41,558 matches
-
realizat din pricina dependenței transportului de cursurile de apă navigabile. Din 1879, în condițiile îngreunării dezvoltării în timpul crizei economice mondiale din anii șaptezeci ai secolului al XIX-lea, guvernele din Cisleithania și din Transleithania au început să renaționalizeze rețeaua de cale ferată. Între 1879 și 1900, peste 25.000 km de noi linii de cale ferată au fost deschiși traficului în Cisleithania și în Transleithania. În această perioadă, prin intermediul dezvoltării căilor ferate, Dubla Monarhie a reușit să reducă costurile de transport intern
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
dezvoltării în timpul crizei economice mondiale din anii șaptezeci ai secolului al XIX-lea, guvernele din Cisleithania și din Transleithania au început să renaționalizeze rețeaua de cale ferată. Între 1879 și 1900, peste 25.000 km de noi linii de cale ferată au fost deschiși traficului în Cisleithania și în Transleithania. În această perioadă, prin intermediul dezvoltării căilor ferate, Dubla Monarhie a reușit să reducă costurile de transport intern și să pătrundă pe noi piețe din afara granițelor uniunii. În virtuea posesiilor de pe litoralul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
și din Transleithania au început să renaționalizeze rețeaua de cale ferată. Între 1879 și 1900, peste 25.000 km de noi linii de cale ferată au fost deschiși traficului în Cisleithania și în Transleithania. În această perioadă, prin intermediul dezvoltării căilor ferate, Dubla Monarhie a reușit să reducă costurile de transport intern și să pătrundă pe noi piețe din afara granițelor uniunii. În virtuea posesiilor de pe litoralul austriac și din restul Peninsulei Balcanice, Cisleithania avea la dispoziție mai multe porturi marine. Cel mai
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
secolului al XIX-lea, orașul a cunoscut o rapidă dezvoltare economică, realizând aproape jumătate din producția industrială a Finlandei. Clădirile industriale din cărămidă roșie, cu coșuri înalte de fum i-au adus renumele de "Manchester-ul Nordului" (familiar: "Manse"). Prima cale ferată a fost inaugurată la 22 iunie 1876, făcând legătura cu Hämeenlinna. La 29 septembrie 1883 a urmat o nouă linie, prin Orivesi, spre Vaasa iar la 4 noiembrie 1895 o linie spre Pori. Tampere a fost, la începutul secolului XX
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
telefon la care se pot face comenzi este 0100 4131. Tampere are două mici porturi, unul la lacul Pyhäjärvi și unul la lacul Näsijärvi, ce deservesc mai ales ambarcațiuni de agrement. Gara locală e administrată de societatea națională de căi ferate VR. De aici pleacă trenuri în toate direcțiile țării, inclusiv trenuri de mare viteză Pendolino. La 17 km sud-vest de oraș este amplasat Aeroportul Internațional Tampere-Pirkkala, al treilea ca mărime și al doilea ca trafic din Finlanda. Tampere este un
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
dar administrate privat de către . În 2005, prin rețeaua națională de drumuri au circulat de automobile (590 de vehicule la mia de locuitori) și vehicule de marfă. Rețeaua feroviară națională, deținută de stat și operată de , totaliza în 2013 de cale ferată, dintre care electrificați. Rețeaua de navigație fluvială cuprindea în 2002 de canale și râuri navigabile. În 2004, funcționau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele două huburi din Milano și din Roma) și 43 de mari porturi (inclusiv portul maritim
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
ai celui de al Doilea Imperiu au fost ani de regim autoritar, Napoleon al III-lea a imprimat o direcție liberală, în 1860, și nu a mai împiedicat formarea unei opoziții politice, concomitent cu dezvoltarea accelerată a industriei și căilor ferate. Înfrângerea Franței în fața unei Germanii în curs de unificare, în 1870-1871, a fost un dublu punct de cotitură în istoria țării: împăratul a capitulat,în 2 septembrie 1870, la Sedan, și două zile mai târziu a fost proclamată republica, în timp ce
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de către naționaliștii italieni susținuți de Regatul Sardinia (care a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din regiunea aceasta un lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera financiară a Italiei prin băncile sale
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
este plasată pe locul 103 din 120) și restricționează investiția străină directă (101). Există de asemeni motive de îngrijorare în ceea ce privește siguranța și securitatea (53). În ce privește infrastructura transportului în comun, Italia este de asemeni modest plasată ,mai ales în ceea ce privește calitatea căilor ferate (49) și a porturilor (77). De asemeni turismul nu constituie o prioritate pentru guvernarea actuală (calificată fiind pe locul 92 din acest punct de vedere). Milano este cel mai important oraș din lume în privința "Operei lirice", cu faimosul său Teatro
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
