40,921 matches
-
Erau și intelectuali, cu titluri academice. Datorită statutului de oraș cu caracter minier, existau restricții de stabilire a evreilor în regiunile miniere, introduse în 1693-1700 de autoritățile imperiale austriece. Turda conta că regiune minieră (exploatări de sare). Cea mai veche atestare documentara a existenței unui evreu în Turda datează din anul 1775. Accesul evreilor în Turda este liberalizat doar dupa 1850, cănd restricțiile de stabilire în oraș se ridică treptat, anularea lor formală făcându-se printr-un decret imperial în ianuarie
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
fost locuită de către autohtoni, individualizați, în vremea ducatului lui Menumorut și a descendenților săi, drept români, motiv pentru care cei de alt neam și credință, și, deopotrivă, românii l-au numit Homorogul Român, așa cum limpede se poate constata din următoarele atestări: 1202-1203 Homorb, villa Humorok;1 214 Humuroc, 1273 decime provenientes de Homorok, 1291-1294 Humunik (=Humuruk), 1332 archidiaconus de Humruk, Humrak, Homrus, Homruk, 1333 sacerdos de villa Humrugd, 1387 Homoruk, 1397 Hunruk, 1409 Homrok, 1518 Nagyhomrok, 1587 Homrok, 1828 Oláh Homorok
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
a fost unul dintre cei mai importanți pictori care au activat în Maramureșul istoric de-a lungul secolului al XVIII-lea. După nume pare să fie de origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Pictorul
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
mijloc al Arieșului, pe cea a Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de comună conduce la minunatele fenomene naturale care sunt “Cheile Runcului” si “Cheile Pociovaliștei” , se află satul Runc. Așezarea, înșirată de-a lungul văii, datorează prima atestare documentară bisericii sale, în 1733, în conscripția lui Clain, deși numărul mare al familiilor sale, la mijlocul secolului al XVIII-lea, îi indică vechimea mult mai mare, originea fiindu-i oglindită în numele său. În timpul revoluției de la 1848, biserica, atestată de conscripțiile
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
partea de centru-nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea de astăzi Resteu-Atachi a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, fiind formată inițial din două sate Răsteu și Otaci. Prima atestare documentară a satelor datează din anul 1756. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei
Resteu-Atachi, Chelmenți () [Corola-website/Science/315911_a_317240]
-
Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Levinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1677. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei
Levinți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315919_a_317248]
-
, județul Alba, datează dinainte de anul 1780. Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Cercetări recente coboară în timp atestarea documentară a satului, el fiind menționat într-o conscripție, din 1560, a ivirilor aurifere. Lăcașul de cult din acea vreme a fost înlocuit, în secolul al XVIII-lea, prin cel existent. Nu se poate preciza dacă lăcașul anterior sau acesta
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
la o altitudine de 143 metri, în partea de nord a raionului Secureni, pe malul râului Nistru. Localitatea Neporotova a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Niporotova. Prima atestare documentară a satului a avut loc în anul 1447. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est
Neporotova, Secureni () [Corola-website/Science/315947_a_317276]
-
altitudine de 267 metri, în partea de vest a raionului Secureni, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. Localitatea Grubna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Hrubna. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1771, când s-au stabilit aici comunități de ruși-lipoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812
Grubna, Secureni () [Corola-website/Science/315974_a_317303]
-
este situat la o altitudine de 264 metri, în partea de centru a raionului Secureni. Localitatea Beleusovca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Hilișăuca sau Biliusâfca. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1447. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. În anul 1770 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat
Beleusovca, Secureni () [Corola-website/Science/315982_a_317311]
-
de trecere auto Vășcăuți - Grimăncăuți, numai pentru persoane și mijloace de transport care aparțin Republicii Moldova și Ucrainei. Localitatea Vășcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Văscăuți. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1651. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Vășcăuți, Secureni () [Corola-website/Science/315973_a_317302]
-
ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 256 metri, în partea de centru a raionului Secureni. Localitatea Serbiceni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Sărbiceni. Prima atestare documentară a satului era loc în anul 1602. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Serbiceni, Secureni () [Corola-website/Science/315975_a_317304]
-
est a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Respopini. Localitatea Vasileuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Vasâlău. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1447. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului, s-a căsătorit în anul 1670
Vasileuți, Secureni () [Corola-website/Science/315979_a_317308]
