41,558 matches
-
afla între gările Vidrasău și Ungheni (în , denumirea gării este astăzi "Gral. Nicolae Dăscălescu"). În 1944 calea ferată a redevenit românească. Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă; la Teiuș se află o mare gară de mărfuri. Prin comparație, tronsonul de la Războieni la Târgu
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
armată, dar și ca zonă tampon față de Rusia. Industria grea s-a dezvoltat în regiune doar la începutul secolululi al XX-lea, fiind în principal legată de industria militară. Cele mai importante investiții de stat din regiune au fost căile ferate și fortificațiile din Przemyśl, Kraków și alte câteva orașe. Dezvoltarea industrială a fost legată de numele lui Ignacy Łukasiewicz și exploatările petrolifere ca și de minele de sare de la Wieliczka, (exploatate încă din Evul Mediu). Galiția și Lodomeria un încorporat
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
și creșterea economică cu aproape o pătrime în primii doi ani de când se afla la conducerea statului au condus la o imagine pozitivă în alegerile legislative din 7 mai, ce au avut loc la doar o săptămână de la naționalizarea căilor ferate britanice în Argentina. Jumătate din membrii Lower House au fost înlocuiți, și noua componență a înclinat balanța în favoarea Peroniștilor. Opoziția le-a dizolvat alianța în 1945, Uniunea Democratică aderând însă la unicul partid care putea face față Peronului: Uniunea Civică
Alegeri legislative în Argentina, 1948 () [Corola-website/Science/319703_a_321032]
-
este o cale ferată principală în România, dată în folosință în anul 1873. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
este o cale ferată principală în România, dată în folosință în anul 1873. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
în folosință în anul 1873. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. În anul 1870 compania sus-menționată a inaugurat Calea ferată Oradea-Cluj. La 20 noiembrie 1871 a fost pus în funcțiune traseul Alba Iulia-Târgu Mureș. După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în ). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Cluj-Războieni
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în ). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Cluj-Războieni a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Cluj-Războieni a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. La 6
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
inaugurată la 14 august 1873. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Cluj-Războieni a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. La 6 decembrie 1918 "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române de sub comanda maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul și a ocupat Gara “Kocsárd” ("Cucerdea"). Cu acest prilej, maiorul
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
decembrie 1918 "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române de sub comanda maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul și a ocupat Gara “Kocsárd” ("Cucerdea"). Cu acest prilej, maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: Această gară și acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni", se va numi de acum "Războieni"”". Imediat localnicul Ioachim Mureșan, membru al gărzii naționale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de Războieni. Astfel Gara
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
pe care era scris numele de Războieni. Astfel Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter city, inter regio și regio
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter city, inter regio și regio. În plus există și un puternic
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter city, inter regio și regio. În plus există și un puternic trafic de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
Galeți suprapuși din oțel cu bandaj de cauciuc cu diametrul de 800 mm rulau în interiorul șenilei. Ca și Tiger I,fiecare tanc avea în dotare două seturi de șenile: una normală folosită în luptă și una pentru transport pe calea ferată. Șenilele de transport reduceau lățimea tancului, pentru a fi mai ușor de transportat.Cu șenilele de transport tancul putea fi condus și pe distanțe scurte pe sol stabil. Era de așteptat ca echipajul să schimbe șenilele la cele de luptă
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care duce spre nord la Curtea de Argeș (unde se termină în DN73C), și spre sud la (unde se termină tot în DN7C). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de stația Băiculești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băiculești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,06
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează marginea nordică a Carpaților Meridionali din sud-vestul Transilvaniei. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează marginea nordică a Carpaților Meridionali din sud-vestul Transilvaniei. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ). Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
Ea traversează marginea nordică a Carpaților Meridionali din sud-vestul Transilvaniei. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ). Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ). Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos (în , în ) de pe calea ferată Arad-Alba Iulia prin
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ). Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos (în , în ) de pe calea ferată Arad-Alba Iulia prin Sebeș (în , în ) direct către Sibiu. Distanța pe cale ferată între Vințu de Jos și Sibiu a putut fi astfel scurtată de la 119 la 83
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos (în , în ) de pe calea ferată Arad-Alba Iulia prin Sebeș (în , în ) direct către Sibiu. Distanța pe cale ferată între Vințu de Jos și Sibiu a putut fi astfel scurtată de la 119 la 83 km. a fost pusă în funcțiune la 25 noiembrie 1897. La sfârșitul primului
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos (în , în ) de pe calea ferată Arad-Alba Iulia prin Sebeș (în , în ) direct către Sibiu. Distanța pe cale ferată între Vințu de Jos și Sibiu a putut fi astfel scurtată de la 119 la 83 km. a fost pusă în funcțiune la 25 noiembrie 1897. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]