40,856 matches
-
fiind statică și nu există niciodată un ultim cuvînt, chiar și acolo unde patimile naționaliste sînt mai puțin îndîrjite ca în Europa central-răsăriteană. Dacă E. H. Carr are dreptate, înseamnă că modificările generale produse în scrierea istoriei apar de la o generație la alta. Noi le numim revizionism, un termen inadecvat, chiar dacă istoria manifestă o anumită preferință pentru el. Dacă ne gîndim la schimbările spectaculoase petrecute în Europa central-răsăriteană începînd cu 1989, aproape că nu există îndoială asupra faptului că vor apărea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au devenit inseparabile în acestă perioadă. Acesta a fost "spiritul Vormärz" în Germania. În restul Europei, naționalismul lui Giuseppe Mazzini și cel al lui Jules Michelet le-au exaltat pe națiunile lor. Cursurile acestuia din urmă au inspirat o întreagă generație, începînd cu Adam Mizkiewicz pînă la cea care va înfăptui independența României: Brătianu Bătrînul, Nicolae Bălcescu și alții. Nevoia imperioasă de afirmare națională a fost exprimată de Nicolae Bălcescu, democrat revoluționar și politician-istoric român: Problema naționalității este mai importantă decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare număr de nevinovați. Dacă printre ei se află și unii care suferă fiind vinovați, ei suferă din cauza rasei căreia îi aparțin și nu din cauza vinei lor. Antisemitismul demoralizează națiunea pe care o persecută. Dacă (cum este cazul României!) o generație tînără este educată de profesorii ei și de poliție că a-l bate pe un bătrîn sau pe o studentă reprezintă un act de cavalerism și de eroism, acest lucru va avea urmări grave asupra eticii națiunii. Apoi, folosirea evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o familie de intelectuali de formație germană. Iorga îl descrie drept "un suflet nobil și curat, pătimaș interesat de filologia română și de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea românește fără accentul urît al coreligionarilor lui care trăiau de generații printre noi". Tînărul Tiktin l-a introdus pe Iorga "în atmosfera Occidentului" și a abordării disciplinate și metodice a studiilor. Tiktin l-a ajutat pe viitorul savant să-și tipărească primele lucrări. Prietenia lor a durat toată viața 45. În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
clipă să prețuiască limba lui Eminescu, care "a triumfat asupra dificultăților inerente folosirii unei limbi abia înviate". Eminescu suna ca "o orgă de biserică care-ți sfîșia sufletul". A recunoscut de bunăvoie că i-a luat ceva timp (lui și generației sale) ca să-și dea seama de acest lucru. Dar "ne-am pomenit brusc confruntați cu un fel de poezie care excludea chicotele și zîmbetele saloanelor. Era vorba fie de o totală lipsă de înțelegere, fie de acceptarea necondiționată a mesajului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spre Damasc, ca și Saul, cel care nu înțelegea Cuvîntul. Brusc, o lumină pătrunzătoare a strălucit cu atîta putere încît a căzut la pămînt în fața trecerii semizeului; semizeu care nu ne-a mai părăsit niciodată sufletele după aceea. Întreaga noastră generație vrea să se identifice cu el. Vorbim limba lui Eminescu, nutrim gîndurile lui și dorim să ducem viața lui curată, dedicată doar țării noastre, o viață plină de sacrificii, (o viață) care nu simțea decît dispreț pentru răsplățile materiale, o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga scria odată că era ca un suflu care se înalță din solul natal românesc, conținînd toate elementele culturii naționale a poporului român. Aceste elemente nu reprezintă doar prezentul, ci și spiritul trecutului României, izvorînd din pămîntul natal ca să influențeze generațiile prezente și viitoare 28. Iorga spera că idealul național român de solidaritate națională va deveni o "religie comună", deoarece solidaritate națională înseamnă cultură națională. Această cultură națională trebuie să aibă la bază virtuți întruchipate de Nicolae Iorga: muncă, studiu și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
AȘTEPTÎND SĂ SE ÎMPLINEASCĂ SCRIPTURILE"1 Dacă pătrund în adîncul sufletului ancestral românesc, găsesc acolo porunca instinctului național și văd Porțile Raiului deschizîndu-se în fața noastră; o teamă superstițioasă îmi spune să închid ochii: e prea frumos! Destinul a ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take Ionescu Iorga considera că asasinatul de la Sarajevo săvîrșit "de un sîrb fanatic" năruise
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de arogant (ca întreaga lui familie), Iorga îl numea pe drept cuvînt pe tatăl lui Brătianu un "vizir tiranic". Aroganța aceasta era evidentă în comportamentul lui Brătianu, chiar și în vocea lui, care cerea autoritar respect și era obișnuită (de generații) să i se răspundă prin supunere. Brătianu nu prea avea conștiință socială, considerînd că are prin naștere dreptul asupra trudei, sudorii și chiar a vieții țăranilor. Și, aidoma despoților orientali, punea pe același plan interesele lui personale și pe cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pe lîngă refugiați, mai erau și Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Stelian Popescu și alții; dar nimic nu se ridica la înălțimea capacității de mobilizare și a prizei în rîndul maselor a lui Iorga, mai ales în cel al tinerei generații și a corpului studențesc. Românii din Transilvania erau împărțiți în mai multe tabere. Iuliu Maniu adoptase o atitudine neutră și a fost înlăturat. Vaida, "bătrînul partizan al Vienei", cum îi spunea Iorga, a adoptat o poziție pro-Austro-Ungaria, ca și capii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
