vin à travers les âges, de la mythologie à l'œnologie, Bordeaux, LCF, 1980, p. 80. 34 Baudot și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile lor, țărână sfântă. În inimile celor rămași, amintirea lor aduce o stare tulburătoare, de neliniște. Ei sunt prezenți, dar și lipsa lor o simțim la tot pasul, în toate încercările de adânci genune, căci au lăsat aici, pe câmpul de luptă, un gol de nerecuperat. Dar imaginea lor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe pământ străin, alungați din Țara lor de trădători și intruși. Trăim vremuri de întunecate speranțe. În adâncul inimii noastre împovărată de greul atâtor genuni, îi păstrăm - morți sfinți până la marea revedere. Până atunci, în piepturile noastre arde vâlvătaia atâtor amintiri înfrigurate de flacăra marilor tensiuni de azi. Căpitanul a fost asasinat. Elita legionară a fost asasinată. A urmat apoi „la rug” generația 1948, care a întrecut în timp și bestialități toată gândirea drăcească de până acum, tot ce își poate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ape, un timp ce l-am trăit Mustrare, ispășire, ofrandă de pe munte Mi-aduc în piept toți morții, cu care-am pătimit” (Autorul) Sunt împovărat când scriu: și de crucea bătrâneții, 91 de ani fără două luni, și de greul amintirilor de atunci, nepăsători bolovani de beton, de nimeni cercetați . Istoricii tac ca ascunși după obloane ferecate, ronțăind resturi și scursuri de la mai marii zilei, iar alții tari la minte, lătrători de profesie, corbii tuturor ospețelor, ne împroașcă, ne murdăresc și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul Caratănase Ion. Fiecare din cei de față au în amintire imaginea celui de pe lespede. Fiecăruia i se umezesc pleoapele. E sigur Caratănase. Într-un buzunar s-a găsit o batistă cu monograma sa... Al doilea martir scos e Fane Georgescu. Pus alături de Caratănase, martirul e recunoscut după îmbrăcăminte. Căci, pe lângă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Nu este bine să fii stăpânit de grijile de mâine. Și binele și răul trec ca valul apelor de munte, Dumnezeu te apără și te întărește când te rogi Lui. Ne despărțim copleșiți de amărăciunea momentului, păstrând în cutele sufletului amintiri și speranțe. Eu, în toamna anului 1942, am fost încorporat la armată. Am străbătut hăuri, zări însângerate, 23 august 1944, cea mai neagră pagină a istoriei românești, participarea la războiul din apus, mereu urmărit de Siguranța Statului, izolat, încercarea de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
când s-au făcut marile eliberări ale condamnaților politici. El s-a stabilit cu familia în orașul Moinești, Bacău, unde, după anul 1989, l-am vizitat de mai multe ori. Întâlnirea noastră a fost la fel de binevenită și ne-am depănat amintiri în același spirit de frați și camarazi, așa cum viața ne-a unit din tinerețe Frați de Cruce. Acum, când scriu aceste rânduri, amândoi suntem pe malul celălat, la capătul vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și mulțumind
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu știe unde s-a ascuns vesela verde dumbravă, în care forfoteau viețuitoarele, bucurându-se de belșugul verii și pitulând taine printre ramuri și frunzișuri, clădind un sfielnic templu al paradisului pe pământ. Acum, ca un bunic, bătrânul codru rememorează amintirile din vremea când era la începuturi, doar mlădițe cu muguri ce-și deschideau ochii plini de întrebări spre păsările care păreau poveri și cu spaima de iepurii înfometați. Își amintește cum cu fiecare an se înălța tot mai mult, cum
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
CANTACUZINO, G.[eorge] M.[athei] (23.V.1899, Viena - 1.XI.1960, Iași), eseist. Este fiul lui Nicolae B. Cantacuzino, secretar în cadrul Ministerului de Externe și autorul unor atractive memorii, Amintirile unui diplomat român, scrise în franceză și prefațate de N. Iorga. Relațiile sale de rudenie, mai mult sau mai puțin apropiată, sunt impresionante: domnitorii Barbu Dimitrie Știrbei și Alexandru I. Cuza, scriitoarele Anna de Noailles și Martha Bibescu, pictorul Th.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
blocului Carlton din capitală. În urma investigațiilor întreprinse, C. este scos de sub orice acuzație, vinovat fiind găsit constructorul. Între 1942 și 1948 predă, ca profesor suplinitor, un curs de istoria și teoria arhitecturii la Școala Superioară de Arhitectură, lăsând studenților o amintire de neuitat prin prestanța și căldura rostirii, într-un limbaj de o aleasă plasticitate. După instalarea comuniștilor la putere, C. este condamnat, în 1949, la muncă silnică. Pus în libertate în 1953, obține un post la Direcția Monumentelor Istorice, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
un ajout de graphèmes seulement lorsqu'elle sent le besoin de souligner davantage un élément du texte de départ : Ar trebui să tai iarbă pe unde-ai trecut. Cu coasă tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristețe mă-ncing. (Amintire) (Blaga, 2010 : 532) Je devrais faire place nette, / oui, je devrais faucher l'herbe là où tu es passé. / Sur mon épaule pèse la faux du négateur/ et la dernière tristesse me ceint leș reins. (Mémoire) (Stolojan, 1992 : 45) On
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
phrase par l'insertion du tiret ne fait que mettre davantage en valeur son caractère inédit, " révélateur ", en d'autres mots, la qualité de l'objet poétique. Azi am văzut din întâmplare cum slovele-au crescut din cale-afară uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi scăpărătorii câri de luminoși ce sunt, copilo, nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) [...] mi-am zgâriat stăruitor în scoarță unui arbor numele cu slove mici, stângace și subțiri. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) [...] j'ai gratté soigneusement dans l'écorce d'un arbre mon nom avec de petites lettres, gauches et minces. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) [...] de ți-aș strigă în zare numele i-aș auzi ecoul răsfrânt
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moi Tânt de soleil. (J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24) Mais ne puis leș voir, j'ai tânt de soleil en moi que ne puis leș voir. (J'attends mon crépuscule) (Poncet, 1996 : 44) Unde ești astăzi, nu știu. (Amintire) (Blaga, 2010 : 121) Où seras-tu aujourd'hui ? Je ne le sais pas. (Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) Où es-tu aujourd'hui, je l'ignore. (Mémoire) (Stolojan, 1992 : 45) De ce m-ai trimis în lumina, Mama, de ce m-ai trimis? (Scrisoare) (Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]