-
altitudine de 246 metri, în partea de nord a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru. Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Mihalcău. Prima atestare documentară datează din anul 1620. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. În anul 1762 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 237 metri, în partea de centru a raionului Secureni. Localitatea Cobâlceni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1447. După 1711, a fost ocupat de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman
Cobâlceni, Secureni () [Corola-website/Science/315977_a_317306]
-
fi considerat leagănul statelor naționale de mai târziu Ucraina, Belarus și Rusia. De vreme ce capitala Rusiei Kievene a fost Kievul, teritoriile înconjurătoare au primit numele de „Rusia Mică”. Termenul „Malorusia” a fost introdus, în Rusia, prin secolul al XVII-lea. Prima atestare scrisă a folosirii termenului „Rusia Mică” este atribuită lui Boleslav Iuri al II-lea al Galiției. Într-o scrisoare din 1335 adresată lui Dietrich von Altenburg, Marele Maestru al Ordinului Teutonic, el se semna „dux totius Rusiæ Minoris”. Aceeași denumire
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
animale vii nu face obiectul vreunei cereri sau vreunei autorizări emise de altă autoritate competentă în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene; ... c) copie după certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport animale vii. ... d) certificatul privind atestarea competenței profesionale pentru conducători și însoțitori, în conformitate cu art. 17 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
6 alin. (9) din Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE, cu amendamentele ulterioare, de la 1 ianuarie 2007, pentru mijloacele de transport rutier utilizate pentru prima dată și de la 1 ianuarie 2009 pentru toate mijloacele de transport rutier; ... e) certificatul privind atestarea competenței profesionale pentru conducători și însoțitori, în conformitate cu art. 17 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/ CE , cu amendamentele ulterioare; ... f) memoriul tehnic justificativ al mijlocului de transport; ... (2) Mijlocul de transport trebuie să respecte cerințele prevăzute la capitolele
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
astfel cum acesta este definit la art. 20^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, persoana juridică română care primește dividendele trebuie să dețină: a) certificatul de atestare a rezidenței fiscale a persoanei juridice străine, emis de autoritatea competentă din statul terț al cărui rezident fiscal este; ... b) declarația pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să rezulte că aceasta este plătitoare de impozit pe profit
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
de natură salarială din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului și impozitul reținut în România pentru salariul plătit în străinătate; ... b) contractul de detașare; ... c) documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz; ... d) certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat și impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din țara în care s-a obținut venitul
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
fost modificat de pct. 8 al lit. D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 14^1. Ministrul finanțelor publice aprobă prin ordin macheta Certificatului privind atestarea activității desfășurate în România de către sediul permanent al unei persoane juridice străine. Organul fiscal teritorial în raza căruia este înregistrat sediul permanent ca plătitor de impozite și taxe poate elibera, la cererea acestora, certificatul prin care se atestă că sediul
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 11 al lit. D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. Codul fiscal: Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenți Art. 120 (1) Orice nerezident poate depune, personal sau printr-un împuternicit, o cerere la autoritatea fiscală competentă, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
78 din 31 ianuarie 2012. Codul fiscal: Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenți Art. 120 (1) Orice nerezident poate depune, personal sau printr-un împuternicit, o cerere la autoritatea fiscală competentă, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el însuși sau de o altă persoană, în numele său. ... ------------ Alin. (1) al art. 120 a fost modificat de pct. 86 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
art. 120 a fost modificat de pct. 86 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009. Norme metodologice: 16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezidenți se depune la organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe. Codul fiscal: (2) Autoritatea fiscală competentă are obligația de a elibera certificatul de atestare a
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
de atestare a impozitului plătit de nerezidenți se depune la organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe. Codul fiscal: (2) Autoritatea fiscală competentă are obligația de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți. ... (3) Forma cererii și a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum și condițiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme. ... Norme metodologice: 17. (1) Certificatul de atestare a impozitului plătit de
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]