expectativă, mulți naționaliști români (mai ales din Transilvania!) puneau întrebarea jenantă: "Ce mai așteaptă?" Iorga condamna "patriotismul à la Capșa"30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai valoroasă?"31, întreba el mînios. Iorga a ajuns chiar și să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire și dezorganizarea din România, le repeta zilnic alor lui: Intrarea în război va fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
săpau tranșeele: Dar nu-mi pasă cine poartă stindardul țării noastre; nu văd decît steagul și doar steagul țării noastre îl apăr"95. Lui Iorga i se oferea o mare șansă, adică să devină liderul și purtătorul de cuvînt al generației care avea să iasă din tranșee. O generație care începea să-l privească ca pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerități, onestități și incoruptibilități (cunoscute de toată lumea din țară și neconstituind trăsăturile majore printre conducătorii României de atunci). Priveau spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stindardul țării noastre; nu văd decît steagul și doar steagul țării noastre îl apăr"95. Lui Iorga i se oferea o mare șansă, adică să devină liderul și purtătorul de cuvînt al generației care avea să iasă din tranșee. O generație care începea să-l privească ca pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerități, onestități și incoruptibilități (cunoscute de toată lumea din țară și neconstituind trăsăturile majore printre conducătorii României de atunci). Priveau spre el pentru că era un luptător înflăcărat, ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apariția, atît în România cît și în restul Europei. Din groaznicul măcel al Primului Război Mondial, trezită din idealismul secolului al XIX-lea și din suferințe (spiritul lui " Nimic nou pe frontul de vest" de partea celor învinși), ieșea la iveală o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Europei. Din groaznicul măcel al Primului Război Mondial, trezită din idealismul secolului al XIX-lea și din suferințe (spiritul lui " Nimic nou pe frontul de vest" de partea celor învinși), ieșea la iveală o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celor învinși), ieșea la iveală o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau învățători sau profesori de liceu, preoți, funcționari, avocați, medici. Toți erau "Iorghiști" înainte de război, cititori ai "Neamului românesc", iar în perioada de la Iași, toți priveau spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iveală o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau învățători sau profesori de liceu, preoți, funcționari, avocați, medici. Toți erau "Iorghiști" înainte de război, cititori ai "Neamului românesc", iar în perioada de la Iași, toți priveau spre Iorga ca la un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țării depindea de sacrificiul lor. Stăpîni acum pe propriul lor pămînt, ei erau oameni care-și dovediseră valoarea și cărora li se promisese dreptul de a participa la viața politică a țării. Atît cei pasivi cît și cei activi din generația tranșeelor trăiseră pe propria lor piele în război efectele corupției și ale ipocriziei claselor conducătoare. Acum aspirau cu toții la ceva total nou în România Mare. Să ne amintim de vizita făcută în 1917 de Șeicaru acasă la Iorga, ocazie cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
piele în război efectele corupției și ale ipocriziei claselor conducătoare. Acum aspirau cu toții la ceva total nou în România Mare. Să ne amintim de vizita făcută în 1917 de Șeicaru acasă la Iorga, ocazie cu care a exprimat speranțele acestei generații. Și de scrisorile pe care mulți i le scriau lui Iorga din tranșee. Vocile acestea erau pline de speranță; poate că datorită faptului că războiul durase în România mai puțin decît în Apus, oamenii aceștia trăiau mai puțin în atmosfera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România mai puțin decît în Apus, oamenii aceștia trăiau mai puțin în atmosfera deprimantă a tranșeelor decît cei de pe Frontul de Vest. România era de partea învingătorilor; și se afla în fața perspectivei uluitoare a României Mari. În acest timp, generația aceasta a tranșeelor credea în democrație, în drepturi egale pentru minorități și într-un viitor mai bun. Ce păcat că această credință dătătoare de viață pe care ei o aduseseră din vîltoarea sîngeroasă a războiului avea să aibă o viață
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea lui), care să semene cît mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de război. Drept consecință, în această perioadă, toți cei din generația tranșeelor erau "Iorghiști". În Adunarea aleasă liber în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel puțin 300 de deputați foști studenți ai lui Iorga. Șeicaru estima (încă din anii '30) că 36% din deputații Partidului Național Țărănesc care dețineau funcții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liber în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel puțin 300 de deputați foști studenți ai lui Iorga. Șeicaru estima (încă din anii '30) că 36% din deputații Partidului Național Țărănesc care dețineau funcții în guvern erau foști Iorghiști 28. Generația tranșeelor privea acum spre Iorga, considerat pe drept cuvînt un "luptător", un intelectual de o anvergură extraordinară, ceva mai mult decît incoruptibil (fenomen rar la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de o anvergură extraordinară, ceva mai mult decît incoruptibil (fenomen rar la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și asume rolul de frunte oferit de generația tranșeelor. Prin aceasta a pierdut el ocazia de a deveni un lider politic important, liderul unei reînnoiri a României, de a prelua cîrma statului și de a face ceea ce dorise toată viața: să pună umărul cu onestitatea și energia sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]