40,574 matches
-
în perioada 1951-1956, devenind inginer geofizician. Din 1968 a devenit doctorand la "Institutul de Petrol, Gaze și Geologie", cu o teză cu titlul "Studiul petrofizic și geofizic al mineralizațiilor „porphyry copper" din Munții Metaliferi." A renunțat la elaborarea și susținerea tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
și susținerea tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat. Ing. , în colaborare cu Toma Petre Ghițulescu, s-a implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice. A descoperit o serie de zăcăminte, cum ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
cel mai mare geniu neconsacrat din cercul lui Freud". În 1904 scrie "Der Kunstler" (Artistul), urmată de "Der Mythus von der Geburt des Helden" (Mitul nașterii eroului) în 1909, "Die Lohengrin Sage" (Legenda lui Lohengrin) în 1911, care e și teza lui de doctorat, " Das Inzest-Motiv in Dichtung und Sage" (Tema incestului în literatură și legendă) în 1912, "Die Bedeutung der Psychoanalyse fur die Geisteswissenschaften" (Semnificația psihanalizei pentru științele umane) în 1913. Alte lucrări semnificative sunt "Der Doppelganger" (Dublul), "Wahrheit und
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]
-
Vancea - polifonie modală și Constantin Bugeanu - forme muzicale, instrumentație și orchestrație și Dimitrie Cuclin - compoziție și estetică muzicală. În 1973-1974 frecventează ultimul an la Universitatea de Muzică București, studiind cu profesorul Iosif Csire și își susține examenul de diplomă cu teza: Folclorul muzical românesc în creația cultă (corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor) - conducător științific Lazăr Octavian Cosma. De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
1917 este absolventă a Facultății de Științe din Iași, unde a avut ca profesori pe Alexandru Myller, Vera Myller și Victor Vâlcovici. În 1920 și-a susținut examenul de capacitate pentru învățământul secundar. În 1925 își dă doctoratul cu o teză intitulată: "Direcții ciclificabil conjugate. Curbe cu curbură normală constantă". Începând cu 1920 predă la Liceul de fete din Bacău, ca apoi să fie numită profesoară de matematici la Liceul "Oltea Doamna" din Iași, funcție pe care a deținut-o timp
Silvia Creangă () [Corola-website/Science/326425_a_327754]
-
județ Giurgiu. Ulterior, s-a mutat la Giurgiu unde a predat la Liceul Economic și apoi la liceul Teoretic „Ion Maiorescu”. În 1970, a devenit asistent la Facultatea de Pedagogie-Psihologie și apoi la cea de Matematică. În 1979, a susținut teza de doctorat cu titlul „Contribuții la studiul funcțiilor aritmetice. Verificarea pe calculator a unor ipoteze”. Profesorul Laurențiu Panaitopol s-a stins din viață la 18 noiembrie 2008, după o lungă și grea suferință. În amintirea lui anual se organizează Concursul
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
au coborât din trenuri, au fraternizat cu manifestanții și s-au deplasat împreună spre Piața Operei”. În anii '80, comunismul românesc a căpătat o formă militarizată. Ilie Ceaușescu, general în Armata Română și fratele lui Nicolae Ceaușescu, a rezumat noile teze oficiale în cartea sa "„Istoria militară a poporului român”". Lucrarea, transformată curând în dogmă oficială, susținea că românii au constituit întotdeauna cea mai mare armată din lume, apărându-și țara până la unul în toate încercările prin care a trecut. El
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
urmat cursurile multor școli, incluzând Castle Hill, Brockworth Comprehensive, Școala King din Gloucester și, mai târziu, Colegiu Stratford-upon-Avon, unde și-a aprofundat cursurile de limba și literatura engleză, precum și cele de actorie. A studiat actoria la Universitatea din Bristol, iar teza sa de absolvire a fost „O vedere marxistă asupra discursului de cinema din anii '70”. La Bristol a apărut într-o producție alături de Sarah Kane și David Greig. În anul 1993 s-a mutat la Londra și a intrat în
Simon Pegg () [Corola-website/Science/322573_a_323902]
-
Urmează apoi cursuri post-universitare în organizarea și conducerea administrației publice, precum și cursuri de limbi straine. Acestora li se adaugă stagiile de specializare la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) și la Institutul European de Administrație Publică (Maastricht, Olanda) din anii 1992-1993. Susține teza de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. În 1992 este confirmat în calitate de profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației, iar în 2001 conducător de doctorat în Drept și Științe Administrative. În perioada 1980-1990
Centrul de Excelență Academică () [Corola-website/Science/322626_a_323955]
-
Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1960), urmând apoi cursurile Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1960-1965). A obținut în 1999 titlul de Doctor în istorie, conferit de Institutul de Științe Socio-Umane din Sibiu, după susținerea tezei ""Orașul Hârlău până în secolul al XVII-lea. Elemente de cultură urbană"". După absolvirea facultății, a fost lucrat ca muzeograf la Muzeul de Istorie a Moldovei (1966-1970). Începând din 1970 a lucrat pe postul de cercetător științific la Institutul de Istorie
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
unui zoolog celebru al vremii, Louis Pierre Gratiolet (1815-1865), este interesat de fiziologie, devine student al lui Claude Bernard, unul dintre cei mai mari fiziologi din secolul al XIX-lea, și fondatorul medicinei experimentale. Obține doctoratul în medicină în 1864 (teza referitoare la transplanturile pe animale), doctoratul în știință în 1866, apoi este profesor de fiziologie la Bordeaux în 1866 și Sorbona în 1869. Devine membru al Academiei de Științe în anul 1882. Paul Bert a fost un activ politician, iar
Paul Bert () [Corola-website/Science/322737_a_324066]
-
obțin aproximări mult mai bune și construiesc o denotare ( inteles) pentru S după cum urmează: Astfel, S poate fi matematic caracterizat în termeni de toate comportamentele posibile. Deși Denote nu este o implementare a S, poate fi folosit să demonstreze generalizarea tezei Church-Turing-Rosser-Kleene [Kleene 1943]: Migrarea în modelul Actor este abilitatea Actorilor de a-și schimba locația. Securitatea modelului înseamnă: O problemă delicată este sintetizarea adreselor actorilor. Din motive de securitate se dorește ascunderea acestora dar fiind doar simple stringuri de biți
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
Riffard este preocupat de ezoterism. Pentru Pierre A. Riffard, ezoterismul ar fi « predare oculta, doctrina sau teorie, tehnica sau procedeu, de expresie simbolică, de ordin metafizic, cu intenție inițiatica. Druidismul, Companionajul, alchimia sunt ezoterisme ». Pierre A .Riffard a susținut o teza doctorala în filosofia greacă pe formulă Έν καì Πăν (« Unu și Tot ») și o teza « ès-lettres » pe "Idea de ezoterism" (1987, Paris 1 Sorbonne), în urma unor studii și cercetàri pe tema ocultismului. Autor al unui "Dicționarul esoterismului" (1983), care este
Pierre Riffard () [Corola-website/Science/322016_a_323345]
-
sau teorie, tehnica sau procedeu, de expresie simbolică, de ordin metafizic, cu intenție inițiatica. Druidismul, Companionajul, alchimia sunt ezoterisme ». Pierre A .Riffard a susținut o teza doctorala în filosofia greacă pe formulă Έν καì Πăν (« Unu și Tot ») și o teza « ès-lettres » pe "Idea de ezoterism" (1987, Paris 1 Sorbonne), în urma unor studii și cercetàri pe tema ocultismului. Autor al unui "Dicționarul esoterismului" (1983), care este o referință în acest domeniu, a scris și în colecția “Bouquins” a Edițiilor Robert Laffont
Pierre Riffard () [Corola-website/Science/322016_a_323345]
-
de fisiune. În cadrul seismologiei teoretice a publicat studii legate de descrierea teoretică a sursei seismice printr-o dislocație de tip falie, a directivității undelor seismice emise de această cu aplicații la analiza efectelor cinematice ale cutremurului de la 4 Martie 1977. Teza de doctorat, intitulată " Studiul Dinamicii unor medii deformabile și metodă reducerii la modele structurale mecanic echivalente" a fost redactată sub îndrumarea Acad. Ștefan Bălan și susținută în 1967 în cadrul Academiei R.S.R.. În prima parte a acestei teze Mircea Misicu a
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
4 Martie 1977. Teza de doctorat, intitulată " Studiul Dinamicii unor medii deformabile și metodă reducerii la modele structurale mecanic echivalente" a fost redactată sub îndrumarea Acad. Ștefan Bălan și susținută în 1967 în cadrul Academiei R.S.R.. În prima parte a acestei teze Mircea Misicu a prezentat într-o manieră exhaustiva teoria generală a mediilor Cosserat cu aplicații în structuri reticulate, în timp ce în partea a II-a a discutat stabilitatea unei construcții la acțiunea dinamică a cutremurelor. A publicat peste 150 de lucrări
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
la Arhivele Statului din Pitești, apoi a fost avansat la gradul de arhivist principal. În anul 1969, a fost numit directorul Arhivelor Statului - filiala Vâlcea, unde a funcționat până în iulie 1987, când a fost pensionat. În anul 1982, a susținut teza de doctorat la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din București, cu subiectul: "Evoluția marelui domeniu feudal mânăstiresc din județul Vâlcea în perioada 1700-1821". Debutul publicistic a avut loc în anul 1951 la ziarul “Munca”. A publicat peste 250 de articole
