40,625 matches
-
gestionare urbană. Această impresie este întărită de imaginea aleșilor locali văzuți ca niște actori printre alții, fără misii mărețe de îndeplinit, preocupați de interese la fel de importante ca acelea apărate de marile grupuri economice sau de către marile servicii publice. Pentru a scăpa din această viziune a guvernării urbane, evaluarea democratică ar putea învăța cetățenii să se detașeze de viziunea eroică, perimată a acțiunii politice, care se focalizează pe bătălii electorale și afișarea marilor programe. Este timpul să învățăm a recunoaște activitatea politică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mandatele elective locale de cele naționale. Cumulul acestor două tipuri de funcții ar trebui să fie interzis, pentru ca tratarea tensiunilor între interesele unui oraș și acelea ale națiunii să nu mai ajungă la negocieri care, în virtutea dublei apartenențe a protagoniștilor, scapă cel mai adesea dezbaterii publice. O asemenea măsură are azi șanse sigure să displacă majorității personalului politic. Ea este totuși necesară, dacă ne gândim că orașele pot deveni cei mai siguri aliați ai transformării și redresării statului social. Temei orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afla pe chei, cu un băiețel, ca să-și ia rămas bun de la cei care pleacă. Îl ține pe băiețel deasupra digului, ridicîndu-l și coborîndul în chip de salut pentru cei carepleacă și strigînd: "Gustav vă spune adio, adio!" Ea îl scapă în apă. Consternare și disperare generală. Un marinar sare însă după el, prinde băiețelul și, încă în apă fiind, îl înalță și strigă: "Gustav vă spune bună ziua, bună ziua, bună ziua!" Un val de rîsete jubilante, de eliberare înlocuiește tensiunea și spaima
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de gîndire pe locul cel mai înalt (Statul, V, p. 452, D). Thomas Hobbes spune (în Leviathan, cap. VI): "Rîsul mult este semnul unui spirit mărunt (pusillanimitas). Dimpotrivă, specificul unui spirit mare este să dea altora ajutor și să-i scape de dispreț, iar pe sine să nu se compare decît cu cele mai mari spirite". Toată viața mea", spune Lichtenberg (Vermischte Schriften, I, p. 173), "am socotit că nu se poate cunoaște mai bine caracterul unui om decît printr-o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
altminteri n-ar fi intrat în acțiune. E nevoie de energie ca să ne întristăm, ca să suportăm și să străbatem încordarea dintre sentimentul valorii a ceea ce s-a pierdut și siguranța că e realmente pierdut. Cel mai simplu mod de a scăpa de această tensiune ar fi îndepărtarea unuia din termenii fie să uiți ce s-a pierdut, fie să-ți închipui că era lipsit de valoare. E nevoie de superioritate șe de noblețe sufletească pentru a nu recurge la nici unul dintre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca pe o întîmplare oarbă. Dar, după cum sînt împrejurările, durerea este un semn de viață, o dovadă că disputa dintre valoare și realitate sau, mai bine zis, între realitatea valoroasă și cea lipsită de valoare, este în curs. Am putea scăpa de multe suferințe, dacă ne-am plasa propriul nivel mai jos și ne-am limita la minimum pretențiile față de viață. Marele humor privește în față tocmai această legătură reală. El nu se angajează în speculații ca să justifice durerile din lume
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află-ți fericirea ta!"141 În Sticla aruncată în mare (La bouteille à la mer, 1854), Alfred de Vigny vede în șampanie chintesența mării-patrie: "X Apoi cu toți visară... Străfulgeră speranța De fericire-n vinul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
se află și au prins a se tăia între ei și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri în mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit în fugă, în jos de Podul Înalt, și șiau căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându-i și tăindu-i
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
