41,558 matches
-
o altitudine de 12 metri, în partea de est a raionului Ismail, pe malul vestic al lacului Chitai. El se află la o distanță de 50 km nord-est de centrul raional Ismail și la 25 km de stația de cale ferată Fântâna-Zânelor. În secolul al XVII-lea, pe acest teritoriu se afla o tabără a tătarilor nogai, cu numele de Derichioi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
corespondentul său austriac, Franz Conrad von Hötzendorf, să retragă trupe de pe frontul italian pe care să le folosească pentru respingerea atacului rus din Galiția. Feldmareșalul Paul von Hindenburg, comandantul german de pe frontul de est (Oberkommando-Ost), s-a folosit de căile ferate germane pentru aducerea de întăriri de pe frontul de vest. Pe 18 iunie, Evert a declanșat o ofensivă slabă și prost pregătită. Pe 24 iulie, Alexander von Linsingen a contraatacat la sud de Kovel și a oprit temporar ofensiva rușilor. Pe
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
este principala stație feroviară care deservește orașul Buzău, fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Deschisă în 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București-Galați, ea se află la kilometrul 128 pe Magistrala CFR 500 și reprezintă nodul feroviar în care această magistrală se leagă de cea ce duce spre
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
este principala stație feroviară care deservește orașul Buzău, fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Deschisă în 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București-Galați, ea se află la kilometrul 128 pe Magistrala CFR 500 și reprezintă nodul feroviar în care această magistrală se leagă de cea ce duce spre Făurei și mai departe spre Galați și Constanța. De asemenea, gara Buzău este punct
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
Ion Luca Caragiale în 1894-1895. Gara este principalul nod al rețelei de transport public din Buzău. Nouă din cele zece linii de autobuz din oraș au stație în zona gării, iar șase dintre ele au capătul acolo. Liniile de cale ferată traversează zona sudică a Buzăului pe direcția est-vest, iar clădirile gării se află pe partea nordică a acestora. Gara dispune de 5 linii (deservite de 3 peroane) pentru trenurile de călători și de alte 14 pentru triajul trenurilor de marfă
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
află clădirea fabricii de pâine Boromir Prod, clădire care domină peisajul în partea opusă clădirii gării. La capătul dinspre vest al peronului se află o linie terminus, denumită linia 20 și care este folosită drept capăt al liniei de cale ferată Buzău-Nehoiașu. De la acea linie pleacă și sosesc zilnic cinci perechi de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe valea Buzăului. se află pe magistrala CFR 500, cele mai importante noduri feroviare apropiate pe această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe valea Buzăului. se află pe magistrala CFR 500, cele mai importante noduri feroviare apropiate pe această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești spre nord și Ploiești Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la gara Buzău ca Magistrala CFR 702. Din gara Buzău pornește și linia de cale ferată simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la gara Buzău ca Magistrala CFR 702. Din gara Buzău pornește și linia de cale ferată simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la gara București Nord aflată la 128 km și duc pe magistrala 500 în principalele direcții Mărășești-Roman-Suceava și Mărășești-Tecuci-Iași, precum și pe
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
distanță de 131 kilometri. Alte trenuri InterRegio care circulă prin această gară sunt cele sezoniere care circulă vara și vin dinspre Oradea sau Satu Mare prin Ploiești Sud (aflată la 69 km) și duc spre Făurei-Fetești-Constanța (la o distanță pe calea ferată de 207 km). Prin Buzău trec și câteva trenuri internaționale care circulă spre Chișinău sau Moscova, dinspre București și, mai departe, Sofia (și retur). De asemenea, întrucât gara este un nod feroviar, există numeroase trenuri Regio care au un capăt
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune, cum ar fi spre București Nord, Ploiești Sud-Brazi, Mărășești, Făurei, Fetești, Galați sau Adjud-Ghimeș-Ciceu. Operatorul Transferoviar Grup folosește gara ca punct terminus al liniei sale regionale Buzău-Nehoiașu. Prima cale ferată care a trecut prin Buzău a fost construită în 1872, și lega Buzăul de București și Ploiești spre vest și sud-vest, respectiv Brăila și Galați spre est și nord-est, iar la început Buzăul a fost o stație pe această linie
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
