40,945 matches
-
tactică bazată pe acțiuni active și în care victoria o rodul inițiativei proprii asigură succesul. Jocul ofensiv, cu atacuri continue, se bazează pe o apărare temeinic organizată, în cadrul căreia sistemul om la* om, combinat cu cel în zonă, când echipa adversă se găsește în superioritate numerică, își găsește cele mai favorabile condiții de aplicare. Desigur că jocul de polo pune în fața echipei, oricât de ofensivă ar fi ea, necesitatea de a se apăra; totuși rămâne valabil dezideratul: „cea mai bună apărare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
lucru, se va trece imediat la apărarea în zonă. Și în cadrul acestui sistem de apărare, corelarea acțiunilor si mobilitatea zonei au o importanță hotărâtoare. Practica jocului demonstrează că deplasările efectuate de jucătorii echipei în apărare au determinat zădărnicirea finalizării echipei adverse, intrarea în posesia mingii și lansarea de contraatacuri. Combinarea apărării om la om cu cea în zonă, trecerea de la un sistem la celălalt în funcție de situația existentă pe teren nu se pot realiza cu promptitudine decât prin ajutorul reciproc al coechipierilor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
-i paseze, dar îi revine totodată o mare răspundere legată de precizia pasei, căci interceptarea ei de către adversar înseamnă, în majoritatea cazurilor, gol. Deplasările jucătorilor fără minge stau la baza acțiunilor de atac. Ele îngreuiază posibilitățile de organizare a apărării adverse, care nu va putea determina precis locul de finalizare al atacului. Însușirea, cunoașterea și, în ultimă instanță, aplicarea frecventă în joc a acțiunilor de mișcare în grup a jucătorilor aflați în atac sau apărare oglindesc maturitatea tactică a unei echipe
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de teren a adversarului ș i de regulă înotau până la linia de centru, după care se întorceau la locurile lor inițiale. Fundașul fix se plasa în fața porții, unde aplica un marcaj cât se poate de strâns centrului fix al echipei adverse, iar fundașul mobil se găsea la câțiva metri în fața lor. Mijlocașul si cele două extreme erau acei care imprimau jocului o oarecare mobilitate și însuflețire, pentru că centrul atacant era și el un jucător fix, postat în fața porții adverse pe întreaga
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
al echipei adverse, iar fundașul mobil se găsea la câțiva metri în fața lor. Mijlocașul si cele două extreme erau acei care imprimau jocului o oarecare mobilitate și însuflețire, pentru că centrul atacant era și el un jucător fix, postat în fața porții adverse pe întreaga durată a meciului. În prezent denumirea jucătorilor (apărători și atacanți) a rămas aceeași, dar modificările aduse regulamentului de joc s-au repercutat direct asupra jocului și plasamentului lor. În tactica modernă, rolul jucătorilor pe posturi a căpătat o
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
înaintași (fig.3), b. portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți (fig.4) [5] Echipa are pe lângă fundașul fix încă doi centri atacanți capabili să arunce bine la poartă si care prin jocul lor constituie un pericol continuu pentru portarul advers. Sarcina celorlalți jucători constă în a destrăma atacurile echipei adverse și apoi, prin mișcarea lor, să ajute cei doi centri atacanți rămași în jumătatea de teren a adversarului. Rețele de comunicare foarte mobile și cu perspectiva aplicării unei tactici de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atacanți (fig.4) [5] Echipa are pe lângă fundașul fix încă doi centri atacanți capabili să arunce bine la poartă si care prin jocul lor constituie un pericol continuu pentru portarul advers. Sarcina celorlalți jucători constă în a destrăma atacurile echipei adverse și apoi, prin mișcarea lor, să ajute cei doi centri atacanți rămași în jumătatea de teren a adversarului. Rețele de comunicare foarte mobile și cu perspectiva aplicării unei tactici de joc cu acțiuni variate: a. portarul, l apărător, 2 mijlocași
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ca un alt coechipier să treacă la atac și pasându-i, fie intrând din nou în zona de pregătire a atacului sau chiar direct în zona de atac. [5] Desfășurarea cu răbdare a unei asemenea circulații va face ca apărarea adversă să nu reziste timp îndelungat si să comită o greșeală care să ofere atacanților o poziție favorabilă pentru aruncare. Jucând în apărare, în cadrul zonei de repliere si organizare a apărării, jucătorii își vor lua fiecare un adversar dacă acest lucru