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]
-
Facultatea de Filologie din Belgrad (1977-1978), precum și la cursurile de vară de limbă română la București (1984-1988), ca bursier al Uniuniei Scriitorilor din România. Magisteriul din filozofie l-a susținut la Facultatea de Filozofie din Belgrad în anul 1980, iar teza de doctorat în anul 1985, la Facultatea de Filozofie din Zagreb. Din anul 1981 și până în 1986 este profesor la Academia Pedagogica din Kikinda. În anul 1986 este numit docent la Academia de Arte a Universității din Novi Sad, iar
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
anul 2010). s-a născut pe 7 iulie 1966 la Mosul (Irak), primind la naștere numele de Hraci. A urmat cursurile elementare la Bagdad (1972-1979), după care a studiat la Seminarul Sfântului Scaun de la Ecimiadzin în perioada 1979-1986, susținându-și teza de absolvire cu tema "“Eusebiu din Cezareea în literatura veche armeană”" la 10 martie 1988, cu calificativul excepțional. A fost hirotonit diacon la 14 februarie 1986, la Ecimiadzin, de către arhiepiscopul Husik Santurian. A slujit apoi ca diacon în Eparhia armeană
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
franceză la Universitatea Jean Monet din Saint-Étienne (1997-1998) și a realizat o serie de emisiuni despre biserica armeană la postul de radio RCF al bisericii catolice din Saint-Étienne (2000-2004). În anul 1999, pe când se afla în Franța, și-a susținut teza de doctorat cu tema "“Ofranda (Madaghă) în teologia armeană”" la Universitatea din Lyon, iar la 12 septembrie 1999, în Biserica "Sf. Agop" (Surp Hagop) din Lyon, a primit rangul de Arhimandrit (Vardapet) din partea episcopului Norvan Zakarian. În aprilie 2004, catolicosul
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
socialiste din România, doctor în medicină, ctitor de spitale, tribun și publicist de origine evreiască. Părinții săi au fost Zalman și Debora Ghelerter. În anul 1899 și-a obținut licența de medic absolvind Facultatea de Medicină din Iași cu o teză având ca subiect alcoolismul. A fost coleg de promoție cu Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România. În anul 1895 a fost atras de mișcarea socialistă, aderând la Cercul socialist evreiesc „Lumina”. Cunoscut între prieteni și familie cu numele „Moșu
Leon Ghelerter () [Corola-website/Science/322300_a_323629]
-
anii următori, 1816 - 1817, investigațiile efectuate de către Fresnel și François Arago (1786 - 1853) asupra interferenței luminii polarizate, urmate de interpretările lui Thomas Young (1873- 1829), conduc la concluzia că propagarea luminii se efectuează prin unde transversale și nu longitudinale. În cadrul tezei sale de doctorat, "Recherches sur la théorie des quanta", susținută în 1924, Louis de Broglie formulează ipoteza dualității luminii. Einstein explică, în 1905, efectul fotoelectric (descoperit în 1887 de către Heinrich Hertz) susținând existența fotonilor. În 1947, Dennis Gabor formulează principiile
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1967) și membru în Fundația Sigismund Toduță din Cluj-Napoca. În anul 2002 Vasile Spătărelu a obținut titlul de doctor în muzică la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, susținând teza cu tema "Meditație la Enescu" - un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru. Lieduri • "Pastel", pentru bariton și pian (versuri de George Bacovia), p.a.25 aprilie 1967, Iași, Visarion
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
str. 259 - 266. 68. Relations interdialectales roumaines nord- et sud-danubiennes, în "Limba română - limba romanica", Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani -Editură Academiei Române, București, 2007, pp. 7 - 16. 69. Haralampie Polenakovič, Turskite elemenți vo aromanskiot, doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov). 70. Pogovor kon knigata Turskite elemenți vo aromanskiot od Haralampie Polenakovič doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov) 71. La romanité
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
-Editură Academiei Române, București, 2007, pp. 7 - 16. 69. Haralampie Polenakovič, Turskite elemenți vo aromanskiot, doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov). 70. Pogovor kon knigata Turskite elemenți vo aromanskiot od Haralampie Polenakovič doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov) 71. La romanité nord-et sud-danubienne et șes rapports avec l`albanais, Skopje, 2007, pp. 5-17. 72. Repartiția graiurilor meglenoromane, în ”Studia lingvistică et philologica”, Omagiu Profesorului Nicolae Saramandu
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]