41,330 matches
-
EU, TU, EL - CEILALȚI ), încadrați în TIMP și SPAȚIU. Conștiința În filozofie- de multe ori echivalentă că sens cu existența umană sau chiar cu personalitatea. Conștiința După EY, pentru a fi conștienți este nevoie de următoarele două nivele fundamentale: 1.Conștiința care se oprește la actualizarea experienței trecute, adică conștiința timpului trăit ; și 2.conștiința de sine, care se dezvolta în sistemul persoanei . EY afirmă că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
Conștiința În filozofie- de multe ori echivalentă că sens cu existența umană sau chiar cu personalitatea. Conștiința După EY, pentru a fi conștienți este nevoie de următoarele două nivele fundamentale: 1.Conștiința care se oprește la actualizarea experienței trecute, adică conștiința timpului trăit ; și 2.conștiința de sine, care se dezvolta în sistemul persoanei . EY afirmă că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
ori echivalentă că sens cu existența umană sau chiar cu personalitatea. Conștiința După EY, pentru a fi conștienți este nevoie de următoarele două nivele fundamentale: 1.Conștiința care se oprește la actualizarea experienței trecute, adică conștiința timpului trăit ; și 2.conștiința de sine, care se dezvolta în sistemul persoanei . EY afirmă că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
1.Conștiința care se oprește la actualizarea experienței trecute, adică conștiința timpului trăit ; și 2.conștiința de sine, care se dezvolta în sistemul persoanei . EY afirmă că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
care se dezvolta în sistemul persoanei . EY afirmă că pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
pentru a fi conștient înseamnă a dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de calitatea și conținutul lor pot acționa în sens pozitiv
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
dispune de un model personal asupra lumii, =>conștiința este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el însuși în obiect pentru sine și pentru alții. Conștiința are o structurare tridimensională: operațională, logica sau axiologica . Conștiința Prin noțiunea de “câmp al conștiinței” definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de calitatea și conținutul lor pot acționa în sens pozitiv sau negativ asupra calității stării de
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
ale existenței noastre la un moment dat: percepții, trăiri afective, pulsiuni, imaginație, activitate, atenție, oboseală, epuizare, somnolenta, somn etc., care, în funcție de calitatea și conținutul lor pot acționa în sens pozitiv sau negativ asupra calității stării de conștientizare. Altfel spus, câmpul conștiinței este “ prezenta noastră în lume la un moment dat ” al subiectului conștient sau inconștient, a căror calitate este influențată de factorii mai sus menționați. Conștiința De altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
pot acționa în sens pozitiv sau negativ asupra calității stării de conștientizare. Altfel spus, câmpul conștiinței este “ prezenta noastră în lume la un moment dat ” al subiectului conștient sau inconștient, a căror calitate este influențată de factorii mai sus menționați. Conștiința De altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
sau negativ asupra calității stării de conștientizare. Altfel spus, câmpul conștiinței este “ prezenta noastră în lume la un moment dat ” al subiectului conștient sau inconștient, a căror calitate este influențată de factorii mai sus menționați. Conștiința De altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
de conștientizare. Altfel spus, câmpul conștiinței este “ prezenta noastră în lume la un moment dat ” al subiectului conștient sau inconștient, a căror calitate este influențată de factorii mai sus menționați. Conștiința De altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
subiectului conștient sau inconștient, a căror calitate este influențată de factorii mai sus menționați. Conștiința De altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
altfel, structura câmpului conștiinței are următoarele trei nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
nivele: Conștiința elementară care asigura starea de veghe, prezența și la animale(și ține de structurile subcorticale); Conștiința operațional-logică, prin care cu ajutorul percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului și inconștientului : Subconștientul este reprezentat prin
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
percepțiilor și gândirii se realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului și inconștientului : Subconștientul este reprezentat prin totalitatea fenomenelor psihice situate la un moment dat în afara câmpului conștiinței, dar care au fost anterior conștientizate și pot oricând să fie
