41,558 matches
-
se construiește intens în partea de apus a orașului, unde se ridică catedrala nouă, stabilimente școlare, mai multe case de raport și vile cu unul-două etaje. Este valorificată suburbia Pământeni unde se construiește gara de pasageri la tronsonul de cale ferată Bălți-Ungheni, complexul edilitar al reședinței episcopale. În partea centrală au fost păstrate piețele comerciale, separate între ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m. Deoarece terenurile din centrului orașului erau scumpe, se
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
feroviare: Bălți - Râbnița (Mateuți), Bălți - Ungheni și Bălți - Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți-Râbnița și Bălți-Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți-Râbnița și Bălți-Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE.. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și de pasageri la nivel internațional Transportul public este asigurat de troleibuze, autobuze și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
1-1 cu tripla campioană a României Chinezul Timișoara, joc prilejuit de inaugurarea stadionului CFR, situat în vecinătatea Atelierelor feroviarilor. În anii următori, CFR-ul continuă să joace bine, amenințînd echipele care luptau pentru titlu. Nesprijinită de noua conducere a Căilor Ferate Cluj, instalată în 1926, echipa se retrage din campionat în chiar anul în care ar fi trebuit să celebreze două decenii de istorie. Feroviarii revin cu succes în activitatea competițională în sezonul 1928-1929, învingînd atît pe “U”, cît și pe
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
plante caracteristice regiunilor reci: cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr. Deși există toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele maritime urmate de cele rutiere. Islanda este una dintre puținele țări europene care este lipsită de căi ferate. Unele aeroporturi precum cele din Copenhaga și Reykjavik, sunt importante pentru rutele transarctice. Deși în ansamblu Europa Nordică este mai puțin vizitată decat alte regiuni ale continentului, dispune de o serie de atracții turistice: monumente istorice, arhitectonice și de artă
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
Est, Ungheni - la Vest, Telenești la Nord și cu Strășeni la Sud-Est. Raionul se bucură de o poziție avantajoasă sub mai multe aspecte. În primul rînd, teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina, (căi ferate și șosele de importanță națională și internațională). Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
fost ridicat la rang de oraș în 1975 fiind al 2.000-lea oraș din URSS. Numele orașului provine de la pasărea dropie. Orașul se află la nordul republicii, la o distanță de 167 km de capitala țării, pe lungimea căii ferate Bălți-Ocnița, el este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț. Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt de 1830 ha, din care terenurile agricole constituie 439,4 ha. Suprafața terenului intravilan este de 864 ha, terenurile fondului silvic
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ. În prima jumătate a sec. XX localitatea începe să se dezvolte rapid și în anul 1940 devine centru raional al raionului cu același nume. În anul 1954, stația căii ferate s-a contopit cu cătunul ce se afla la o depărtare de 1,5 km de sud-estul stației cu un nume identic, formând astfel o unică localitate de tip orășenesc - Drochia. Localitatea devine centru industrial odată cu construcția unei fabrici mari
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră - autostrada și calea ferată. Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m. Clima este moderat-continentală. Temperatura medie a aerului este 9 °C. Minimul absolut
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
rețeaua termică. Lungimea totală a drumurilor este de 71,3 km, dintre care 64,3 km sunt drumuri locale și 7 km drumuri naționale. Din totalul lor 24,2 km sau 34% sunt acoperite cu asfalt. Orașul dispune de cale ferată. Sistemul de educație din Călărași este format din 3 instituții preșcolare, o școală primară de 483 locuri, 41 angajați, inclusiv 28 pedagogi, 2 școli medii cu 1274 locuri, 107 angajați, inclusiv 73 pedagogi, gimnaziul „Ion Creangă” cu 485 locuri și
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
în 1878 și schimbarea în Regatul Șerbiei în 1882, Belgrad a redevenit acel oraș-cheie în Balcani și s-a dezvoltat rapid. Cu toate acestea, Șerbia a rămas, în ansamblul ei, o țară preponderent agrara, chiar și după deschiderea unei căi ferate ce lega Belgradul de Nis, al doilea oraș din Șerbia, iar la 1900, capitala avea o populație de numai 69.100 de locuitori. Totuși, până în 1905 populația a ajuns la pește 80.000, iar la data izbucnirii Primului război mondial
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
este rețeaua feroviară suburbana care oferă servicii de tranzit-masa în oraș, asemănător cu RER din Paris și GO Transit din Toronto. Principala utilizare a sistemului de astăzi este de a lega suburbiile cu centrul orașului. Beovoz este operat de căile ferate sârbe. Sistemul feroviar suburban leagă suburbiile și orașele vecine din vestul, nordul și sudul orașului. Funcționarea a început în 1992, iar în prezent are 5 linii cu 41 de stații împărțite în două zone. Stații din centrul orașului sunt construite
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
este un oraș din Republica Moldova. Este reședința raionului cu același nume. A fost atestat prima oară la 6 iunie 1455. Orașul este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
a adăpostit pe cei care au lucrat la corpul barajului și, în partea amonte a tunelului de aducțiune. Celălalt a fost în cartierul Ciungi în locul actualului stadion din Bicaz și, a concentrat pe cei care au lucrat la terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din Bicaz. Numeroase accidente soldate cu decese și răniți, au avut loc în rândul deținuților - supuși unor condiții dure și lipsiți de experiență. La construcție a lucrat pe șantierele de la Tunel Intrare
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