respectiv Brăila și Galați spre est și nord-est, iar la început Buzăul a fost o stație pe această linie, gara fiind construită în anul următor. Gara Buzău a devenit nod feroviar în 1881, când a fost construită linia de cale ferată Buzău-Mărășești. În 1930, un vultur, pe nume "Ilie", crescut de un localnic ce locuia în zonă, a început să viziteze gara frecvent, venind aproape de ferestrele trenurilor și lăsându-se hrănit de călători. El a sfârșit ucis de niște soldați naziști
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
din oraș, dar nu este singura. În partea de nord a orașului se află Gara Buzău Nord, o gară mică ce deservește acea zonă și în care opresc trenurile de pe ruta Buzău-Nehoiașu. Punctul terminus inițial al acestei linii de cale ferată a fost gara Drăgaica, aflată la aproximativ 1 km spre vest, dar, după amenajarea peronului liniei terminus 20 în gara principală, ea nu a mai fost folosită, acolo fiind un depou de vagoane. Gara Buzău Sud se află în afara orașului
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
se află în afara orașului, și a fost folosită în trecut pentru trenurile de călători ce veneau dinspre Focșani și plecau spre Făurei, dar astăzi este folosită pentru trenuri de marfă, dar și ca haltă pentru trenuri de persoane pe calea ferată Buzău-Făurei.
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în 1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857). La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în 1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857). La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie 1857, companiei Căile Ferate ale Tisei (în și în ) - o companie feroviară privată
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în 1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857). La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie 1857, companiei Căile Ferate ale Tisei (în și în ) - o companie feroviară privată - construcția și exploatarea acestei căi ferate și a altora pe o perioadă de 90 ani. Construcția traseului a început din localitatea Püspökladány de pe linia Szolnok-Debrecen. Pe acest traseu au fost realizate
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857). La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie 1857, companiei Căile Ferate ale Tisei (în și în ) - o companie feroviară privată - construcția și exploatarea acestei căi ferate și a altora pe o perioadă de 90 ani. Construcția traseului a început din localitatea Püspökladány de pe linia Szolnok-Debrecen. Pe acest traseu au fost realizate 14 poduri. La 22 aprilie 1858 traseul a fost pus în funcțiune. La început, calea
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
și a altora pe o perioadă de 90 ani. Construcția traseului a început din localitatea Püspökladány de pe linia Szolnok-Debrecen. Pe acest traseu au fost realizate 14 poduri. La 22 aprilie 1858 traseul a fost pus în funcțiune. La început, calea ferată a fost exploatată de compania Căile Ferate ale Tisei. După Compromisul austro-ungar din 1867 o parte din acțiunile societății au fost preluat de statul ungar; în 1880 a urmat naționalizarea completă și transferul către compania feroviară ungară de stat MÁV
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
90 ani. Construcția traseului a început din localitatea Püspökladány de pe linia Szolnok-Debrecen. Pe acest traseu au fost realizate 14 poduri. La 22 aprilie 1858 traseul a fost pus în funcțiune. La început, calea ferată a fost exploatată de compania Căile Ferate ale Tisei. După Compromisul austro-ungar din 1867 o parte din acțiunile societății au fost preluat de statul ungar; în 1880 a urmat naționalizarea completă și transferul către compania feroviară ungară de stat MÁV. După sfârșitul primului război mondial și recunoașterea
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
anului 1944, granița româno-maghiară antebelică a fost restabilită. are o singură linie și nu este electrificată. Ea constituie una dintre cele mai importante legături feroviare între Ungaria și România. Pe acest traseu circulă zilnic mai multe trenuri internaționale. Această cale ferată este importantă și pentru transportul de mărfuri între România și țările din Europa Centrală de Vest. Planificata modernizare și electrificare a acestui traseu a fost amânată de mai multe ori, din motive financiare. <br style="clear:both;">
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
este o cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Oradea de Cluj. În prezent face parte din magistrala CFR
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]
-
funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Oradea de Cluj. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. Acest lucru s-a datorat condițiilor dificile de teren, dar și litigiilor de pe traseul care
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]