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
realizează o reflectare coerentă a realității și Conștiința axiologica, se obține pentru anumite valori. Conștiința Nivelul calității conștiiței prezintă -trepte diferite, la același subiect, dar și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului și inconștientului : Subconștientul este reprezentat prin totalitatea fenomenelor psihice situate la un moment dat în afara câmpului conștiinței, dar care au fost anterior conștientizate și pot oricând să fie rechemate sau reconștientizate.(proces
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
și -variații ciclice(alternante ) . Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor conștiinței. Subconștientul După definirea conștiinței, să revenim cu câteva date și asupra subconștientului și inconștientului : Subconștientul este reprezentat prin totalitatea fenomenelor psihice situate la un moment dat în afara câmpului conștiinței, dar care au fost anterior conștientizate și pot oricând să fie rechemate sau reconștientizate.(proces postconstient) El este suficient pentru a autoriza o activitate automată, dar insuficient pentru a fi netă și precisă. Inconștientul Inconștientul este un domeniu important al
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
dar care au fost anterior conștientizate și pot oricând să fie rechemate sau reconștientizate.(proces postconstient) El este suficient pentru a autoriza o activitate automată, dar insuficient pentru a fi netă și precisă. Inconștientul Inconștientul este un domeniu important al conștiinței; Este mai vag delimitat dar mult mai vast și mai constant decât starea de veghe a conștiinței. Freud consideră inconștientul forță care influențează viața. Jung îl asemuia cu un mare fluviu colectiv și ancestral al persoanei Inconștientul este constituit din
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
este suficient pentru a autoriza o activitate automată, dar insuficient pentru a fi netă și precisă. Inconștientul Inconștientul este un domeniu important al conștiinței; Este mai vag delimitat dar mult mai vast și mai constant decât starea de veghe a conștiinței. Freud consideră inconștientul forță care influențează viața. Jung îl asemuia cu un mare fluviu colectiv și ancestral al persoanei Inconștientul este constituit din totalitatea fenomenelor psihice care scăpa conștientei (care nu au fost conștientizate sau care nu se conștientizează): - perioadele
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
forță care influențează viața. Jung îl asemuia cu un mare fluviu colectiv și ancestral al persoanei Inconștientul este constituit din totalitatea fenomenelor psihice care scăpa conștientei (care nu au fost conștientizate sau care nu se conștientizează): - perioadele care preced formarea conștiinței individuale,elemente potențial statice ale amintirilor - automatisme, obișnuințe, stereotipii, eliberând astfel conștientul de ele, -pulsiunile subsenzoriale,- imagini și reprezentări ce apar în timpul visului, frământări care au drept scop apariția noilor creații( laboratorul psihismului) -trăirile psihofizice din episoadele confuzive, stările comatoase
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
neglijat faptul că inconștientul nu este în totalitatea lui incognoscibil și că în mod psihofiziologic îl trăim că fenomen normal în timpul somnului, condiții în care uneori visul poate fi comparat cu “ o nebunie scurtă, iar nebunia cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
nu este în totalitatea lui incognoscibil și că în mod psihofiziologic îl trăim că fenomen normal în timpul somnului, condiții în care uneori visul poate fi comparat cu “ o nebunie scurtă, iar nebunia cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
nebunie scurtă, iar nebunia cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește o suspenda. Dar funcția vigilă și conștiința nu pot fi asimilate. Studierea subiecților în stare de comă prelungită a permis constatarea menținerii ritmului vigil cu incoștiență sau stupoare
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
scurtă, iar nebunia cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește o suspenda. Dar funcția vigilă și conștiința nu pot fi asimilate. Studierea subiecților în stare de comă prelungită a permis constatarea menținerii ritmului vigil cu incoștiență sau stupoare, fenomenul
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește o suspenda. Dar funcția vigilă și conștiința nu pot fi asimilate. Studierea subiecților în stare de comă prelungită a permis constatarea menținerii ritmului vigil cu incoștiență sau stupoare, fenomenul de conștiință este specific omului. Conștiința Conștiința de
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]