41,558 matches
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează Munții Carpați, legând Muntenia de Transilvania. Această linie a fost deschisă complet traficului în 1879, în urma unei convenții între România și Austro-Ungaria (țară din care făcea parte la acea vreme orașul Brașov, capătul nordic al
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
de Transilvania. Această linie a fost deschisă complet traficului în 1879, în urma unei convenții între România și Austro-Ungaria (țară din care făcea parte la acea vreme orașul Brașov, capătul nordic al acestei linii), iar în 1965-1966 a devenit prima cale ferată electrificată din România. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Transilvania făcea parte din Regatul Ungariei. Între Ungaria și România nu a existat nici o legătură feroviară până în 1879. În anii 1870 rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, inclusiv cea transilvăneană
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
a existat nici o legătură feroviară până în 1879. În anii 1870 rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, inclusiv cea transilvăneană, era foarte dezvoltată datorită moștenirii vechiului Imperiu Austriac. Orașul Brașov reprezenta extremitatea sud-estică a acestei rețele, fiind legat de Oradea printr-o cale ferată terminată în 1873. Între timp, după unirea Moldovei cu Țara Românească și după venirea principelui Carol I pe tronul Regatului Român, simultană cu slăbirea presiunii Imperiului Otoman (puterea suzerană), dezvoltarea economică a țării a crescut. La începutul anilor 1870 ambele
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
Românească și după venirea principelui Carol I pe tronul Regatului Român, simultană cu slăbirea presiunii Imperiului Otoman (puterea suzerană), dezvoltarea economică a țării a crescut. La începutul anilor 1870 ambele guverne au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Deoarece România dorea ca prima legătură feroviară să se realizeze mai întâi, iar Ungaria opta pentru cea de-a doua legătură, s-a căzut de acord să se deschidă simultan
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
de-a doua legătură, s-a căzut de acord să se deschidă simultan ambele rute. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878. La momentul încheierii
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878. La momentul încheierii acordului, cele mai apropiate căi ferate de frontieră erau linia București-Galați (inaugurată în 1872 pe teritoriul României) și linia Teiuș-Brașov (inaugurată în 1873 pe teritoriul Ungariei). De asemenea, fuseseră construite deja gările terminus ale acestei linii, Brașov și Ploiești Sud. Pe partea maghiară au fost finalizate
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
ruso-turc din 1877-1878, la care România a participat direct și în urma căruia ea și-a obținut "de jure" independența, a dus, însă, la întârzierea lucrărilor. O societate franceză condusă de inginerul Léon Guilloux a preluat construcția tronsonului românesc al căii ferate. Pe partea românească a traseului, companiile Léon Guilloux și Gergershon-Bandenson au construit alte trei tuneluri mai mici (la Posada Mare, la Posada Mică și la Bușteni). Aflate pe Valea Prahovei, cele trei tuneluri au fost abandonate cu prilejul lucrărilor ulterioare
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
Léon Guilloux și Gergershon-Bandenson au construit alte trei tuneluri mai mici (la Posada Mare, la Posada Mică și la Bușteni). Aflate pe Valea Prahovei, cele trei tuneluri au fost abandonate cu prilejul lucrărilor ulterioare de renovare și extindere a căii ferate. Inaugurarea s-a făcut pe porțiuni în anul 1879. Astfel, la 10 iunie 1879, s-au pus în funcțiune tronsoanele Ploiești-Câmpina și Sinaia-Predeal-Brașov. Tronsonul Câmpina-Sinaia a rămas închis până la 1 decembrie 1879, circulația între cele două gări fiind asigurată de
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
cu trăsurile. Aceasta a fost dată și ea în folosință la al aceluiași an. Predealul a primit rolul de gară de frontieră între Austro-Ungaria și România. După Primul Război Mondial, Transilvania a fost alipită României și întreaga porțiune a căii ferate a trecut pe teritoriul românesc. Cum la început trenurile ce veneau dinspre București și mergeau spre Brașov trebuia să-și mute locomotiva la Ploiești pentru a-și schimba sensul de mers, s-a construit gara Ploiești Vest, pentru a deservi
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