orașului Berna este așezat pe o peninsulă formată de râul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de râu, care sunt accesibile prin poduri înalte. Gara din Berna reprezintă unul din cele mai importante noduri de cale ferată din tară. După gara din Zürich reprezintă a doua gară ca frecvență. Pe 14 linii principale circula trenuri regionale cat și internaționale, precum EuroCity, Cisalpino, TGV, Talgo, ICE und DB City Night Line abgefertigt, patru linii S-Bahn. Transporturile publice sunt
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
de autostrăzi până în 2012. În total, drumurile asfaltate din Ucraina reprezintă de drumuri. Transportul feroviar din Ucraina are rolul de a face legătura între principalele zone urbane, porturi și centre industriale și țările vecine. Cea mai mare concentrație de căi ferate se află în regiunea Donbas. Deși volumul de marfă transportată pe calea ferată a scăzut cu 7,4% în 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este încă una din țările care se bazează puternic pe transportul feroviar. Lungimea totală a căilor
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Transportul feroviar din Ucraina are rolul de a face legătura între principalele zone urbane, porturi și centre industriale și țările vecine. Cea mai mare concentrație de căi ferate se află în regiunea Donbas. Deși volumul de marfă transportată pe calea ferată a scăzut cu 7,4% în 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este încă una din țările care se bazează puternic pe transportul feroviar. Lungimea totală a căilor ferate din Ucraina este de , din care sunt electrificați. Ucraina este unul din
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
se află în regiunea Donbas. Deși volumul de marfă transportată pe calea ferată a scăzut cu 7,4% în 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este încă una din țările care se bazează puternic pe transportul feroviar. Lungimea totală a căilor ferate din Ucraina este de , din care sunt electrificați. Ucraina este unul din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumând de două ori mai multă energie decât Germania, pe unitatea de PIB. O mare parte din energia folosită de Ucraina
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
navale era Láng-Werke în Budapesta. Și Škoda și Ganz au produs numeroase componente navale, cum ar fi tunuri și motoare. Importanți reprezentanți ai industriei electrotehnice care tocmai înmugurea erau Orion și Tungsram (ambele cu sediul în Budapesta). → "Articol principal: Căile ferate chezaro-crăiești" Transportul pe cale ferată s-a extins rapid în Austro-Ungaria. Deja în statul anterior, în Imperiul Austriac, la Viena a apărut un profund interes pentru legăturile pe cale ferată încă din 1841. La baza lui era faptul că guvernul a recunoscut
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Budapesta. Și Škoda și Ganz au produs numeroase componente navale, cum ar fi tunuri și motoare. Importanți reprezentanți ai industriei electrotehnice care tocmai înmugurea erau Orion și Tungsram (ambele cu sediul în Budapesta). → "Articol principal: Căile ferate chezaro-crăiești" Transportul pe cale ferată s-a extins rapid în Austro-Ungaria. Deja în statul anterior, în Imperiul Austriac, la Viena a apărut un profund interes pentru legăturile pe cale ferată încă din 1841. La baza lui era faptul că guvernul a recunoscut marele potențial al transportului
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
erau Orion și Tungsram (ambele cu sediul în Budapesta). → "Articol principal: Căile ferate chezaro-crăiești" Transportul pe cale ferată s-a extins rapid în Austro-Ungaria. Deja în statul anterior, în Imperiul Austriac, la Viena a apărut un profund interes pentru legăturile pe cale ferată încă din 1841. La baza lui era faptul că guvernul a recunoscut marele potențial al transportului pe cale ferată în scopuri militare și prin urmare a investit mult în construirea acestei infrastructuri. Centre importante precum Bratislava, Budapesta, Praga, Cracovia, Graz, Ljubljana
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
a extins rapid în Austro-Ungaria. Deja în statul anterior, în Imperiul Austriac, la Viena a apărut un profund interes pentru legăturile pe cale ferată încă din 1841. La baza lui era faptul că guvernul a recunoscut marele potențial al transportului pe cale ferată în scopuri militare și prin urmare a investit mult în construirea acestei infrastructuri. Centre importante precum Bratislava, Budapesta, Praga, Cracovia, Graz, Ljubljana și Veneția au fost integrate în rețea. În 1854, aproximativ 60-70% din cei 2000 km de linii erau
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Graz, Ljubljana și Veneția au fost integrate în rețea. În 1854, aproximativ 60-70% din cei 2000 km de linii erau sub controlul statului. Însă din acest moment, guvernul a început să vândă investitorilor privați mari segmente de linie de cale ferată, pentru a ușura povara financiară apărută în urma Revoluției de la 1848 și a Războiului Crimeii. Aproape întreaga rețea de cale ferată a fost preluată de investitori privați între 1854 și 1879. În această perioadă, lungimea totală a liniilor s-a extins
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
sub controlul statului. Însă din acest moment, guvernul a început să vândă investitorilor privați mari segmente de linie de cale ferată, pentru a ușura povara financiară apărută în urma Revoluției de la 1848 și a Războiului Crimeii. Aproape întreaga rețea de cale ferată a fost preluată de investitori privați între 1854 și 1879. În această perioadă, lungimea totală a liniilor s-a extins cu 7952 km în Cisleithania și cu 5839 km în Transleithania, ceea ce a avut ca urmare faptul că noi regiuni
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
între 1854 și 1879. În această perioadă, lungimea totală a liniilor s-a extins cu 7952 km în Cisleithania și cu 5839 km în Transleithania, ceea ce a avut ca urmare faptul că noi regiuni au fost deschise rețelei de cale ferată. Din acel moment a fost posibil ca și regiunile foarte îndepărtate să fie accesibile și să fie integrate progresului economic, lucru anterior imposibil de realizat din pricina dependenței transportului de cursurile de apă navigabile. Din 1879, în condițiile îngreunării dezvoltării în timpul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]