un substantiv comun, semnul întrebării; b) patru substantive comune însoțite de adjective, virgula, punctul; c) linia de dialog, un substantiv propriu, un substantiv comun la numărul plural, semnul exclamării; 10. Imaginează-ți că te întâlnești cu un turc care a scăpat din mâna oștenilor lui Ștefan cel Mare. Scrie un scurt dialog din care să reiasă cum s-a simțit turcul pe câmpul de luptă de la Podul Înalt. *Sugestii de lectură: Citiți Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu. Citește
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți auriți,ca un domnitor.Neguțătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână. -Ei,negustorule,mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule! Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât două cele ocale și să-l
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
sloganul: Fii conștient, viciile omenirii îți opresc zborul copilăriei, adolescenței, fericirii, dragostei. Suntem responsabili față de noi, de faptele și deciziile noastre. Zilnic trebuie să ne informăm, să cugetăm și să luăm decizii importante. Nu fi indiferent de soarta ta omule, scapă de aceste vicii care zilnic te sugrumă și îți taie zborul în viață.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Revenco Dumitru, Jangă Snejana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2012]
-
69]. Tomografia convențională Metodă abandonată în prezent datorită introducerii tomografiei computerizate, putea fi utilizată în diagnosticul herniei diafragmatice Bochdaleck, oferind informații despre structura formațiunilor herniate. Tomografia computerizată Este utilă în depistarea herniilor diafragmatice și mai ales a herniilor mici care scapă celorlalte metode de investigație imagistică. Examenul CT este important în depistarea herniilor asimptomatice. În unele cazuri examenul CT poate diferenția hernia Bochdaleck de eventrația diafragmatică sau de relaxările diafragmatice. Identificarea defectelor diafragmatice poate fi dificilă datorită contiguității țesuturilor moi (ficat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
the whole fractured Kingdom falls into chaos and disarray. Delegates of decency are quickly dispossessed and evil reigns supreme în th e pr esen ce of Goneril, Regan and Edmun d, spre înțelepciune făcut de un Lear care dorește să scape de nebunie. Pentru alții, însă, problema intitulată "Regele Lear și zeii" nu are o soluție atît de simplă. Ajungînd la Mănăstirea Sihăstria am fost dus în munți, la chilia par intelui Cleopa, un bătr în de 89 de ani renumit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de ne-ndurat. Eu am crezut ca aste dîndu-ți știre, Găsit-am blînd remediu,-nsa mă tem, Din ce-ai vorbit și-ai făptuit recent, Ca ocrotești purtarea asta și-i dai ghes Prin aprobare; dacă-așa faci, vina Would not 'scape censure, nor the redresses sleep, Which, în the tender of a wholesome weal, Might în their working do you that offence, Which else were shame, that then necessity Will call discreet proceeding. FOOL: For you know, Nuncle, The hedge-sparrow fed
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trup, m-a-mpuns în braț, Dar cînd văzu că-ntreg dezmeticit, Brav de-al meu drept, mă și reped la el, Ori speriat de larma ce-am făcut, Deodat fugit-a. GLOUCESTER: Fugă cît de mult, Nu-n țara asta va scăpa neprins, Iar prins, e mort. Ducele,al meu stăpîn, Vrednic patron și prinț, spre sear' e-aici: De el îndrituit, voi proclama Că cine-l află va lua răsplată, De-aduce pe-ucigașul las la stîlp; Cine-l ascunde, moartea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
it." GLOUCESTER: O strange and fastened villain! Would he deny hîș letter, said he? I never got hîm. Tucket within. Hark, the Duke's trumpets. I know not why he comes. All ports I'll bar; the villain shall not 'scape; The Duke must grant me that. Besides, hîș picture I will send far and near, that all the kingdom May have due note of hîm; and of my land, Loyal and natural boy, I'll work the means To make