să-și mute locomotiva la Ploiești pentru a-și schimba sensul de mers, s-a construit gara Ploiești Vest, pentru a deservi acest oraș, fără schimbarea sensului de mers al trenului. La începutul anilor 1930 a fost propusă electrificarea căii ferate, dar CFR a decis ca din motive financiare să se folosească locomotive Diesel și nu Diesel electrice. După 1937, a fost livrată prima locomotivă dublă din seria CFR DE 241, trebuind să urmeze și altele; ca urmare a începerii celui
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
dublă din seria CFR DE 241, trebuind să urmeze și altele; ca urmare a începerii celui de-al doilea război mondial, acest proiect nu a mai fost adoptat. În 1940 s-au efectuat lucrări de dublare a liniei de cale ferată, ocazie cu care s-a renunțat la tunelurile de la Posada Mare (139 m) și Posada Mică (56 m), și s-a efectuat și dublarea tunelurilor dintre Predeal și Brașov. În perioada 1962-1969 a avut loc electrificarea treptată a traseului între
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
a furnizat în 1965 prototipuri în România (la Electroputere din Craiova), fabricate sub licență LE 5100 (seriile 40, 41, 42 ) și în 1967 prototipuri derivate în Iugoslavia (Rade Koncar Zagreb), construite sub licența LE 3400 (seria 441 a fostelor Căi Ferate Iugoslave, respectiv seriile 43 și 44 ale CFR-ului). Astfel, în 1961, tunelul de la Bușteni a fost și el desființat, iar primele locomotive electrice au circulat între Brașov și Predeal în 1965. În 1966, electrificarea s-a extins spre sud
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
gări, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 150 km/h. Lucrările au demarat în 2002 pe tronsonul București-Câmpina și s-au încheiat în 2004, iar lucrările pe tronsonul Câmpina-Predeal s-au finalizat în decembrie 2011. Întreaga cale ferată este cu linie dublă și electrificată cu curent alternativ (27,5 kV, 50 Hz). Ea este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Ea este principala legătură între București și orașele din Transilvania, făcând
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează vestul Transilvaniei, pe valea râului Mureș. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează vestul Transilvaniei, pe valea râului Mureș. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad-Alba Iulia). Cu
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
cale ferată principală în România. Ea traversează vestul Transilvaniei, pe valea râului Mureș. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad-Alba Iulia). Cu toate acestea, nu exista nici o legătură feroviară între cele mai mari orașe din Transilvania. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
Mureș. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad-Alba Iulia). Cu toate acestea, nu exista nici o legătură feroviară între cele mai mari orașe din Transilvania. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. Ea a executat calea ferată de la la Alba Iulia (în , în ) la Târgu Mureș (în , în ), în continuarea căii ferate construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn). La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. Ea a executat calea ferată de la la Alba Iulia (în , în ) la Târgu Mureș (în , în ), în continuarea căii ferate construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn). La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș; ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea-Cluj-Napoca, devenind a doua cale
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
Ea a executat calea ferată de la la Alba Iulia (în , în ) la Târgu Mureș (în , în ), în continuarea căii ferate construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn). La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș; ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea-Cluj-Napoca, devenind a doua cale ferată din estul Ungariei. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș a fost preluată de către
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn). La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș; ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea-Cluj-Napoca, devenind a doua cale ferată din estul Ungariei. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș; ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea-Cluj-Napoca, devenind a doua cale ferată din estul Ungariei. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
din estul Ungariei. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni (în , denumirea gării este astăzi "Gral. Nicolae Dăscălescu"). În 1944 calea ferată a redevenit românească. Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni (în , denumirea gării este astăzi "Gral. Nicolae Dăscălescu"). În 1944 calea ferată a redevenit românească. Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]