troleibuzul. Există 4 linii, iar flota include zece troleibuze „Cristalis“ prevăzute cu aer condiționat. În afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km. Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840. Linii de mare
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km. Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840. Linii de mare viteză sunt în construcție în întreaga Italie. În Milano gările pentru TAV (Treni ad alta Velocità) vor fi la: Seviciul de
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840. Linii de mare viteză sunt în construcție în întreaga Italie. În Milano gările pentru TAV (Treni ad alta Velocità) vor fi la: Seviciul de cale ferată care deservește suburbiile „S“ (similar celor din Franța și Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează Milano la orașe ca Como și Varese. Serviciul de cale ferată regional („R
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
de cale ferată care deservește suburbiile „S“ (similar celor din Franța și Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează Milano la orașe ca Como și Varese. Serviciul de cale ferată regional („R“), în schimb leagă orașul de restul Lombardiei și de rețeaua națională. „Passante ferroviario“ este un metrou ce deservește câteva linii „S“, asemănându-se foarte mult celorlalte linii de metrou (cum de altfel este marcat și pe hartă), numai
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare. Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării. Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
acestea, orașul este deservit și de drumuri județene, care asigură legătura cu comunele și orașele din împrejurimi: Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
drumuri județene, care asigură legătura cu comunele și orașele din împrejurimi: Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
cu comunele și orașele din împrejurimi: Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
din împrejurimi: Drumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
a României și-a stabilit la Sinaia reședința de vară, construind complexul castelului Peleș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o populație de 2210 locuitori, o școală mixtă frecventata în 1899 de 103 elevi, hoteluri, gară pe calea ferată Ploiești-Brașov, clinică de hidroterapie și mănăstirea Sinaia. Tot în acea perioadă, orașul a început să devină unul industrializat, apărând o fabrică de cherestea, proprietatea industriașilor Popovici și Costinescu, ultimul deținând și o fabrică de văr hidraulic. De asemenea, în ianuarie
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Italia și Sicilia, vagoanele fiind încărcate în vapoare și trecând Strâmtoarea Messina, unde sunt descărcate și puse din nou pe șine. În 2005, a început construcția unui pod suspendat care conectează Italia și Sicilia. Acest pod are și o cale ferată, însemnând că trenurile circulă direct între Italia și Sicilia fără a mai fi necesar transferul vagoanele pe vapoare. Aeroporturile principale ale insulei sunt Aeroportul Internațional Palermo și Aeroportul Catania-Fontanarossa. Acestea deservesc zborurile naționale și internaționale (în principal din Europa). Sicilia
Sicilia () [Corola-website/Science/296740_a_298069]
-
Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate Piatra-Neamț - Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale, în 1832 apare prima școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru. Râul Bistrița a jucat rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
persoane, conform recensământului din 1989 - 661.400, în 1996 - 662.000 persoane, iar potrivit datelor preliminare ale ultimului recensământ din 2014 - 492.894 persoane. În prezent (2016), l găzduiește peste 680.000 de locuitori (estimare). Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
malul Bîcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în provincie, cu precădere la orașe. Spre 1898 românii moldoveni nu reprezentau decât 14% din populația orașului. În aprilie 1903, folosind ca pretext o crimă
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de la nivelul mării până la înălțimea de 400 m. Crește în grădini, în culturile de cereale și de florea-soarelui respectiv în zonele lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină) cum ar fi pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe santierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute. Conform descrierii datat din 1958 lui Wagner și Beals din SUA ambrozia a fost descoperită și
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
articolul 19). Totuși, Rusia, deranjată de reacțiile românești privind pierderea Basarabiei, a impus că orașul Silistra să-i fie acordat Bulgariei, România considerând că este „un ghimpe în inima” Una ditre cele mai mari pierderi politice a fost pierderea căilor ferate și primirea de refugiați din Ucraina și Galitia. Pe langă pierderile din Balcani, Imperiul Otoman a cedat Rusiei o serie de teritorii georgiene și armenești: Ardahan, Artvin, Batumi, Kars, Olti și Beyazit (articolul 19). De asemenea, Imperiul Otoman urma să
Tratatul de la San Stefano () [Corola-website/Science/317041_a_318370]