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nor I, assure thee, Regan. Spre-a te-ndemna s-o vrei." GLOUCESTER: Pervers nemernic! Își neagă scrisu,-a spus? Nu l-am născut nicicînd. (Se aud trîmbițe) Ia! Ducele! Nu știu ce vrea venind. Închide-oi orice port, nu-mi va scăpa; Mi-acordă asta ducele. Iar chipu-i Trimite-oi peste tot, ca-ntreg regatul Să-l știe bine; iar pămîntul meu, Loial și bun copil, mă străduiesc Să poți să-l stăpînești. (Intra Cornwall, Regan și suita) CORNWALL: Cum e
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
A wood. Enter Edgar. EDGAR: I heard myself proclaimed, And by the happy hollow of a tree Escaped the hunt. No port is free, no place That guard and most unsual vigilance Does not attend my taking. Whiles I may 'scape, I will preserve myself; and am bethought KENT: Vă rog, nu, șir; vegheat-am, mers-am greu, Am să adorm un timp, pe urmă fluier. Norocul unui om poate-i ieși din tălpi. Zi bună! GLOUCESTER: Ducele-a greșit aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i pierdut. Preaosteniți de veghi, Aveți prilej, ochi grei, să nu priviți Culcușu-mi rușinos. Noroc, surîde-mi Din nou, întoarce-ți roată. Noapte bună. (Adoarme) SCENĂ 3 (Un crîng. Intra Edgar) M-am auzit strigat, Și-n fericită-o scorbură-am scăpat De vînători. Liber nu-i port, nu-i loc În care gărzi și-o nentîlnită pînda N-așteaptă să mă prindă. Cît mai pot scăpa, Mi-oi ține viața. M-am gîndit să-mi iau To take the basest and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
3 (Un crîng. Intra Edgar) M-am auzit strigat, Și-n fericită-o scorbură-am scăpat De vînători. Liber nu-i port, nu-i loc În care gărzi și-o nentîlnită pînda N-așteaptă să mă prindă. Cît mai pot scăpa, Mi-oi ține viața. M-am gîndit să-mi iau To take the basest and most poorest shape That ever penury, în contempt of man, Brought near to beast; my face I'll grime with filth, Blanket my loins, elf
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i foc și masa pusă. LEAR: Întîi o vorbă cu-acest filosof. Din ce pricina tuna? KENT: Bun stăpîn, Primește-oferta să și intră-n casă. LEAR: Am un cuvînt cu-acest savant teban: Ce studiezi? EDGAR: Cum de vrăjmaș să scap Și să omor păduchi. LEAR: Să te întreb ceva aparte. KENT: Îndeamnă-l încă-odat' să meargă, șir. Mintea-i începe-a rătăci. GLOUCESTER: Poți să-l blamezi? (Furtună continuă) Fiicele-i cată moartea. -Ah, bunul Kent A spus că-așa
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
took you for a joint stool. LEAR: And here's another, whose warped looks proclaim What store her heart is made on. Stop her there! Arms, arms, sword, fire! Corruption în the place! False justicer, why hast thou let her 'scape? EDGAR: Bless thy five wits! KENT: O pity! Șir, where is the patience now That you șo oft have boasted to retain? EDGAR [Aside]: My tears begin to take hîș part șo much They măr my counterfeiting. LEAR: The little
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc! E mită-aici! Tu, jude fals, de ce-ai lăsat să scape? EDGAR: Păzească-ți cele cinci simțuri. KENT: O, jale! Șir, unde-i răbdarea-acum Ce-ades te lăudai că o păstrezi? EDGAR (Aparte): Plînsul începe-a-i ține parte-atît, Că-mi strică înscenarea. LEAR: Și cățeii, Si toti,Trey, Albu, Țumpi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
might yet have balmed thy broken sinews, Which, if convenience will not allow, Stand în hard cure. [To the Fool] Come, help to bear thy master. Thou must not stay behind. Aruncîndu-le al meu cap, Cîinii sar, pe toți îi scap. Du di, du di, ș-așa... Haideți pe la chermeze și bîlciuri și iarmaroace. Bietul Tom, cornul ți-e uscat. LEAR: Atunci, s-o disece pe Regan, să vadă ce crește la inimă ei. Este vreo cauza în natură care face
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
makes the King bow. He childed aș I fathered. Tom, away. Mark the high noises and thyself bewray When false opinion, whose wrong thoughts defile thee, În thy just proof repeals and reconciles thee. What will hap more tonight, safe 'scape the King! Lurk, lurk. [Exit.] SCENE VII [Gloucester's castle.] Enter Cornwall, Regan, Goneril, Edmund, and Servants. CORNWALL [To Goneril]: Post speedily to my Lord your husband; show hîm this letter. The army of France is landed. [To Servants] Seek
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]