41,558 matches
-
ferată între Vințu de Jos și Sibiu a putut fi astfel scurtată de la 119 la 83 km. a fost pusă în funcțiune la 25 noiembrie 1897. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. Calea ferată nu este electrificată și este predominant linie dublă. Tronsoanele între Sibiu hc. și Orlat, între Săliște și Apoldu de Sus, precum și Cunța și Miercurea Sibiului, ca
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
la 83 km. a fost pusă în funcțiune la 25 noiembrie 1897. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. Calea ferată nu este electrificată și este predominant linie dublă. Tronsoanele între Sibiu hc. și Orlat, între Săliște și Apoldu de Sus, precum și Cunța și Miercurea Sibiului, ca și cel între Sebeș și Vințu de Jos, sunt cu linie simplă. Segmentele dublate
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de foioase, trecând pe cinci viaducte spectaculoase și printr-un tunel în curbă, proiecte de măiestrie ale Școlii de Inginerie din Viena. Pe acest segment există și numeroase curbe cu rază mică (250 de
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
este o cale ferată secundară în România. Ea traversează marginea sudică a Munților Trascău din vestul Transilvaniei, pe valea râului Ampoi. Linia de cale ferată de la Alba Iulia la Zlatna a fost pusă în funcțiune în anul 1895, având inițial ecartament îngust. Aceasta a
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
este o cale ferată secundară în România. Ea traversează marginea sudică a Munților Trascău din vestul Transilvaniei, pe valea râului Ampoi. Linia de cale ferată de la Alba Iulia la Zlatna a fost pusă în funcțiune în anul 1895, având inițial ecartament îngust. Aceasta a fost înlocuită în 1982 cu o linie cu ecartament normal. . Din cauza faptului că traseul inițial trecea prin interiorul orașului Alba Iulia
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
interiorul orașului Alba Iulia (cu haltele "Alba Iulia Cetate" și "Micești") și pe acest tronson nu a fost posibilă schimbarea liniei cu ecartament îngust cu una cu ecartament normal, s-a realizat o conexiune din dreptul localității Bărăbanț de pe calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș către traseul inițial la gara Șard Ighiu, traseul fiind prelungit astfel cu 4,4 km. Traseul inițial pornea din gara C.F.R. (Gara Mare), intersecta Bdul. Ferdinand, apoi traversa orașul spre nord-est pe sub cimitirul „Maieri” și fortificația bastionară
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
treia benzi de circulație, apărută după eliminarea terasementului. După traversarea celor două străzi, linia traversa actualul teren al stadionului municipal și continua pe Calea Moților, prin satele Micești și Șard, intrând pe traseul actual după podul peste râul Ampoi. Calea ferată este cu linie simplă. Ea a fost achiziționată în 2006 de către compania privată Regiotrans. Pe acest traseu circulă zilnic aproximativ patru trenuri de călători, în fiecare direcție. <br style="clear:both;"> Din 7 iunie 2015, pe calea ferata Zlatna-Alba Iulia
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
Ampoi. Calea ferată este cu linie simplă. Ea a fost achiziționată în 2006 de către compania privată Regiotrans. Pe acest traseu circulă zilnic aproximativ patru trenuri de călători, în fiecare direcție. <br style="clear:both;"> Din 7 iunie 2015, pe calea ferata Zlatna-Alba Iulia a fost pusă în circulație o garnitură de tren istoric, fiind un proiect realizat de către Primăria Zlatna. Trenul circulă la ocazii speciale. De asemenea, există un proiect în desfășurarea pentru reconstrucția vechii gări Alba Iulia Cetate și a
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează nord-vestul Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. La începutul anilor 1870, compania Ungarische Ostbahn a construit o serie de căi ferate care au conectat
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează nord-vestul Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. La începutul anilor 1870, compania Ungarische Ostbahn a construit o serie de căi ferate care au conectat cele mai mari orașe din Transilvania cu orașele din Ungaria Centrală. Aceste linii au trecut puțin mai
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează nord-vestul Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. La începutul anilor 1870, compania Ungarische Ostbahn a construit o serie de căi ferate care au conectat cele mai mari orașe din Transilvania cu orașele din Ungaria Centrală. Aceste linii au trecut puțin mai târziu în posesia companiei feroviare maghiare de stat MÁV. Ca urmare, unele companii locale particulare de cale ferată au început
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
de căi ferate care au conectat cele mai mari orașe din Transilvania cu orașele din Ungaria Centrală. Aceste linii au trecut puțin mai târziu în posesia companiei feroviare maghiare de stat MÁV. Ca urmare, unele companii locale particulare de cale ferată au început să construiască legături feroviare de la rețeaua feroviară existentă către diferite regiuni ale Transilvaniei. Compania feroviară locală Számostalbahn a construit prima linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj-Napoca-Războieni către Dej (în ). Această cale ferată a putut
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
MÁV. Ca urmare, unele companii locale particulare de cale ferată au început să construiască legături feroviare de la rețeaua feroviară existentă către diferite regiuni ale Transilvaniei. Compania feroviară locală Számostalbahn a construit prima linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj-Napoca-Războieni către Dej (în ). Această cale ferată a putut fi pusă în funcțiune la 15 septembrie 1881. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
de cale ferată au început să construiască legături feroviare de la rețeaua feroviară existentă către diferite regiuni ale Transilvaniei. Compania feroviară locală Számostalbahn a construit prima linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj-Napoca-Războieni către Dej (în ). Această cale ferată a putut fi pusă în funcțiune la 15 septembrie 1881. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj-Napoca-Războieni către Dej (în ). Această cale ferată a putut fi pusă în funcțiune la 15 septembrie 1881. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
rămas infirm pe viață, iar în martie 1882 Morgan Earp a fost asasinat fără ca agresorii să fi fost prinși vreodată. La capătul acestor întâmplări membrii clanului Earp au părăsit Tombstone și deplasându-se spre cea mai apropiată stație de cale ferată, situată la nord de oraș, și-au încărcat avutul în tren pentru a se îndrepta spre California. Doar Wyatt Earp, care între timp obținuse funcția de Deputy U. S. Marshal în poliția Teritoriului Arizona s-a întors la Tombstone, după ce în
Wyatt Earp () [Corola-website/Science/319811_a_321140]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează sudul Transilvaniei, pe valea râurilor Cibin și Olt. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
este o cale ferată principală în România. Ea traversează sudul Transilvaniei, pe valea râurilor Cibin și Olt. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ), odată cu construirea căii ferate spre Avrig
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
traversează sudul Transilvaniei, pe valea râurilor Cibin și Olt. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ), odată cu construirea căii ferate spre Avrig (în , în ) au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu (în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ), odată cu construirea căii ferate spre Avrig (în , în ) au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ), odată cu construirea căii ferate spre Avrig (în , în ) au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie 1892. Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
în ) au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie 1892. Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin Pasul Turnu Roșu, spre fosta graniță ungaro-română. Odată cu deschiderea legăturii spre Brașov, ea a obținut o importanță națională. La sfârșitul
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni. Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie 1892. Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin Pasul Turnu Roșu, spre fosta graniță ungaro-română. Odată cu deschiderea legăturii spre Brașov, ea a obținut o importanță națională. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]