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mai mulți jucători în minus, este obligată totuși să acționeze activ, vădind intenția de a ataca poarta, altfel riscă a fi penalizată de către arbitru pentru joc pasiv. Superioritatea numerică a unei echipe se realizează ca urmare a eliminării unui jucător advers sau a faptului că unul din jucătorii echipei care a pierdut mingea nu se încadrează imediat în dispozitivul de apărare. Situațiile pe care le vom prezenta mai jos sunt valabile pentru ambele cazuri în care o echipă, în superioritate numerică
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unul din jucătorii echipei care a pierdut mingea nu se încadrează imediat în dispozitivul de apărare. Situațiile pe care le vom prezenta mai jos sunt valabile pentru ambele cazuri în care o echipă, în superioritate numerică, joacă mingea în fața porții adverse. Așezarea celor G jucători ai echipei în atac, față de 5 ai adversarului, constă în plasarea lor pe două linii paralele: prima, cea mai apropiată de poartă, este formată din 4 jucători, iar a doua, în imediata apropiere a liniei de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
spre marcarea celor mai apropiați adversari, cu scopul de a-i împiedica să paseze și încercând să intercepteze mingea și, eventual, să contraatace. Pentru a spori șansele de contraatac ale echipei în inferioritate, la o așezare pe teren a echipei adverse de 4—2, vor fi plasați doi fundași în linia a doua și trei în linia întâi, care vor pendula între atacanți, încercând să-i incomodeze în suprafața porții; în această situație ei sunt obligați să lase liber atacantul din
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
liniei a doua avansează, unul dintre ei venind lângă poartă și creând în această zonă un raport numeric de 4 contra 3 fundași. Valorificarea superiorității numerice depinde de acțiunile coechipierului liber. Dacă mingea se pierde si intră în posesia echipei adverse, toți înaintașii vor trece la apărare. Când adversarul are un jucător în plus și aplică așezarea pe două linii 4 și 2, echipa care se află în apărare va acționa cu 3 jucători împotriva celor 4 și cu 2 jucători
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în apărare va acționa cu 3 jucători împotriva celor 4 și cu 2 jucători plasați în linia a doua a adversarului. Dacă s-ar apăra cu 4 contra 4 și unul în linia a doua, acțiunile de atac ale echipei adverse s-ar simplifica, permițând adversarului din linia a doua să se apropie foarte mult de poartă și să arunce. Jucând cu doi apărători în linia a doua a adversarului, jucători cu cea mai mare viteză de înot, șansele efectuării unor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
trei fundași schimbă locurile între ei și cel care se găsește mai aproape atacă adversarul cu mingea. In acest fel doi atacanți din spațiul porții sunt marcați din nou strâns de fundași, fiind lăsat liber, temporar, jucătorul din prima linie adversă, postat lateral, în cealaltă parte a porții. Această apărare cere o deplină înțelegere reciprocă, coordonare între apărători și o mare rapiditate de desfășurare a acțiunii. Apărătorii din linia a doua vor fi, de asemenea, foarte atenți, pentru ca atunci când situația de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și apărători, egali, ca număr. Pe câtă vreme la atacul supranumeric echipa este privilegiată sub aspect tactic, având de rezolvat probleme destul de ușoare, atunci când înfruntă un adversar egal numeric realizarea combinațiilor este ceva mai complicată, jucătorii fiind obligați concomitent cu atacarea porții adverse să se ocupe și de asigurarea apărării. În majoritatea cazurilor, numărul jucătorilor menținuți în apărare este egal cu cel al adversarilor rămaș i în jumătatea respectivă de teren. Scoaterea unui apărător din dispozitivul de apărare al echipei care atacă, chiar dacă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atac cu doi jucători În funcție de poziția pe teren, acțiunile cu doi jucători pot fi inițiate din zona de apărare sau de pregătire a atacurilor; o altă variantă o constituie atacurile care se efectuează prin plasarea a doi jucători în fața porții adverse. Deși sunt complet diferite ca structură, aceste două modalități de atac folosind doi jucători au o trăsătură comună obligatorie asigurării eficacității — interacțiunea reciprocă a celor doi jucători și cu restul coechipierilor. Analizând cele două variante ale atacului cu doi jucători
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să o ocupe partenerul său, va face o schimbare de direcție bruscă spre bara dreaptă, în dreptul căreia se oprește. Reușind să-si depășească prin înot adversarii direcți, ei vor ajunge în poziții foarte bune de aruncare, punând în dificultate apărarea adversă. La inițierea atacului apărarea nu se alarmează, sesizând deplasarea celor doi jucători spre același punct, iar ulterior timpul scurt în care se finalizează acțiunea nu le mai dă răgazul necesar organizării apărării (fig. 10). Atacul cu doi jucători dintre care
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a acestei combinații, cei doi atacanți trebuie să fie bine dotați fizic, cu forță și viteză corespunzătoare. Plecând la atac, ei își vor alege un punct înspre care vor înota, căutând să ajungă deodată; apoi împreună continuă deplasarea spre poarta adversă, având între ei pe apărători, obligându-i să se apropie si să se incomodeze reciproc, pentru a-și scădea viteza de deplasare și a permite unuia sau chiar ambilor atacanți să se demarce.[5] Dacă nu reușesc acest lucru înainte de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
din lateral va putea arunca la poartă (fig. 11). Atacul cu doi jucători care efectuează două schimbări de direcție succesive. Aflați în zona de pregătire a atacului, la 4—5 m distanță unul de altul, jucătorii pleacă impetuos spre poarta adversă, în direcția barelor, obligând apărătorii să-i urmărească. După câțiva metri ei vor efectua o schimbare bruscă de direcție la dreapta si respectiv la stânga jucătorului de pe partea stângă a terenului și, după parcurgerea a încă câțiva metri, vor schimba din
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
încă câțiva metri, vor schimba din nou direcția de deplasare, reluând înaintarea spre bara porții de pe partea fiecăruia. Datorită efectuării rapide a celor două schimbări de direcție, șansele atacanților de a ajunge liberi la linia de 2 m din fața porții adverse sunt foarte mari. Partenerii lor vor juca astfel mingea, încât să ajungă la un coechipier aflat lateral față de cei doi atacanți în momentul terminării acțiunii de atac, pentru ca acesta să-l angajeze apoi pe cel mai bine demarcat. În cadrul aceleiași
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atacanți în momentul terminării acțiunii de atac, pentru ca acesta să-l angajeze apoi pe cel mai bine demarcat. În cadrul aceleiași combinații, în cazul când unul din jucători este deficitar la capitolul schimbărilor de direcție, va înota direct spre bara porții adverse de pe partea lui si între linia de 4 ș i 2 m va efectua o oprire bruscă, căutând să-și creeze astfel o poziție bună de aruncare la poartă. Șansele lui de reușită cresc, deoarece portarul va înclina să fie
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ficțiunii ideologice. În fața “încăpățânării faptelor” și gândirii, discursul de lemn se bazează pe mai multe tactici: ocultarea ca selecție artificială operată între fapte, evenimente; transformarea anumitor evenimente în ilustrări; diversiunea care permite explicarea tuturor relelor prin trimiterea lor în tabăra adversă; minciuna, aceasta devenind o “industrie a minciunii. Prin faptul de “a resorbi elementele îndărătnice din real fără a furniza un aliment nou gândirii” (idem:106), realul este asimilat și mascat de către limba de lemn, ea însăși dându-se drept “adevărata
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de la observația că nu atât „adâncimea ideii” contează la acesta, „cât tensiunea dezbaterii, temperatura pledoariei”, S. ajunge să îl definească drept un „creator prin reflex condiționat”, și nu „un spontan, un artist prin vocație”. „Succesul său atârnă de autoritatea reacției adverse , iar atunci când aceasta lipsește, el își închipuie cu înverșunare un adversar ideal.” „Drama, dacă e una, supremă, a lui Camil Petrescu, ale cărui piese nu sunt decât variante mai mult ori mai puțin perfecte - continuă interpretul - nu e, cum s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
În ultima etapă va fi abordată reformularea îngrădirii în timpul destinderii relațiilor politice, reformulare ce va fi analizată în detaliu în capitolul 7. ORIGINEA ÎNGRĂDIRII: AXIOMELE DE LA RIGA În anii '40, în administrațiile Roosevelt și Truman, se înfruntau două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un anume sens, actuala discuție despre lărgirea NATO este un astfel de caz. Pe de o parte, lărgirea va submina în mod necesar idealul de a menține Federația Rusă în sistemul comun european de securitate și pot fi așteptate efecte adverse în unele țări învecinate cu Rusia. Pe de altă parte, scopul stabilizării societăților central-europene face ca țările membre NATO să fie sensibile la pretenția statelor din această zonă că doar NATO le poate furniza o garanție de securitate. A doua
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]